119,631 matches
-
absolută de a fi antifascist cu pseudonecesitatea de a fi comunist" - p. 214), Vladimir Tismăneanu crede că acesta a fost figura cea mai luminoasă (dacă se poate vorbi de așa ceva) a comunismului românesc. Mai mult avîntîndu-se pe tărîmul contrafactuals conditions, profesorul Tismăneanu sugerează cam care ar fi fost destinul României dacă Lucrețiu Pătrășcanu ar fi ajuns să preia puterea: "...în epoca respectivă Pătrășcanu avea datele fundamentale (...) pentru a construi un comunism național, nu în sensul lui Enver Hodja, ci în sensul
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
să nu vă întreb, scrîșnind din dinți, de ce ați tăcut cînd era ucis Andrés Nin într-o groapă din Barcelona, de ce nu ați urlat împotriva despotului asiatic cînd vă masacra sau vă deporta, cînd vă obliga la autoflagelare?" (p. 236) Profesorul american Vladimir Tismăneanu este unul dintre cei mai profunzi cunoscători ai fenomenului comunist din politologia actuală. Mult așteptata sa carte, Stalinism for All Seasons, în curs de apariție la University of California Press, se anunță încă de pe acum drept un
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
cu Liviu Ciulei, regizorul și directorul de teatru care a reușit să gîndească și să formeze una dintre cele mai solide și remarcabile trupe de teatru, profesionistă, performantă, occidentală. Victor Rebengiuc și-a petrecut un timp alături, fidel, de marele profesor, de regizorul Radu Penciulescu în încercarea fondării și organizării Teatrului Mic, unde a și jucat la sfîrșitul anilor șaizeci, printre altele, Doi pe-un balansoar, alături de Leopoldina Bălănuță. A revenit la Bulandra, unde a rămas toată viața alături de marii actori
VICTOR REBENGIUC, sărbătorit by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14288_a_15613]
-
George Arion Convorbire realizată de George Arion Domnule profesor Romul Munteanu, vă surprind într-un moment mai greu al existenței dumneavoastră. - Da. Trăiesc un moment dramatic. Sunt orb de trei ani și mă obișnuiesc greu cu noua mea viață. Parcă sunt într-un fel de peșteră platoniciană, în care
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
relații cu tineretul. Este doar un număr mic de doctoranzi care dau telefon sau vin la mine să mă consulte pentru realizarea tezelor de doctorat. Dar, imediat ce-și termină lucrările dispar cu desăvârșire. Cei mai mulți nu mă mai caută niciodată. - Profesor, director de editură, critic și istoric literar. În ce ipostază v-ați simțit cel mai bine? - Trebuie să mărturisesc, poate cu oarecare jenă, că mi-a plăcut mai mult viața de editor decât aceea de profesor. Cariera de profesor mi-
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
mă mai caută niciodată. - Profesor, director de editură, critic și istoric literar. În ce ipostază v-ați simțit cel mai bine? - Trebuie să mărturisesc, poate cu oarecare jenă, că mi-a plăcut mai mult viața de editor decât aceea de profesor. Cariera de profesor mi-a plăcut în măsura în care am reușit să mă restrâng (mai ales în ultima vreme) la niște cursuri speciale care au devenit cărți. Dar ca editor am avut satisfacții mult mai mari. Oricât de greu era să circuli
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
niciodată. - Profesor, director de editură, critic și istoric literar. În ce ipostază v-ați simțit cel mai bine? - Trebuie să mărturisesc, poate cu oarecare jenă, că mi-a plăcut mai mult viața de editor decât aceea de profesor. Cariera de profesor mi-a plăcut în măsura în care am reușit să mă restrâng (mai ales în ultima vreme) la niște cursuri speciale care au devenit cărți. Dar ca editor am avut satisfacții mult mai mari. Oricât de greu era să circuli în lume pe
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
redacție într-adevăr își dăduseră seama de relevanța știrii. Însă eu deja plecasem: mă dusesem să-mi plimb mâhnirea și amintirile prin ceața și frământata după-amiază de sâmbătă. Treptat rămâi tot mai singur; ți se duc, puțin câte puțin, prietenii, profesorii, tovarășii admirați sau admirabili, persoanele care au constituit toată, sau aproape toată viața un punct de referință și un sprijin. Pentru că eu tot nu mă întorsesem, iar ziarul dorea indicații în legătură cu persoane care ar fi putut scrie despre figura marelui
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
Și mai e ceva: cu ce fel de impulsuri democratice vor fi intrând în clădirea guvernului miniștrii lui Adrian Năstase dacă în drum spre sala de ședințe sunt vegheați de privirea exterminatoare a lui Ion Antonescu? La Penn State University, profesorii au eliminat fotografia lui Donald Trump pentru mișmașuri financiare niciodată dovedite până la capăt. în clădirea guvernului României, profesori care sunt și miniștri se joacă de-a alba-negra logicii istorice. Și iată de ce nu vom scoate niciodată un ban cinstit din
Capra Antonescu sare Trump Tower by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15013_a_16338]
-
Adrian Năstase dacă în drum spre sala de ședințe sunt vegheați de privirea exterminatoare a lui Ion Antonescu? La Penn State University, profesorii au eliminat fotografia lui Donald Trump pentru mișmașuri financiare niciodată dovedite până la capăt. în clădirea guvernului României, profesori care sunt și miniștri se joacă de-a alba-negra logicii istorice. Și iată de ce nu vom scoate niciodată un ban cinstit din istoria noastră mai falnică decât clădirea Trump de pe Strada a Cincea din New York. Pentru că personaje din familia spirituală
Capra Antonescu sare Trump Tower by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15013_a_16338]
-
cu toate premiile importante ale Germaniei. În ZIUA LITERARĂ (nr. 9), poetul Cezar Ivănescu își amintește de împrejurările în care a debutat, consacrîndu-se literaturii (am ratat, scrie intervievatul, "o posibilă carieră de sportiv de performanță, apoi o onorabilă carieră de profesor de provincie"), adăugînd o critică acerbă la adresa "veritabilului genocid" cultural (și nu doar) ai cărui martori neputincioși sîntem. Ioan Holban ne semnalează, tot acolo, Eseul despre Dante al lui Osip Mandelstam, tradus de Livia Cotorcea și apărut în Editura Universității
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
de utilizarea unei anumite limbi, între care buna stăpînire a regulilor ei. Iar însușirea temeinică a acestora se realizează pe diverse căi. Deprinderile lingvistice se formează și se fixează atît ca efort conștient, în cadrul unei activități (realizate sub îndrumarea unui profesor sau ca autodidact), cît și 'din mers' prin imitare, prin preluarea unui 'model'. Activitatea conștientă de însușire a limbii, instrucția (de obicei într-un cadru instituționalizat; în această perspectivă se subliniază insistent responsabilitatea școlii în asigurarea exprimării corecte) și lectura
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
I. Heliade-Rădulescu, limba literară a fost asociată de la începuturile sale cu activitatea intelectuală și cu oamenii de cultură, creatori și propagatori ai normelor literare. Exemplul la nivel social îl constituia exprimarea (mai ales în scris) a acestora, iar școlii și profesorilor le revenea un rol central în propagarea �exprimării îngrijite", atît prin instruire, cît și prin exemplu personal. În răspîndirea variantei literare, ponderea principală a avut-o (cel puțin pînă la un moment dat) nu atît frecvența de utilizare în comunicarea
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
două aparate de fotografiat și un aparat de filmat. A lăsat totul pe masă și s-a așternut din nou la vorbă cu bunicul. Fata a ieșit, iar eu am rămas să ascult ce vorbeau. Bărbatul a spus că e profesor și că venise să caute vestigiile altor vremuri. Că voia în primul rând să fotografieze picturile din peșteră. A mai băut o bere, de data asta fără grabă, apoi a adăugat că îl interesau mai ales lucrurile inexplicabile, fenomenele care
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
aproape uitate de noi înșine: sunt diminutivele cu care ne strigau părinții, în urmă cu zeci de ani. Vorbim despre tot ce ne interesează, fără restricții tematice, dar subiectul predilect rămîne "epoca de-atunci", ce făceam la școală, cum erau profesorii, în ce fel descopeream lumea; pe scurt, cum era viața în Paradis, adică în locul de unde am fost alungați după trecerea bacalaureatului. Ați înțeles desigur că e vorba de colegii mei de liceu, de cei care - în urmă cu mulți ani
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
alte figuri, pe care în primele secunde le descifram cu greu din noaptea amintirii. Cînd, în 1987, la împlinirea unui număr rotund de ani de la absolvire, ne-am dat peste cap pentru a-i strînge la un loc pe toți profesorii (încă în viață) și pe toți colegii, cînd s-a strigat catalogul celor patru clase paralele, adevărul a ieșit la iveală, uluitor: din 96 de școlari ce compuseseră cîndva clasele a X-a, A, B, C, și D, 46 se
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
internă a Republicii Socialiste România apărea desenată în cîteva linii, cu o claritate necruțătoare. Absolvenți ai unui liceu ce avusese trunchi unic, seria noastră a oferit un mare număr de ingineri, dar și de fizicieni, matematicieni, medici, arhitecți, avocați și profesori. Ba chiar și de actori, regizori, muzicieni. Nimic din ceea ce-i uman nu ne-a rămas, se pare, străin. Din grupul nostru fac parte medici celebri (unul dintre ei a ajuns vice-președintele Societății Internaționale de Neurochirurgie: e drept că a
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
a rămas, se pare, străin. Din grupul nostru fac parte medici celebri (unul dintre ei a ajuns vice-președintele Societății Internaționale de Neurochirurgie: e drept că a plecat la timp din țară!), alții sunt șefi de secții și de spitale; proporția profesorilor universitari din diferite domenii rămîne impresionantă (unul dintre ei conduce Societatea Română de Inventică). Curios și reconfortant: nici unul dintre noi nu a făcut, înainte de 1990, carieră politică, nici unul n-a ajuns activist de partid ori ofițer de securitate. O stranie
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
însuși e un șir de reprezentații, despre adevăr și minciună, despre adevărul minciunii și minciuna adevărului. Dacă, vorba unui dramaturg, "viitorul e maculatură", s-ar putea spune că prezentul e butaforie. În rolul principal, în postura de intelectual amărît - un profesor de română cu o față de "nimeni în proză" și cu o "viață de cacao" -, Mircea Diaconu aduce o seninătate și o șiretenie a disperării, combinate cu un grăunte de nebunie. "Nu-mi venea să cred: îmi plăcea la nebunie!", zice
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
știe, Nae Caranfil are (mult) umor. De pildă, la nivelul scenariului, e amuzant modul în care un comentariu din off îmbracă o situație din film. "Profu'! Te tai ca pe crenvurști!", îl amenință, în caz de exmatriculare, elevul Robert pe profesor. Comentariul profesorului: "Robert merita o șansă"! Sau: într-un bloc din Berceni, promiscuitatea sărăciei din casa "babacilor" pensionari e condimentată cu certuri și cu o casetă "liniștitoare", cu muzică de Crăciun, ascultată în septembrie. Comentariul: "Eram o familie unită, care
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
Caranfil are (mult) umor. De pildă, la nivelul scenariului, e amuzant modul în care un comentariu din off îmbracă o situație din film. "Profu'! Te tai ca pe crenvurști!", îl amenință, în caz de exmatriculare, elevul Robert pe profesor. Comentariul profesorului: "Robert merita o șansă"! Sau: într-un bloc din Berceni, promiscuitatea sărăciei din casa "babacilor" pensionari e condimentată cu certuri și cu o casetă "liniștitoare", cu muzică de Crăciun, ascultată în septembrie. Comentariul: "Eram o familie unită, care trăia un
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
urmă, la Presses Universitaires de France. La data primei sale vizite la noi, Dl Jean Cuisenier era deja directorul Muzeului Artelor și Tradițiilor Populare, întemeiat la apelul lui André Malraux în 1968, și avea o prestigioasă activitate de cercetător și profesor, ale cărei repere s-au îmbogățit semnificativ pe parcurs - la Consiliul Național al Cercetării Științifice, ca asistent în sociologie al lui Raymond Aron, conferențiar la Școala de înalte Studii în Științe Sociale și la Școala Normală Superioară din Paris. Este
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
nu au bătut personal nici ministrul învățământului, savant înfăptuitor de reforme școlare, nici abilul diplomat Lipatti, nici translatorul lui Ceaușescu, ulterior revoluției ministru și el al relațiilor noastre externe - sau doar ambasador, iată că nu mai știu! N-au bătut profesorii de la Academia Ștefan Gheorghiu, astăzi rectori/proprietari de universități și de posturi de televiziune. Dacă ne gândim mai bine, n-a bătut nimeni, niciodată pe nimeni: pe inginerul Ursu l-a ucis un codeținut, cum tot astfel, de curând un
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
vizual este cel privilegiat), reconstituind astfel, din replici ce se succed uneori cu o rapiditate amețitoare, atmosfera studenției sale cu tot ceea ce presupunea aceasta. Viața la cămin, cursurile, veșnicele ciorovăieli ale grupului de prieteni (mulți deveniți între timp celebri), examenele, profesorii, lecturile sînt trecute pe rînd în revistă, cu o precizie maniacală, pentru a crea iluzia autenticității, a coincidenței fericite dintre momentul trăit și cel al așternerii pe hîrtie : Replicile astea le-am scris într-o noapte de 9 iunie a
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
de jumătate din cele 440 de pagini ale lucrării, cuprinse de Ioana Boca în cartea sa dedicată mișcărilor studențești din toamna lui 1956, în urma cărora un număr însemnat de studenți - Alexandru Ivasiuc fiind printre ei - au fost condamnați la închisoare, profesorii neînregimentați politic - eliminați din catedrele universitare, iar accesul tinerilor în facultăți - din nou restricționat. Mărturiile unora dintre cei implicați, procesele verbale, depozițiile, recomandările pentru trimiterea în domiciliu obligatoriu și o serie de informări, extrem de interesante, privind mișcările din campusul universitar
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]