835 matches
-
el deodată, tu ești aceea care mă deranjează tot timpul, din cauza ta sunt bolnav! Mă cuprinde un val de greață și alerg la baie, rămân în picioare în fața chiuvetei, beau apă direct de la robinet, îmi stropesc fața torturată, fața unei prizoniere care și-a pierdut orice speranță de a mai fi liberă vreodată, ce se întâmplă aici, ce se întâmplă cu el, niciodată nu l-am mai văzut atât de întors, trebuie să îl readuc în firea lui, iubitul meu, șoptesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
griji, în halatele albe, asemenea îngerilor din cer, posibilitatea aceasta mă umple de bucurie, chiar dacă nu își va cere scuze, tot îl voi ierta, m-am hotărât, important este să ne întoarcem acasă liniștiți, pentru Noga, să nu o facem prizoniera încordărilor noastre. Mă ridic și mă apropii de fereastră, ziua aceasta aurie îmi stă alături, poate ne și împrietenim, eu și soarele, și copacii, și florile, acum le observ pentru prima dată, cascade de flori de primăvară, galbene, roșii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
mașinii, trei sori strălucitori mă urmăresc, ținând în mâini trei pumnale, îmi este imposibil să fac stânga sau dreapta, să o iau înapoi, să mă întorc la cămin sau acasă, trebuie să merg numai înainte, parcă aș fi fost luată prizonieră într-un loc în care să fiu doar eu, în care să nu fie nevoie să îmi fac griji pentru nimeni, așa că înaintez repede înainte să mă răzgândesc, în mintea mea se conturează imaginea cerului strălucind deasupra mea filtrat prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
tata cu prânzul, șezând unul în fața celuilalt la masa cea mare, aruncând priviri îngrijorate spre ceasul de pe perete, unde o fi, de ce întârzie. Iată-mă întorcându-mă de la școală, despărțirea lor încă nu mi-a distrus viața, ea este încă prizonieră în închisoarea secretelor, uneori mai strigă în toiul nopții, dar eu încă nu aud nimic, numai conversațiile șacalilor, noaptea, mai trezeau din când în când în mine un sentiment nedefinit de teamă și îngrijorare. Pe drumul acesta mă întorc acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
amenințările sale, și pentru că moartea urcase la ferestrele noastre, se instalase în dulapurile noastre, cred că trebuie să fac acest lucru în schimb, să mă las inundată de compasiune, încerc să mi-o imaginez pe Noga zăcând paralizată în pat, prizonieră a unei boli misterioase. Nu, nu compasiune stârnește în mine această imagine, ci teamă, privirile îmi fug deja la ceas, astăzi se întoarce devreme, nu este bine să îl vadă aici pe Udi și să își dea seama că iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ales că tot ce e mai greu le așteaptă exact acolo, să trăiască oră după oră la umbra pruncului pe care l-au părăsit, trebuie ajutate, să ne asigurăm că nu își vor petrece întreaga viață ca niște dezrădăcinate sau prizoniere ale unor căsnicii nefericite. Și cum este acasă, întreabă Hava, ce face fiica ta, iar sunt extrem de surprinsă, cum, tocmai ea, care este atât de ocupată tot timpul, pare dornică să prelungească această conversație. Fiica mea este bine, răspund eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
în portocaliu și albastru, iar mesele par un mozaic nebunesc. Fără îndoială, acest design a fost conceput pentru a-i binedispune pe clienți, însă, pe de altă parte, îi împiedică să stea prea mult. La mine asta funcționează. Mă simt prizonieră într-un spectacol TV pentru copii. Primele două principii sunt: să nu bei și să îi ajuți și pe ceilalți alcoolici să nu o facă, iar asta ar trebui să faceți și voi. Căci nu este vorba despre fiecare individ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
40, unde, la un moment dat, protagonistul este prins și dus într-un subsol, în care răufăcătorul vrea să dea drumul la gaz. De obicei, eroul este înlănțuit pe un perete, dar nu e singur, pentru că lângă el se află prizonieră o frumoasă blondă. Deși nu mă aflu în situația tragică din romanul cu pricina, mă regăsesc și eu într-o ipostază asemănătoare, adică în compania unui frumos necunoscut. Toate tipele se uită lung după Jake, însă el nu pare prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
pe Julia Roberts pentru presupusele ei aventuri amoroase anterioare relației cu el. Julia Roberts, în De bună voie și nesilită de nimeni, a început să umble cu diverși, pentru că era încă speriată de moarte ca nu cumva să se trezească prizoniera pe viață a unui singur bărbat. Toți suntem înnebuniți după partea de început, când cei doi se cunosc și se înfiripă relația, ne dă gata primul lor sărut, întotdeauna în finalul filmului. Contrar aparențelor, e doar începutul. Și toată prostia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
numai bună. Dar nu vreau să fiu ca măgarul între oi în mijlocul acestor tăntălăi idiotizați de băutură. Această noapte se cere petrecută cu cineva mai de soi, și Daisy în mod clar n-o să stea cu mine. Barney o ține prizonieră la perete, și mai că mi-ar veni să cred că se dă la ea, dacă n-aș bănui că și el încearcă, prin aceste metode, să stârnească gelozia unei anumite persoane... Nu, eu plec, zice Davey pe un ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
să facă lumea cum trebuie, ba chiar nici n-ar fi trebuit s-o facă, pentru că materia nu e bună, iar el nu era autorizat să se amestece. În fine, a făcut ce-a făcut și Sophia a rămas Înăuntru. Prizonieră a lumii.” Lorenza vorbea și bea mult. La fiecare două minute, În timp ce mulți prinseseră să se legene ușor În mijlocul sălii, cu ochii Închiși, Riccardo trecea prin fața ei și-i turna ceva În pahar. Belbo Încerca să-l oprească, spunând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cap, iar ea se revolta, spunând că ținea la alcool mai bine decât Jacopo, pentru că era mai tânără. „Okay, okay”, zicea Belbo. „Nu-l asculta pe bunicul. Ascultă-l pe Simone. Și ce ți-a mai spus?” „Asta, că sunt prizonieră a lumii, ba chiar a Îngerilor răi, pentru că În istoria asta Îngerii sunt răi și l-au ajutat pe Demiurg să facă toată tărășenia asta... Îngerii cei răi, ziceam, mă țin printre ei, nu vor să mă lase să fug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
în ele însele, le făcea dependente de el. Chiar după externare, cele mai multe reveneau negreșit. Și-apoi nu era plăcut să fii înconjurat de atâta carne tânără, albă, delirantă? La despărțire am luat-o pe Sabina la rost: cum naiba ajunsese prizonieră acolo? Mi-a răspuns spășită că ea venise doar la un control. Odată intrată pe poartă, maică-sa îi șterpelise actele din poșetă și-o internase forțat. De parcă avea zece ani. De fapt așa făcuse Maria mereu: la cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
4, Ripley. ― Cu plăcere. ― Rută calculată și integrată, zise Lambert, puțin mai târziu. E timpul să ne întoarcem acasă! (Apoi, doar pentru ea:) Hai, scumpule, scoate-ne de aici! Ripley acționa un control principal. Minuscula planetă și nava ei străină prizonieră pieiră de parcă nici nu existaseră. Nostromo atinse, depăși viteza luminii. În jurul navei și a rafinăriei se materializa o coroană luminiscentă. Stelele pe care le aveau în față se făcură albastre, cele care se aflau înapoi deveniră roșii. Șase membri ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
a căzut prizonier a doua oară. Sau a apucat, totuși ? Da, am impresia că a mai avut timp să afle... da, dacă fac o mică socoteală, bombardamentul, deci, a fost la 4 aprilie, iar armata de la Iași a fost făcută prizonieră pe 25 august. Sau, poate, chiar la începutul lui septembrie... Da, madam Delcă, se semnase armistițiul cu rușii... și ce-i cu asta ? N-ai auzit de cazuri cu oameni care mergeau liniștiți pe stradă și s-au trezit luați
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
extinde simbolic asupra acestui cadru În care douăzeci și ceva de tineri stau cu ochii căscați spre obiectivul aparatului, dar cu mintea umblînd anapoda, Încercînd să anticipeze lucruri de neanticipat. VÎrsta națiunii de visători În lumina zilei, chiar și așa, prizonieră Într-o conservă comunistă. Speranța voastră atunci era hrănită și de momentele de magie ale echipei de fotbal Universitatea Craiova - la vremea respectivă, Rodion Cămătaru (centru atacant Înalt de 1,90 m, purtînd tricoul cu numărul 9) era pentru tine
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
reuși / să fie altceva decât înțelepciunea. Din poezia lui Gh. Grigurcu, realizată prin enjambament, care permite reliefarea unor detalii, cărora poetul le asociază astfel sensuri speciale, motivul timpuluicarceră, prezent în toată marea creație a lumii, nu putea lipsi, de vreme ce Planete prizoniere în pendul / bat orele nepăsătoare / în trupul și sufletul nostru, / mecanice larve pe care / numai căldura cărnii noastre / le-nalță înapoi în cer. Sub imboldul conștiinței precarității ființei, senzațiile, gândurile sunt notate fără cenzură, poetul recunoscându-și neputința în fața implacabilului
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
diversiune. Derutat, dușmanul nu și-a mai putut realiza planul. Iar camarazii iscusitului ostaș, în frunte cu locotenentul Gheorghițoiu, au reușit să se retragă. Prețul plătit de Ecaterina a fost, însă, prea mare. împreună cu câțiva camarazi, ea a fost făcută prizonieră de nemți. - Și cum ați scăpat din ghearele dușmanului? au întrebat-o camarazii, după ce isteața fată-soldat a reapărut, ca printr-o minune, printre ei. - Foarte ușor. Am profitat de gura căscată a santinelei care ne escorta, am scos revolverul din
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
în Dumnezeu. Indiferent ce se va întâmpla cu tine, El te va ocroti.” Fata a rămas adânc îngândurată. A străfulgerat-o o idee, ce semăna cu un timid protest: „Doamne și Sfântă Fecioară, dacă mă ocrotiți, pentru ce mă lăsați prizoniera dușmanului? Oare aceasta să-mi fie răsplata cea adevăraă? îți cer iertare, Doamne, dar simt cum mă cuprinde disperarea. Eu nu am dorit altceva decât să fac voia Ta, Doamne... Iartă-mă!” În ziua de 24 mai a anului 1430
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
după ce aruncă mai Întîi o privire zîmbitoare fetelor care-și așteptau rîndul goale pușcă și ascunse, după ce aruncă o privire spre Vlăjgan, care se apropiase de ringul de dans, magul loviturilor tabu strigă: unu! și Începu să-i salveze viața prizonierei sale cu o serie nesfîrșită de lovituri vesele și foarte rapide. Parcă i-ar fi ușurat deodată durerile nașterii, Înlocuindu-le, ca urmare a nenumăratelor lovituri ușoare și neîntrerupte, cu un gîdilat cumplit care o furnica făcînd să tremure frenetic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
izbucnind constant în plâns la marea scenă a smul gerii pleoapelor, zvârco lindu-mă de excitație la povestea micii surori din ordinul Pedi catelor, urmă rind fascinat traseul prin hipotalamusul naratorului, săpat de Vordenbliss ca să ajungă la dorita, inacce sibila Cydonia, prizonieră în glacialul Corn al lui Ammon... Iar la ultima pagină, când Cydonia aruncă tatălui ei la picioare pielea proaspătă și sân gerândă a propriei fețe, strigând „Recunoaște-mă!“, am simțit mereu acel tremur violent și irepresi bil, senzația aceea de
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
plăcută. Pe față i se așterneau rînd pe rînd expresii de batjocură, înverșunare și înflăcărare, iar uneori își mișca imperativ un braț. Odată rosti cu un surîs sumbru: „Regret, doamnă, dar nu ați înțeles în ce situație vă aflați. Sînteți prizoniera mea“. Trecu ceva vreme pînă să-și dea seama că lăsase viroaga în urmă, dar în teritoriul deschis și liniștit al mlaștinii se simțea o stare de neliniște pe care visele cu ochii deschiși nu aveau cum să o ignore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
non-A decât către bandă. Prescott o trădase. Dacă și ea ar fi făcut parte din grupul conspiratorilor, n-ar mai fi fost nevoie să-i astupe gura cu plasturele. Ar fi lăsat-o să-și asume aparența unei simple prizoniere, fără precauții s-o împiedice să vorbească. Neplăcut era doar pentru soț, obligat să suporte și el călușul. Dar oricare ar fi fost scopurile urmărite cu această comedie, Gosseyn se hotărî să-i respecte regulile. El știa cine-i Prescott
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
foame, zăcând în duhoarea grea a încăperii în care fusese zidită de concubinul ei, tâmplarul Marcello Montesi. Încăperea nu dispunea decât de o ferestruică, spre acoperiș, bine astupată pe dinafară. Prin ferestruica aceea Montesi îi arunca din când în când prizonierei sale câte ceva de mâncare. 12. Două zile mai târziu am găsit un bilet prins de ușa odăii noastre. Maria mă ruga să trec neapărat pe la ea pentru un lucru foarte important. Mă aștepta a doua zi după-amiază, acasă, nu la
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
non-A decât către bandă. Prescott o trădase. Dacă și ea ar fi făcut parte din grupul conspiratorilor, n-ar mai fi fost nevoie să-i astupe gura cu plasturele. Ar fi lăsat-o să-și asume aparența unei simple prizoniere, fără precauții s-o împiedice să vorbească. Neplăcut era doar pentru soț, obligat să suporte și el călușul. Dar oricare ar fi fost scopurile urmărite cu această comedie, Gosseyn se hotărî să-i respecte regulile. El știa cine-i Prescott
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]