332,002 matches
-
Ba dimpotrivă, cu argumente științifice istoricul de la Iași a mai ponderat exagerările cu iz propagandistic și cu ținte politice antiromânești foarte clare ale holocaustologilor de ocazie. Mai mult, a fost unul dintre cei care s-a dedicat cu toată responsabilitatea profesională și acribia științifică în studiul holocaustului roșu, o temă neagreată, în mod ciudat, dar nu întâmplător, tocmai de cei care își clamează anticomunismul pe toate canalele media și când e cazul, dar mai ales când nu este cazul, adică sună
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
și s-a repliat, dedicându-se integral cercetării istoriei, sprijinirii tinerilor istorici, publicării operelor sale, dar și a operelor unor istorici valoroși care i-au cerut sprijinul. Faptul că a făcut politică, deținând și o funcție înaltă, l-a afectat profesional, fiind cauza invocată pentru a nu fi primit în rândurile membrilor Academiei Române, acolo unde valoarea excepțională a operei sale îi cerea prezența. Gheorghe Buzatu a „căzut” la datorie, în bibliotecă, locul unde și-a petrecut cea mai mare parte a
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
de adevăr copleșitor. Ideea inedită ar fi că, în abisul care ne separă de semeni, dorința brută poate arunca punți fragile de cuvinte. Căci studenta Andreea își cîștigă existența ca "fată fierbinte" la o firmă de linii erotice. Acest mediu "profesional" adus, după știința mea, pentru prima oară într-un roman românesc, îi prilejuiește tinerei autoare un pariu dificil, cîștigat cu brio: reprezentarea obscenă, scabroasă uneori a relațiilor sexuale e pusă pe seama unor voci anonime, care se individualizează doar prin discurs
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
dar necesitatea unui exercițiu, fragmentarist, romanesc. De altfel, trei "povestiri" lungi vor fi integrate, doi ani mai târziu, în romanul Catedrala, 1969. V. Duda este de la început, dar și pentru mai târziu, în câteva alte romane, un prozator al mediilor profesionale. El optează pentru mediul industrial socialist, cunoscut, pesemne, ca jurisconsult. Mediul profesional juridic este cel de-al doilea care apare în cărțile sale. El descoperă acolo tocmai acea lume echilibrată, echivocă, enigmatică, relativistă, greu de distins în elanul ei edificator
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
fi integrate, doi ani mai târziu, în romanul Catedrala, 1969. V. Duda este de la început, dar și pentru mai târziu, în câteva alte romane, un prozator al mediilor profesionale. El optează pentru mediul industrial socialist, cunoscut, pesemne, ca jurisconsult. Mediul profesional juridic este cel de-al doilea care apare în cărțile sale. El descoperă acolo tocmai acea lume echilibrată, echivocă, enigmatică, relativistă, greu de distins în elanul ei edificator și vanitățile individualiste travestite ori camuflate. Catedrala este un roman cu teză
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
fie a masei snoabe și abia extrase din barbarie, ca aceea care simte imboldul bizar și, totuși, istoric, de a-i face un soi de funeralii locale celui înecat la o vârstă încă tânără. "Deruta" este urmărită în două medii profesionale, artistic (abordat indirect, ca și în Anchetatorul apatic, unde anchetatorul se comportă totuși ca un scriitor) și industrial. Primul îl are ca protagonist pe Pavel Șușnea, cel de-al doilea pe Petrișor Staicu. Trecut într-un mod traumatic prin ultimul
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
pasaj de cale ferată. Regăsim aceeași recurentă propensiune către metaromanesc, critic și parodic cu formele stereotipizate. Nu aflăm, însă, intenția vreunei înnoiri semnificative în problematică, situații, tehnică. Excepția rezidă într-un detaliu privind personajele. E vorba de fenomenul sociologic și profesional al forței de muncă "socialiste" care se deplasează, cotidian, între domiciliu și locul de muncă. Dacă mijloacele plate ale romanului ajung să fie parodiate, platitudinea realului din acest roman este eliberată cu o insesizabilă ironie. Lumea ficțională de aici este
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
de impostor propagandist al dogmatismului comunist. El ajunsese la această postură fără convingere, la sugestia accidentală a unui prieten. Rămăsese mereu scindat între farsa și luciditatea retoricii unui fals limbaj. Ca și alte personaje din romanele lui Duda, ratarea politică, profesională, socială sau morală nu elimină, dimpotrivă, șansa fericirii senzuale. Schimbarea de perspectivă apare și ea marcată prin alternativa (meta)textuală, motivată de realitatea istorică și de conștiință individuală a unui timp, pe cât de brutal, pe atât de expus transformărilor. După
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
abrevierile agramate și punctuația pe alocuri fantezistă: Autobiografie Numele și prenumele, născut la..., naționalitate, domiciliu, școală primară, liceu, facultate etc. Autocaracterizare după fiecare etapă. Stagiu militar. Sancțiuni în această perioadă. După absolvirea facultății (anul), toate locurile de muncă, funcțiile. Sarcini profesionale, didactice, doctorat. Sancțiuni primite în ac. perioadă. Activitatea șt., lucrări publicate, domeniul. Membru al altor organisme. Trimiterea la specialziare, documentare, țara, perioada. Activitatea obștească, sarcini, școli politice. Sancțiuni politice, cînd?, de ce? Distincții. Avere. Dacă a avut case, mașini, cîte, cum
Cine era? by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13010_a_14335]
-
puțin o continuitate în cultură. Începând cu cronicarii (a căror educație se desăvârșea în Polonia) și cu Dimitrie Cantemir, și terminând cu tinerii intelectuali ai zilelor noastre vedem că un număr impresionant de români talentați și instruiți s-au realizat profesional în afara țării. Metaforic vorbind, imaginea intelectualului român în continue „peregrinări” amintește întrucâtva de celebra imagine a „evreului rătăcitor” (așa cum l-a văzut de pildă Gustave Doré, în 1856). Parcă am avea și noi un „intelectual rătăcitor”, blestemat să-și împlinească
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
altă dată, în vremuri normale, al eminenței esteticului. Recuperarea unor nume, dar și a unei condiții privilegiate, sau mai libere, oricum, a demnității unei profesii, a unui statut social “liberal”, în sensul meseriilor medievale, recunoașterea unei “bresle” cu secretele sale profesionale, ierarhiile ei, diferite de cele oficiale, în lumea socialismului omogenizator al diferențelor. Iată lucrarea vreme de multe și agitate decenii a revistei Uniunii Scriitorilor, revistă cu profil ireductibil. Literatura nu trebuie să se supună, într-o viziune modernistă, contemporană, insinuau
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
care tratează, evident, patrioticul subiect. Nici o mirare. Cum mirare nu e nici cînd, pentru ultimele tușe, meșterul întinde mîna spre dulap și, luînd de-acolo uleiul de floarea-soarelui, comestibilul, își diluează cu el pasta din tub, ca substitut, acesta, al profesionalului ulei de in tocmai terminat. Dar ce frumoasă e proaspăta lucrare! S-o mănînci, nu alta! Telefon. E șarmanta midinetă de Santa: Ce faci? mă întreabă. Fac o balerină, zic. La care ea, automat: Eu sînt balerina, nu? Da, tu
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
și curățenie generală), în timp ce eu mă delectam cu funcțiuni, cu încadrarea dascălilor și cu organizarea examenului de admitere (bătaie mare - patru pe un loc), serviciul de personal al Ministerului Industriei Bunurilor de Consum a „identificat” cinci ore „neacoperite” la școala profesională de idustrie alimentară de pe Spătaru Preda, m-am prezentat imediat la „cadre”, discuție sumară cu tartorul cel mare - politicos dar rece - n-avea mai multe ore disponibile, mă mulțumesc cu ele? - mi-a spus nu cu regret și nici măcar în
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
bate sălile de cinema, marile teatre, merge la Ateneu pentru a-l vedea pe Enescu, frecventează cenaclul „Sburătorul" al lui Eugen Lovinescu, asistă cu uimire la ridicarea „zgîrie-norilor" din centrul Bucureștiului, ascultă fascinată primele emisiuni de radio și glasul neutru, profesional al operatoarei de la prima centrală telefonică, asistă îngrozită la prăbușirea blocului Carlton în urma devastatorului cutremur de la 10 noiembrie 1940. Ea trăiește efectiv în perioada 1920-1940, citește zilnic presa și se raportează la ea, simte pulsul evenimentelor și reconstituie cu maximă
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
cea mai deplânsă de omul dezamăgit de prezent și neîncrezător în viitor care sunt eu acum. În momentele-mi cele mai grele, când grijile îmi atârnă o cruce pe umeri și simt pe limbă gustul de putregai al umilinței statutului profesional și social al scriitorului român "postdecembrist", fac ce fac și mă refugiez în amintire, unde totul e nou ca apa neîncepută, soarele strălucește orbitor pe un cer fără nori, fetele n-au învățat încă să mintă, nici băieții să le
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
în Țara Oașului, România Ca să înțelegeți titlul acestui volum semnat de Jacques Bouët, Bernard Lortat-Jacob și Speranța Rădulescu, rememorați-vă cântările urlate ale bărbaților și femeilor din Oaș și recitiți episoadele de mai sus. Volumul, care a suscitat deja reacții profesionale vii, trece drept vrednic de luat în seamă dintr-o sumedenie de motive: - În primul rând, cel puțin unul din semnatarii săi, Bernard Lortat-Jacob, este o somitate în lumea etnomuzicologică franceză și internațională. Ideile și producțiile sale anterioare - pentru unii
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
cel semnat de Jean-Jacques Nattiez - în anii '70 promotor al structuralismului și semioticii muzicale, ades atacat de confrați în ultimul deceniu dar considerat mereu și de toată lumea ca o personalitate incontestabilă și de primă mărime - a făcut obiectul unor seminarii profesionale presărate de înfruntări. Într-o paranteză imaginară, două observații: 1) Un referat profesional serios, cum este cel al profesorului Nattiez, nu este o sumă de elogii sau invective, ci o lucrare științifică în toată regula, în care fiecare cuvânt este
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
muzicale, ades atacat de confrați în ultimul deceniu dar considerat mereu și de toată lumea ca o personalitate incontestabilă și de primă mărime - a făcut obiectul unor seminarii profesionale presărate de înfruntări. Într-o paranteză imaginară, două observații: 1) Un referat profesional serios, cum este cel al profesorului Nattiez, nu este o sumă de elogii sau invective, ci o lucrare științifică în toată regula, în care fiecare cuvânt este atent ales, cântărit și motivat; 2) În lumea culturală occidentală, ideile unui savant
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
un gen muzical unic și ";bizar": danțul (sic). Este neobișnuit ca etnomuzicologii să-și dezvăluie procedurile de anchetă și să etaleze datele empirice pe care și-au fondat cercetarea; de obicei, ei își enunță doar concluziile, contând pe o convenție profesională unanim acceptată: cititorii le acordă creditul de a fi pricepuți și nepărtinitori observatori ai realităților de pe terenul ";lor". Iată un motiv în plus pentru care ";À tue tête..."/ ";Din răsputeri" e considerată incitantă și comparată cu simpatie cu un roman
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
aisberg (90 la sută din volum fiind submers la nevedere). În "Dicționarul de literatură român contemporană", din 1971, se arată, poate cu îndreptățire, printre altele: "Opera lui I.B. nu este aceea a unui profesionist al literaturii, ci a unei formații profesionale prin care se ajunge la literatură" (Marian Popa). Ar fi deci vorba de "o formație profesională prin care se ajunge la literatură". Cercetînd și mai în adîncul - totuși! - creator, sîntem părtași ai copleșitoarei sale bibliografii, diversă: 51 de titluri definitorii
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
din 1971, se arată, poate cu îndreptățire, printre altele: "Opera lui I.B. nu este aceea a unui profesionist al literaturii, ci a unei formații profesionale prin care se ajunge la literatură" (Marian Popa). Ar fi deci vorba de "o formație profesională prin care se ajunge la literatură". Cercetînd și mai în adîncul - totuși! - creator, sîntem părtași ai copleșitoarei sale bibliografii, diversă: 51 de titluri definitorii. Să fie oare justificată tăcerea generațiilor următoare în fața segmentului de "raft" pe care îl scrisese I.B.
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
aveau o apropiată ascendență țărănească. Modul în care aristocrația și-a menținut rândurile preluând vârfurile burgheziei, prin încuscriri fa-vorabile, ne era mai puțin cunoscut - el necesită acele căutări prin arhive implicând o certă specializare, dacă nu și un anume fanatism - profesional. Aristocrația națională, critic și polemic văzută prin pana lui Mateiu I. Caragiale, ca "din belșug altoită cu sânge țigănesc", iar din studierea arborilor genealogici, împrospătată, prin secole, cu sânge balcanic și mai cu seamă grecesc, ni se dezvăluie în Memorie
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
început să-și verse aleanul, iar unul din "of"-urile lor cele mai mari era împotriva "jidanilor" cu care avuseseră cineva de-a face pe la Cluj (nici un picior de jidan la Roșia), mai ales într-o istorie legată de avatarurile profesionale ale fiicei lor care aspira să devină muziciană, și care fusese sau nu fusese primită la Conservator. Nici unul din argumentele noastre nu au folosit, știau ei ce știau și nimeni nu-i putea face să-și schimbe părerea. Ne-am
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
arăta atras de tentații comparatiste. în absența problematizării, a unui foarte important nivel de (auto)reflexivitate, cartea dobîndește un pronunțat caracter anecdotic, uneori chiar la limita frivolității. într-un fel, Neagu Djuvara suferă în această carte "autoportret" de o deformație profesională a istoricului care prezintă faptele cu o rigoare aproape științifică lăsînd cititorului libertatea de a le interpreta așa cum crede de cuviință. Pe de altă parte, la nivelul anilor francezi, Neagu Djuvara descrie în detaliu activitățile pe care le-a urmat
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
Alexandra (Cristea) lucrase în consulting în State și apoi în sănătate în Kenya, Cristian își construise o carieră în IT la Timișoara. Mai multe detalii despre ce conține programul, care este profilul candidaților pe care-i caută și ce perspective profesionale le deschide absolvenților puteți afla chiar de la Lisa Giannangeli, Director, MBA Admissions Office în cadrul sesiunii de informare din 14 septembrie. Voi fi și eu acolo, gata să răspund întrebărilor voastre și să vă povestesc mai multe despre această experiență cu
Cea mai bună școală de bussiness din America vine la București by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82346_a_83671]