18,757 matches
-
dispună revocarea acesteia și redeschiderea urmăririi penale atunci când constată că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 335 alin. (2) din același cod. ... 23. Așa fiind, atribuția/competența procurorului în materia redeschiderii urmăririi penale nu este condiționată de o atitudine procesuală activă a persoanei vătămate pe parcursul acestei faze procesuale. Rațiunea soluției legislative criticate - care vizează situația în care procurorul constată că nu a existat sau că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea - este aceea că exercitarea atribuțiilor procurorului
DECIZIA nr. 655 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252511]
-
constată că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 335 alin. (2) din același cod. ... 23. Așa fiind, atribuția/competența procurorului în materia redeschiderii urmăririi penale nu este condiționată de o atitudine procesuală activă a persoanei vătămate pe parcursul acestei faze procesuale. Rațiunea soluției legislative criticate - care vizează situația în care procurorul constată că nu a existat sau că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea - este aceea că exercitarea atribuțiilor procurorului, care are obligația să revoce ordonanța și să dispună
DECIZIA nr. 655 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252511]
-
a fost invocată excepția de neconstituționalitate. Susține că noțiunea „aparținând“ din cuprinsul textului de lege criticat nu este definită și, în consecință, nu are un sens sau înțeles juridic precis. Apreciază că, în lipsa unei definiții în Codul penal, drepturile procesuale ale subiecților procesuali principali pot fi cu ușurință încălcate. Arată că, potrivit prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție și ale art. 8 din Legea nr. 24/2000, textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
excepția de neconstituționalitate. Susține că noțiunea „aparținând“ din cuprinsul textului de lege criticat nu este definită și, în consecință, nu are un sens sau înțeles juridic precis. Apreciază că, în lipsa unei definiții în Codul penal, drepturile procesuale ale subiecților procesuali principali pot fi cu ușurință încălcate. Arată că, potrivit prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție și ale art. 8 din Legea nr. 24/2000, textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată în abstract, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. Cu alte cuvinte, excepția de neconstituționalitate trebuie să fie realmente utilă pentru soluționarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată. Practic
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
cursul judecății toate instanțele consideră că expertul trebuie numit prin tragere la sorți, aplicând dispozițiile procesual civile incidente. În faza de urmărire penală se consideră că textul de lege criticat trebuie interpretat ca instituind o procedură derogatorie de la dispozițiile procesual civile, în sensul că expertul este numit de către organul de urmărire penală, în lipsa părților. Apreciază că modalitatea de interpretare a textului de lege în faza de urmărire penală încalcă principiul previzibilității legii penale, deoarece textul nu prevede criteriile
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
către organul de urmărire penală, în lipsa părților. Apreciază că modalitatea de interpretare a textului de lege în faza de urmărire penală încalcă principiul previzibilității legii penale, deoarece textul nu prevede criteriile după care expertul este desemnat în această fază procesuală. Susține că se încalcă și principiul egalității de tratament, deoarece se creează o inegalitate între persoana care beneficiază în faza de urmărire penală de o expertiză efectuată de un expert numit în condiții obscure și persoana care beneficiază în faza
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
în mod transparent și prin tragere la sorți ar determina existența unei aparențe de imparțialitate. În concluzie, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. ... 4. Având cuvântul, reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Susține că părțile și subiecții procesuali principali sunt încunoștințați că au dreptul să ceară numirea câte unui expert recomandat de către fiecare dintre ei și să participe efectiv la efectuarea expertizei. Desemnarea unui expert parte chiar din cursul urmăririi penale permite legiuitorului să consacre caracterul contradictoriu
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
conduce implicit la prezumarea „relei-credințe“ a organelor judiciare în administrarea probatoriului. ... 12. De asemenea, precizează că prin art. 177 din Codul de procedură penală a fost reglementată procedura ulterioară încuviințării expertizei, organul judiciar având obligația de a chema părțile, subiecții procesuali, precum și expertul, dacă a fost desemnat, iar la termenul fixat să aducă la cunoștința acestora obiectul expertizei și întrebările la care expertul trebuie să răspundă și să le pună în vedere că au dreptul să facă observații cu privire
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
le pună în vedere că au dreptul să facă observații cu privire la aceste întrebări și că pot cere modificarea sau completarea lor. După caz, sunt indicate expertului obiectele pe care acesta urmează să le analizeze. Totodată, părțile și subiecții procesuali principali sunt încunoștințați că au dreptul să ceară numirea câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei. Așa fiind, legiuitorul a prevăzut atât posibilitatea părților de a face observații cu privire la întrebările la
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
desemnată, hotărârea judecătorească nu se poate întemeia pe constatările și concluziile acesteia. Totodată, în aceeași cauză, o persoană nu poate avea atât calitatea de expert desemnat de organul judiciar, cât și pe aceea de expert recomandat de unul dintre subiecții procesuali și, de asemenea, nu poate fi desemnată ca expert recomandat de părți în aceeași cauză o persoană care funcționează în cadrul aceleiași instituții medico-legale, institut sau laborator de specialitate cu expertul desemnat de conducerea instituției respective la solicitarea organului judiciar
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
la solicitarea organului judiciar. ... 25. De asemenea, Curtea a reținut că, atunci când instanța este cea care dispune efectuarea expertizei, obiectivele, desemnarea expertului, desemnarea experților consultanți, necesitatea acesteia sunt discutate în ședința publică, în contradictoriu cu toate părțile și subiecții procesuali principali din cauză, aceștia putând formula observații cu privire la întrebări, putând cere modificarea și completarea lor, putând formula obiecții și alte cereri [art. 177 alin. (1)-(3) din Codul de procedură penală]. De asemenea, părțile sau subiecții procesuali principali
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
subiecții procesuali principali din cauză, aceștia putând formula observații cu privire la întrebări, putând cere modificarea și completarea lor, putând formula obiecții și alte cereri [art. 177 alin. (1)-(3) din Codul de procedură penală]. De asemenea, părțile sau subiecții procesuali principali au dreptul de a desemna experți independenți autorizați care să participe la efectuarea expertizei [art. 172 alin. (8), art. 173 alin. (4), art. 177 alin. (4) din Codul de procedură penală], expertul parte având aceleași drepturi pe care le
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
cea exprimată de expertul desemnat, expertul parte poate întocmi un raport cu opinia separată ori poate consemna în raportul său eventualele inadvertențe pe care le constată. În situația în care expertiza a fost efectuată în lipsa părților ori a subiecților procesuali principali, aceștia sau avocatul lor sunt încunoștințați cu privire la întocmirea raportului de expertiză și cu privire la dreptul la studierea raportului [art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală]. De asemenea, raportul de expertiză va cuprinde, pe lângă
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
echipamentele utilizate, iar, în final, concluziile care trebuie să fie clare și neechivoce. Totodată, în cursul urmăririi penale sau al judecății, expertul poate fi audiat de organul de urmărire penală sau de instanță, la cererea procurorului, a părților, a subiecților procesuali principali sau din oficiu, dacă organul judiciar apreciază că audierea este necesară pentru lămurirea constatărilor sau concluziilor expertului [art. 179 alin. (1) din Codul de procedură penală], iar când organul de urmărire penală sau instanța constată, la cerere sau din
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
mai mult de jumătate din capitalul social] s-ar putea afla într-o multitudine de raporturi juridice, astfel că, dată fiind natura diversă a acestora, art. 33 alin. (3) teza finală nu prevede nici măcar cu titlu exemplificativ natura căii procesuale sau administrative de urmat pentru recuperarea prejudiciilor constatate“. Instanța supremă a învederat că „instituțiile publice pot fi implicate în diverse raporturi juridice, cum ar fi, de exemplu, raporturi de muncă, administrative, contractuale, derivând din achiziții publice etc. În funcție de
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care, în asemenea situații, nu își mai îndeplinește rolul său de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor. Textele de lege criticate au ca rezultat restrângerea semnificativă și chiar anularea unor drepturi procesuale fundamentale, atât timp cât permit inspectorilor judiciari să se pronunțe asupra aspectelor de fond din cuprinsul sesizărilor vizând răspunderea disciplinară a judecătorilor și să claseze astfel de sesizări, de la acest nivel preliminar de verificare, pe motiv că nu există
DECIZIA nr. 815 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252597]
-
nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată în abstract, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. ... 17. Cu alte cuvinte, excepția de neconstituționalitate trebuie să fie realmente utilă pentru soluționarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată
DECIZIA nr. 773 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252680]
-
544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, accesul liber și neîngrădit la orice informații de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice. Aceste informații publice sau personale sunt inclusiv de interes procesual, utile în realizarea efectivă a dreptului la un proces echitabil. Dispozițiile cu caracter special ale Legii nr. 182/2002, precum cele ale art. 33, interzic „clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor, sunt destinate să
DECIZIA nr. 805 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252584]
-
și măsuri proporționale cu situația ivită. Procedându-se în sens contrar, dispozițiile legale care ar bloca accesul părții dintr-un proces sau al avocatului care o reprezintă la toate piesele dosarului, chiar dacă acestea au fost clasificate, determină încălcarea garanțiilor procesuale prevăzute de lege, de Constituție și de tratate internaționale, în cazul persoanelor în cauză. Chiar dacă există și derogări constituționale, precum cele prevăzute de art. 31 din Legea fundamentală, care indică și faptul că „dreptul la informație nu trebuie să
DECIZIA nr. 805 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252584]
-
Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Potrivit instanței de contencios constituțional, incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014
DECIZIA nr. 805 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252584]
-
alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale au natura atât a unei instituții de drept penal material, deoarece privesc înlocuirea răspunderii penale cu o formă de răspundere civilă, cât și natura unei instituții de drept procesual penal, prin instituirea unui termen în care se poate achita procentul de 20% din prejudiciul stabilit ca sancțiune pentru a beneficia de cauza de impunitate. Totodată, a precizat că, în sens fiscal, procentul menționat nu constituie un debit care să
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
de altă parte, acestea au natura unei instituții de drept penal material, întrucât privesc natura și cuantumul sancțiunilor aplicabile, reglementând în materia pedepselor penale, în sensul înlocuirii răspunderii penale cu o formă de sancțiune civilă, și au și o natură procesuală, prin termenul instituit, respectiv, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive. Instanța de sesizare a reținut și soluția dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia de recurs în interesul legii
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
privința sumei reprezentate de procentul de 20% din baza de calcul cu care se majorează prejudiciul s-a apreciat că aceasta are o natură mixtă, deopotrivă de drept penal și civil. Pe de o parte, este vorba de un stimulent procesual, deoarece legea condiționează de achitarea sa beneficiul impunității. Norma legală care îl prevede constituie însă o instituție de drept penal substanțial, constituind „lege penală“ și circumscriindu-se principiului prevăzut de art. 5 din Codul penal. În aceste circumstanțe, „adaosul“ la
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
1^1) din Legea nr. 241/2005 are posibilitatea să uzeze de facultatea recunoscută de lege și să beneficieze astfel de cauza de nepedepsire. Natura cauzei de nepedepsire reglementate de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 ori cerințele de ordin procesual a căror îndeplinire este necesară pentru incidența sa nu fac obiectul solicitării instanței de trimitere, în privința acestor aspecte de drept neridicându-se probleme de interpretare. Chestiunea de drept supusă analizei vizează numai modalitatea de determinare a sumei totale ce
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]