29,485 matches
-
din Purgatoriu strig:/ăNu-ti întoarce, Doamne, Față de la mine!a" (Tîrziu mi-am pierdut inocentă). Bardul creștin se rostește în rafinate clarități de rugăciune, în propoziții mestesugit-pioase, al căror punct de plecare îl reprezintă boema modernă, viața metropolitană, tehnicizarea (procedeu dictat de necesitatea contrastelor ori a echivocului atît de liric productiv): Bînd ieftine băuturi în bucătărie cu tinerii/ și învățîndu-i o învățătură ce nu e în cărți,/ vorbindu-le despre iubire în vremea internetului,/ despre indurarea care pe toate le
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
un vocabular la fel de bogat că al ziaristei - s-au dus de mult. * Tot ignoranța și impostura denotă și articolele traduse din publicații în limbi de circulație, fără nici o indicare a sursei, și uneori semnate cu dezinvoltura de traducător în calitate de autor. Procedeul incorect e evident cînd în text sînt nume rusești, poloneze, cehe etc. păstrate cu grafia franceză sau engleză. De exemplu, în COTIDIANUL nr. 246 am putut cîți titlul de o șchioapa "Nikita Mikhalkov se opune numirii unui fost ăaparatchikă ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
se încheie mâine" (ne amintim de una din ă"noimele" lui Brâncuși: azi e mâine). Se înțelege că zeii sunt, în acest caz, stâlpii raționalismului, ajunși în mare decădere odată cu imperiul care "suferea de prea mare întindere", cum spunea Herodot. PROCEDEUL "epistolarului imperial" amintește, prin aluziile la contemporaneitate, de Scrisorile persane ale lui Montesquieu. Bătătoare la ochi în acest sens sunt scrioarea lui Sapiens către arhitectul Silvius Maximus (în legătură cu intenția creștinilor de a construi o biserică imensă, din banii publici) sau
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
domeniul de cercetare", aș adaugă că reperelor deja discutate - nume, calitate ("profesie"), sursa a competenței (moștenirea harului) - li se adaugă alte informații și argumente aproape obligatorii: spațiale (adresa, rază de acțiune, călătorii, renume în afara granițelor, mediatizare etc.) și metodologice (instrumente, procedee, cazuri tratate). Reperele spațiale completează repertoriul onomastic pe care l-am discutat în urmă cu o săptămînă. Adresa propriu-zisă apare rar, fiind mai ales inclusă în nume, în formula complexă de identificare: "Dafina din Ploiești". Acest mod tradițional de desemnare
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
străjilor prin "a dragostei năprasnica pornire care a depășit cumintea judecată". De fapt, nici o clipă, el nu-și pierde cumintea judecată și dragostea nu este decât una dintre componentele energiei sale distructive. Crimele, fantomă lui Banquo, șanț an mod evident procedee scenice menite să marcheze, nu să impresioneze; ele ar trebui să permită focalizarea atenției asupra interpretării rolurilor centrale. Claudiu Bleonț alternează tehnic țipatul și șoaptă, zbuciumul și ămpăcarea. Pentru el, ca și pentru noi, Macbeth rămâne un mister. Diana Văcaru
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
Rodica Zafiu Dintre cuvintele familiar-argotice databile, care apar la un moment dat și cunosc o rapidă răspîndire, inovația Mertan nu e desigur prea semnificativă din punct de vedere semantic, dar poate atrage atenția asupra unor procedee derivative și asupra unor valori stilistice specifice registrelor orale. Cuvîntul e un fel de hipocoristic de la denumirea comercială a firmei și a produselor Mercedes; un nume afectiv, format cu un sufix augmentativ, și folosit pentru o mașină cu statut simbolic
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
să-și pună în evidență o relație de familiaritate cu produsul. Distanță presupusa în discursul obiectiv de simplă utilizare a denumirii comerciale este substituita aici de o afectivitate ușor ironică. Din punct de vedere formal, cuvîntul ilustrează reunirea a doua procedee destul de răspîndite în argoul românesc actual: trunchierea și derivarea cu sufixul -an. Trunchierea (procedeu care a fost destul de puțin productiv la noi, cu excepția numelor proprii de persoana; în extindere sub influența unor modele străine) e atestata, circulînd și forma Mert
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
discursul obiectiv de simplă utilizare a denumirii comerciale este substituita aici de o afectivitate ușor ironică. Din punct de vedere formal, cuvîntul ilustrează reunirea a doua procedee destul de răspîndite în argoul românesc actual: trunchierea și derivarea cu sufixul -an. Trunchierea (procedeu care a fost destul de puțin productiv la noi, cu excepția numelor proprii de persoana; în extindere sub influența unor modele străine) e atestata, circulînd și forma Mert: "Mertul, Opelul, BMW-ul etc." ("România liberă" 2562, 1998, 7); "te-am depășit cu
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
sunt ăntrebări pur și simplu, ci de multe ori ample comentarii care ne arată un universitar român à la page cu tot ceea ce ănseamnă cultură occidentală, de la vechea greacă la poeții irlandezi contemporani.) Tehnică acestor dialoguri se bazează pe rafinate procedee retorice, ăncepând cu felul an care sunt puse ăntrebările - atunci când autoarea se află ăntr-o poziție ideatica adversă sau dimpotrivă, atunci când este vorba despre un dialog direct, cu ăntrebări ămpletite cu răspunsurile anterioare (an cele mai multe cazuri) sau despre un dialog prin
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
1952 (nu fără o critică la adresa prefeței, taxata de Petru Dumitriu drept o "poticnire", prea puțin politizate, necorespunzătoare cerințelor, în acel moment exacerbate, ale politrucilor culturali) și terminată abia după încă patru decenii. Cel dintîi exeget care a apelat la procedeul asimilării "proletare" a poetului a fost însuși Călinescu, care a pus accentul, "în demonstrația să destul de servila", pe "egalitatea funciară" dintre muncitorul manual și cel intelectual, ambii stigmatizați de mizerie: "Afară de rări cazuri, cărturarul a fost un declasat, un muncitor
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
relegat într-o odaie goală, în fața unei mese de brad". În acest punct, Emil Iordache recurge la o apreciere a unui cercetător rus, I. Mineralov, care, într-un eseu publicat în 1991, relevă în acest tip de judecați un caracteristic procedeu de falsificare a memoriei practicat de comuniști, deoarece "dacă omul este convins că viața înaintașilor săi a fost doar o îngrămădire de gunoi, rușine, obtuzitate și absurditate perpetua, el se va simți în mod sincer obligat binefăcătorilor săi, pentru că l-
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
exclamînd: N-avem hîrtie!), se găsea în schimb hîrtie pentru imprimarea noii lecturi "avizate" a operei lovinesciene, pe care și-o asumă N. Tertulian, în lucrarea E. Lovinescu sau contradicția estetismului (1959). În conformitate cu "recalificarea" tabloului literaturii, se ivește și un procedeu de "creație", un soi de suprarealism socialist, al cărui criteriu este "viteza de reacție" la evenimentul politic. Talentul devine astfel sinonim cu dexteritatea ancilara a "actualizării": "Încă din primul număr al revistei ăFlacăraă, o notă a redacției ne previne că
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
chiar șeful recunoscut al opoziției democratice, Iuliu Maniu. Întrebat de ce această anomalie, marele bărbat de stat a răspuns că nu și-a putut asuma această înaltă responsabilitate pentru că rușii pretindeau supremația asupra Basarabiei și Bucovinei de Nord. Și astfel de procedee s-au mai produs în prestigioasa activitate politică a lui Maniu (de pildă, la 8 iunie 1930), cînd, la instalarea pe tronul țării a regelui Carol al II-lea, a cedat pentru o săptămînă, funcțiunea de premier pentru a rămîne
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
I, celelalte 4 - cartea a II-a, iar Liber ÎI și III au devenit cărțile a III-a și a IV-a. Mai mult, "pentru comoditatea lecturii, el a deplasat adnotările din a doua parte a manuscrisului la sfarsitul capitolelor, procedeu fără îndoială practic, dar care arată libertățile cu care traducătorul a intervenit în original" (p. LVI; în ediția germană și în cea românească ele sunt plasate chiar în josul paginilor). În acest fel, Tindal a micșorat întrucâtva caracterul independent al acestor
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
un context dezambiguizant. Un mesaj publicitar franțuzesc reușea să transmită conotația "rusesc" prin "răsucirea" literei R din cuvintele în care aceasta apărea în franceză (rezultatul era apariția unor ). Transcrierea intenționat polemică a cuvintelor unei limbi în alfabetul alteia e un procedeu mult mai banal; folosirea conotațiilor alfabetului poate fi ilustrata de apariția la noi, în 1990, a unor inscripții și afișe în care sigla partidului acuzat de neocomunism și de simpatii pro-sovietice (FSN) era scrisă cu caractere chirilice (CH). Chiar în interiorul
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
I. Brătianu. E vorba de starea de spirit a tuturor românilor care dezaprobau această politică. Mai ales că din 1942 era limpede pentru toată lumea românească (inclusiv demnitarii regimului Antonescu) că Axa va pierde războiul. Dl Dinu C. Giurescu afirmă că procedeul lui Antonescu a fost corect și inevitabil, din considerente militare (un război, odată pornit, trebuie dus pînă la nimicirea adversarului) și de oportunitatea strategică (Hitler nu trebuia supărat pentru a nu ocupă militar țară). Cred că autorul nostru nu are
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
în sfîrșit, reacția cel puțin ciudată la vestea falimentului Editurii Ancoră a lui Benvenisti. Sigur că era și el, personal, lovit în interesele sale de autor de manuale tipărite de editură și voia să-și recupereze debitul devenit insolvabil. Dar procedeul de a lua de la "Educația Poporului" condusă încă de Rebreanu, bonuri de valoare în lei numai pentru sine, supărat cînd falitul editor cerea, legal, o parte din bani, mi se pare un gest vădit incorect. Al treilea volum din ediția
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
cărți a lui Günter Grass au fost din start "segregați" în două categorii care nu au nimic de-a face cu capacitatea de receptare a literaturii sau a actului estetic, ci pur și simplu cu darea de mîna a fiecăruia. Procedeul este ciudat, fiindcă atît editorul Steidl cît mai ales autorul Grass șunt reputați pentru convingerile lor de stînga... Dar ce oferă cititorului lectură acestei cărți? Titlul Mein jahrhundert a veacul, secolul meu a declanșează printr-un reflex aproape pavlovian pofta
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
este evocat de autor din perspectiva unui călător care plecînd din Berlin exact în ziua cea mare, află vestea la radioul din mașină... Exemplificările ar putea continua a dar cele de pînă acum par a fi suficiente spre a sugera procedeul folosit de autor în această cronologie a secolului: istoria este una prin excelență germană, eroii ei șunt oameni de rînd, (cu cîteva rare excepții a între care, apariția scriitorilor Ernst Junger și Erich Maria Remarque, într-un dialog cvasiimaginar, sau
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
de istorie. De fapt, autorul mărturisește în mai multe interviuri că "a sa cronică" a vecului XX ar fi o carte de istorie. În realitate, ea este un potpourri, este structurată caleidoscopic, comparabilă cu un mozaic și, prin toate aceste procedee și asemănări, instituie o specie literară hibrida a spotul literar (după modelul aceluia publicitar, așa cum pe bună dreptate constatau cîțiva critici deloc rău intenționați). Faptul este cu atît mai ciudat cu cît Günter Grass este un autor care, slujindu-se
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
iminente și intuiește stările prin care va trece elevul în etapa de preimpact și în cea de impact cu conținutul motric solicitat. Caracteristicile mediului specific de instruire motrică, diversitatea modalităților de explorare a acestuia prin mișcare, varietatea materialelor didactice, a procedeelor de exersare, cunoștințele teoretice de specialitate care însoțesc activitatea curentă, contactul direct sau indirect cu cei care sunt angrenați în aceeași activitate, limitarea comportamentului prin reguli de acționare etc., determină recepționarea - la nivelul elevului - a unei cantități însemnate de informații
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
dinamice, concomitant cu identificarea mijloacelor pentru formarea și perfecționarea unei respirații acvatice corecte. Prezentarea temei Este tot mai vizibil faptul că la nivelul copiilor se aloca un volum sporit de timp și de mijloace pentru realizarea unei inițieri corecte în procedeele de înot. Acest lucru a devenit o necesitate, cunoscut fiind faptul că antrenarea factorului fizic trebuie să se manifeste pe deplin doar în condițiile etalării unei tehnici corecte de înot (Wagner,C. 1962; Gerhard,L. 1974; Balint,E 2005). Sub
ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
-
propus. Sarcinile cercetării Sarcina principala, constă în a determina pe cale experimentală eficientă metodologiei și metodicii de învățare a respirației prin metoda jocurilor dinamice. Sarcini secundare : Educarea și dezvoltarea calităților motrice necesare înotului. Îmbunătățirea și dezvoltarea calităților motrice conform modelului și procedeelor de înot. Adaptarea mijloacelor la specificitatea biomecanicii înotului. Elaborarea sistemului de acționare: principii, metode, mijloace, probe de control. Sarcinile sunt direcționate către elaborarea unui program de de învățare a respirației prin metoda jocurilor dinamice. Ipoteza lucrării Dacă se utilizează metodă
ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
-
de de învățare a respirației prin metoda jocurilor dinamice. Ipoteza lucrării Dacă se utilizează metodă jocurilor dinamice, în cadrul inițierii în natație, presupunem că vom obține învățarea respirației acvatice corecte într-un timp mai scurt, ceea ce favorizează o tehnică superioară în cadrul procedeelor de înot. Probele de control folosite: Probele 1 și 2 Evaluarea tehnică a respirației pe distanță de 25 m. în procedeele craul și bras (Marinescu G., Crețuleșteanu G 1995; Enoiu R. 2005, 2006). Aceasta s-a realizat prin transformarea în
ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
-
presupunem că vom obține învățarea respirației acvatice corecte într-un timp mai scurt, ceea ce favorizează o tehnică superioară în cadrul procedeelor de înot. Probele de control folosite: Probele 1 și 2 Evaluarea tehnică a respirației pe distanță de 25 m. în procedeele craul și bras (Marinescu G., Crețuleșteanu G 1995; Enoiu R. 2005, 2006). Aceasta s-a realizat prin transformarea în note a calificativelor acordate de comisia tehnică, după cum urmează: foarte bine = 10 bine = 8 satisfăcător = 6 nesatisfăcător = 4. Cronometrul este declanșat
ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]