999 matches
-
nu doar a partidelor naționale) față de agenda și politicile partidelor europene. Acestă dimensiune a analizei va fi expusă în secțiunea următoare. Deocamdată, vom semnala că actorii partinici din federații pot alege între o atitudine reactivă și una proactivă. Pe partea proactivă a agendei europartidelor, vom nota că actorii partinici pot juca un rol de impulsionare în cadrul federațiilor, punînd pe agendă chestiuni europene. Acest rol este esențial în agenda și politica europartidelor în sens larg. Pe partea reactivă, vom nota că actorii
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Căci tensiunile țin atît de diferențele ideologice pe axa stînga-dreapta cît și de sensibilitățile internațională, europenistă, națională și subnaționale/regionale (capitolul 6). Tabel cu atitudinea actorilor partinici față de agenda și politica din cadrul europartidelor Actori partinici Agenda și politica europartidului Atitudine proactivă Impulsionare Cinci tipuri de atitudini reactive a) Susținerea inițiatorului b) Susținere însoțită de rezerve c) Nici o opinie d) Opoziție însoțită de rezerve e) Opoziție În prelungirea acestei analize, se pot distinge patru ansambluri de coaliții potențiale care se construiesc pe
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
pentru Luxemburg. El a dedus că influența PSE s-a manifestat din plin la Consiliul European de la Luxemburg 482. Or, vom nuanța concluziile lui Ladrech arătînd că PSE a contribuit, desigur, la stabilirea agendei pentru Luxemburg, nu jucînd un rol proactiv, ci ilustrîndu-se printr-unul reactiv. Mai exact, PSE a susținut agenda Comisiei Europene (capitolul 8). Tabelul factorilor încetinitori și al factorilor motori Factori încetinitori Factori motori Excluderea cetățenilor din politică (Seiler) Instituționalizarea reuniunilor liderilor (Hix) Lunga lipsă a alegerilor europene
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
în privința liniilor directoare pentru locurile de muncă 537. Apelul va fi receptat de Mady Delvaux, astfel încît, în dezbateri succesive, grupul de lucru va suține fervent propunerea Comisiei Europene 538. Acest obiectiv va prima în intențiile POSL, în detrimentul unei abordări proactive. Pe de altă parte, a avut loc o reuniune restrînsă între copreședinții luxemburghezi, ministrul olandez al afacerilor sociale, Ad Melkert, și viitorul lider al Partidului Laburist Irlandez, Ruairi Quinn 539. Participanții la această pre-reuniune s-au pus de acord asupra
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
său, PS portughez a recurs la mecanism pentru a-i satisface pe cît mai mulți reprezentanți ai liderilor, integrînd vederile tuturor, sintetizate în propunerea de proiect. Pe de altă parte, atitudinea față de tensiunile dintre europartide poate varia. Putem distinge atitudini proactive și reactive. Grupul de lucru îi permite POSL să identifice, în prealabil, tensiunea dintre PS francez și British Labour Party. Adoptînd o atitudine reactivă, POSL voia să evite ca tensiunea între aceste două partide să pună sub semnul întrebării succesul
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
lucru. Asta indică susținerea PSE pentru agenda Comisiei Europene privind liniile directoare pentru locurile de muncă, și nu invers, adică sprijin al Comisiei pentru proiectul grupului de lucru al PSE. În acest prim act, PSE nu a fost un actor proactiv, deși a încercat să promoveze elemente substanțiale din programul său. A fost, în schimb, un actor reactiv, în măsura în care a susținut agenda instituțiilor UE. Dimpotrivă, prim-ministrul portughez Guterres urmărea să-i mobilizeze pe social-democrați în susținerea strategiei de la Lisabona. PS
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
A fost, în schimb, un actor reactiv, în măsura în care a susținut agenda instituțiilor UE. Dimpotrivă, prim-ministrul portughez Guterres urmărea să-i mobilizeze pe social-democrați în susținerea strategiei de la Lisabona. PS portughez a luat inițiativa, fiind vîrful de lance al atitudinii proactive a PSE. Bazîndu-se pe forța rețelei PSE, a făcut din nou apel la Comisia Europeană, în persoana lui Allan Larsson, pentru a o implica în strategia de la Lisabona. În plus, PSE a jucat un rol de convergență, căci politicile active
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
infrastructurale și suprastructurale. Pe de alta, acești actori își exprimă aici poziții variate față de rolul UE și al instituțiilor sale, transferul de putere, politica UE, obiectivele și mijloacele politice care trebuie mobilizate. În acest sens, sînt predispuse la un rol proactiv. La rîndul lor, cercetătorii americani și britanici se referă la noțiunile de variabile dependentă și independentă. Există două perspective. O dată cu dezvoltarea reuniunilor liderilor, FEP nu mai trebuie studiate numai ca variabile dependente, ci și ca variabile independente în raport cu UE. E
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Conceptul de politică a europartidelor se referă la un proces (a) de inițiere, (b) elaborare, (c) decizie și (d) punere în practică a obiectivelor formale și informale. Actorii partinici implicați (sau neimplicați) joacă un rol fundamental prin adoptarea unor atitudini proactive sau reactive. Ei își exprimă (sau nu) pozițiile față de politicile comunitare. Aceste poziții depind inițial de factori variați și de la niveluri multiple (regionali, naționali, transnaționali și internaționali), dar pot fi agregate prin mecanisme verticale și orizontale (centralizate și descentralizate) de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
cercul elitelor social-democrate. Și în ceea ce privește democrația Uniunii Europene se identifică o serie de progrese. PSE s-a transformat pentru a deveni un partid comunitar, îmbunătățindu-și elaborarea programelor politice. Asta i-a permis să joace, succesiv, un rol reactiv și proactiv în domeniul locurilor de muncă. Totuși lipsa legăturii directe cu alegătorii împiedică federațiile europene de partide să fie responsabile în mod democratic. Caracterul secundar al alegerilor europene și imposibilitatea de a trece la faza de integrare (sau de autonomie) constituie
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
În domeniul industriei și al proprietăților imobiliare, realizând o necesară și așteptată devoalare de cunoștințe și experiență specifică managementului proprietăților imobiliare. Proprietățile imobiliare reprezintă În multe cazuri cea mai consistentă parte din investițiile unei firme, fiind evidentă necesitatea unei abordări proactive și profesioniste a managementului acestora, crearea unei strategii de dezvoltare și management al riscurilor. Managementul proprietăților imobiliare este o activitate profesională care se referă la gestionarea, controlul și conducerea activității imobilelor, aceasta asigurând evaluarea oportunităților de investiție și controlul riscului
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
profitul pe termen lung, nu pe termen scurt; • să fie mai mult decât un agent economic; • să considere comunitatea locală drept o parte interesată, dând înapoi societății, prin diverse acțiuni, o parte din beneficiile operațiunilor sale; • să aibă o abordare proactivă; • să recunoască importanța protejării mediului. Angajarea corporației în acțiuni dezirabile din punct de vedere social aduce pe termen lung îmbunătățirea poziției pe piață, prin creșterea gradului de recunoaștere și apreciere din partea consumatorilor (Collins, McLaughlin, 1996). Responsabilitatea socială corporatistă se manifestă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
crize a sistemului medical, care face din ce În ce mai multă lume să-și pună Întrebări legate de industria sănătății. De ce se cheltuiesc atâția bani anual pentru Îngrijiri medicale? Cât de mult are de-a face sistemul medical cu sănătatea? Este acest sistem proactiv sau reactiv? Vindecarea eficientă trebuie să vizeze cauza unei boli și să o Înlăture sau să Înlăture doar simptomele? Sistemul actual de Îngrijire medicală se ocupă sau nu de problemele cu care se confruntă astăzi americanii? Încotro se Îndreaptă acest
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
interacțiunea dintre yin și yang și cele cinci elemente apar nenumărate creații, printre care se numără cerul, pământul și oamenii. Yang este conceput ca principiul și simbolul cerului. El este forța pozitivă sau masculină - inerentă În tot ce este activ, proactiv, cald, tare, strălucitor și solid. El corespunde luminii, focului, zilei, soarelui, cerului, masculinității, mișcării, exteriorului, Îndrăznelii, acțiunii, fericirii etc. Caracteristicile lui sunt strălucirea, agresivitatea, pozitivitatea, optimismul etc. În opoziție cu el, principiul yin este realizat pe pământ. El e principiul
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
ameliora simptomele. Acest principiu merge chiar mai departe și mai profund În Îngrijirea naturală a sănătății decât În medicina tradițională chineză, fie și numai pentru că sistemul de Îngrijire naturală a sănătății este, În primul rând, preventiv. Prevenirea bolilor sau tratarea proactivă, nu pasivă a acestora constituie o piatră de temelie a Îngrijirii naturale a sănătății. Care sunt cauzele bolilor? După părerea chinezilor din vechime, cauzele bolilor por fi rezumate În două categorii: externe și interne. Când vorbim despe cele externe, există
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
a lungul întregii vieți, interesul se va focaliza din nou pe susținerea educației inițiale, în detrimentul celei continue. Din punct de vedere strategic, salturile trebuie făcute de la finanțările recuperatorii și reparatorii (cum sunt cele gestionate prin fondurile pentru șomaj) la finanțările proactive, de sprijinire directă a adulților pentru a învăța. Bibliografietc "Bibliografie" Bîrzea, C. (coord.) (2001a), Învățarea permanentă - o prioritate a politicii educaționale din România, Institutul de Științe ale Educației, București. Bîrzea, C. (coord.) (2001b), Impactul social al formării profesionale continue, Observatorul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se face pe cerințele viitoare, ce vizează resursele umane ale organizației, având ca punct de plecare planul strategic șiobiectivele companiei, iar scopul este cel de a face sistemul mai eficient și de a preveni eventualele probleme, vorbim despre o perspectivă proactivă în evaluarea nevoilor de formare. Deși abordarea proactivă este de preferat celei reactive, fiind mult mai eficient să anticipezi nevoile, decât să aștepți până când existența lorconduce la apariția de probleme, multe organizații operează dintr-o perspectivă reactivă atunci când apelează la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
umane ale organizației, având ca punct de plecare planul strategic șiobiectivele companiei, iar scopul este cel de a face sistemul mai eficient și de a preveni eventualele probleme, vorbim despre o perspectivă proactivă în evaluarea nevoilor de formare. Deși abordarea proactivă este de preferat celei reactive, fiind mult mai eficient să anticipezi nevoile, decât să aștepți până când existența lorconduce la apariția de probleme, multe organizații operează dintr-o perspectivă reactivă atunci când apelează la instruire (Blanchard și Thacker, 2004). Identificarea nevoilor de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a lungul întregii vieți, interesul se va focaliza din nou pe susținerea educației inițiale, în detrimentul celei continue. Din punct de vedere strategic, salturile trebuie făcute de la finanțările recuperatorii și reparatorii (cum sunt cele gestionate prin fondurile pentru șomaj) la finanțările proactive, de sprijinire directă a adulților pentru a învăța. Bibliografietc "Bibliografie" Bîrzea, C. (coord.) (2001a), Învățarea permanentă - o prioritate a politicii educaționale din România, Institutul de Științe ale Educației, București. Bîrzea, C. (coord.) (2001b), Impactul social al formării profesionale continue, Observatorul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se face pe cerințele viitoare, ce vizează resursele umane ale organizației, având ca punct de plecare planul strategic șiobiectivele companiei, iar scopul este cel de a face sistemul mai eficient și de a preveni eventualele probleme, vorbim despre o perspectivă proactivă în evaluarea nevoilor de formare. Deși abordarea proactivă este de preferat celei reactive, fiind mult mai eficient să anticipezi nevoile, decât să aștepți până când existența lorconduce la apariția de probleme, multe organizații operează dintr-o perspectivă reactivă atunci când apelează la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
umane ale organizației, având ca punct de plecare planul strategic șiobiectivele companiei, iar scopul este cel de a face sistemul mai eficient și de a preveni eventualele probleme, vorbim despre o perspectivă proactivă în evaluarea nevoilor de formare. Deși abordarea proactivă este de preferat celei reactive, fiind mult mai eficient să anticipezi nevoile, decât să aștepți până când existența lorconduce la apariția de probleme, multe organizații operează dintr-o perspectivă reactivă atunci când apelează la instruire (Blanchard și Thacker, 2004). Identificarea nevoilor de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și excluderea unor VI importante. Dacă există corelații ridicate între VI (mai mari de .50 sau .60), atunci putem vorbi despre o problemă de multicoliniaritate (Leech, Barrett și Morgan, 2005). Vom observa că o asemenea corelație apare între variabilele atitudine proactivă și autoeficiență. Dacă vom realiza un model de regresie care să conțină aceste variabile ca VI, atunci rezultatele ar putea fi distorsionate, datorită problemei de multicoliniaritate. Am putea decide eliminarea uneia dintre aceste variabile (probabil VI autoeficiență, deoarece corelează mai
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
metoda regresiei ierarhice. Conform literaturii de specialitate, știm că abilitățile de leadership sînt influențate de variabilele inteligență emoțională și dominanță, acestea fiind conținute în primul model de regresie. Următorul model va conține variabilele din primul bloc, la care adăugăm atitudinea proactivă. Cel de-al treilea model conține variabilele din modelul 2, la care adăugăm variabila autoeficiență. Mai întîi, trecem variabila abilități de leadership în cîmpul Dependent, iar variabilele inteligență emoțională și dominanță în cîmpul Independent. În cîmpul Method ne asigurăm că
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
variabilele inteligență emoțională și dominanță în cîmpul Independent. În cîmpul Method ne asigurăm că este selectată metoda Enter. Apăsăm butonul Next și astfel am construit primul model de regresie. Pentru construirea modelului 2, trecem variabilele inteligență emoțională, dominanță și atitudine proactivă în cîmpul Independent și apăsăm iar butonul Next. La fel, pentru construirea modelului 3, selectăm alături de variabilele anterioare și variabila autoeficiență și le trecem în cîmpul Independent, apoi apăsăm butonul Next. Activăm butonul Statistics, iar aici, în cîmpul Regression Coefficients
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
din varianța variabilei aptitudini de leadership, cu 4,5% mai mult decît modelul 1, această creștere fiind semnificativă statistic (p = .005). Reamintim că modelul 1 conținea VI inteligență emoțională și dominanță, iar modelul 2 adaugă la acestea și VI atitudine proactivă. În schimb, dacă mai adăugăm și VI autoeficiență (cazul modelului 3), coeficientul de determinare R2 ajustat scade cu .04%, astfel încît, în loc să mărim eficiența explicativă a modelului de regresie, o scădem. Prin urmare, modelul explicativ cel mai bun este modelul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]