24,459 matches
-
ascunzi ceva", spune diaristul, dar tocmai pentru că o spune noi îl credităm. Cinismul acționează subtil în avantajul său, iar acest consecvent joc de-a exhibatul carențelor existențiale migrează, în fond, spre o zonă inedită a autenticității. Și, implicit, a unei profunde intimități cu cititorul. Și această nouă carte făcută din alte cărți este stratificată, scriitorul-compozitor orchestrînd, în paralel, mai multe niveluri ale discursului. Confesiunile și notațiile personale merg mînă în mînă cu istorisirea unor episoade reale și cu observațiile despre adevăratul
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
muzicii călduțe, de ascultat la bărbierit sau în jurul unui grătar rumenind trei mici. Și, apropo de asta, nu aș recomanda albumul la o ascultare cu bere. Un vin gros - fie el și mai puțin spaniol - și o întoarcere spre firea profundă, care se căznește să mai palpite în noi, ca jarul sub cenușă, s-ar potrivi mai bine cu seriozitatea demersului celor doi interpreți. Pentru că tot a venit vara și tânjim după nisipul din buza mării, recomand, de asemenea, o ascultare
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
numai să ne tulbure la cap. Să lăsăm gândul să perceapă tactil pasiunea zăvorâtă în aceste piese, pentru a-l mai limpezi de molozul "vamaiot"sau "mamaiesc", ce ne năclăiește firea cu un bleg și păgubitor marasm cu pretenții de profunde și "neînțelese trăiri". Propunem acest album, cu un aranjament situat undeva la mijloc de drum între granițele marelui Imperiu latin, de un genuin elaborat, capabil să reînvie duhul adevărat al acestor cântece (canciones espanolas antiguas), pentru un, parcă uitat, gust
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
spună, cu detalii, nimicuri gigantice, fapt care l-a făcut pe Haralampy să soarbă setos niște pălincă și să înceapă apoi să declame în limba arabă versuri proprii: Pe o stradă lungă-scurtă Niște inși mergeau venind Și-n tăcerea lor profundă Se-auzeau bolborosind... Evident că prietenul nu făcea aluzii și exagera în privința bolboroselilor, dar poeții mai și fabulează din când în când, nu-i așa ? Ca și marii jurnaliști, precum domnul Cornel Nistorescu în seara zilei de 31 mai când
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
înțeleptul de tip chinez, dintre aristocratul balt și descendentul prezumptiv al lui Gingis-Han, dintre profetul inspirat al "Lumii ce se naște" și vorbitorul înnăscut, pendulând permanent între genialitate și "simplă" magie verbală. Legendele respective erau de două categorii, corespunzând dualității profunde a personajului pe care-l descriau: pe de o parte, cele axate pe calitățile lui intelectuale ieșite din comun, care îi atrăseseră la un moment dat faima ambiguă de "cel mai inteligent om al Europei"; iar pe de alta, cele
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
liniște, această împlinire, când în sfârșit o vorbă, doar un ușor semn, o privire, un zâmbet ți-ar aduce mărturisirea: sunt mândră de tine! Dar nimic, nimic. Poți oare simți, poți pricepe acest lucru? Aici e vorba de cea mai profundă, cea mai cutremurătoare poftă a omului. Dacă ea rămâne neîmplinită, atunci nimeni, nici un prieten, nici o iubită nu i-o poate suplini nici măcar pentru căteva clipe. Știi ce mi s-a întâmplat? Mama mea m-a respins, m-a urât, urât
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
trecut, fiind urmărite și într-un alt decor decât cel autohton. Plecând din România, ele mențin totuși o complicată relație de dragoste/ ură cu țara natală. De regulă, prozatorul acordă mai multă atenție conturului individual decât celui național. Dacă identitatea profundă a unui ins reprezintă o ecuație cu mai multe necunoscute, nici apartenența sa la un anumit spațiu nu constituie un reper caracterologic fix. Cele mai bune povestiri ale volumului sunt Mesagerul și Sirena, iar cea mai slabă: Un dar neașteptat
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
doar de Flori de mucegai; și nu e vorba doar de lexic în strategia extrem de subtilă a ironiei argheziene. Deși, pentru a fi pe placul postmodernilor, Arghezi nu e un livresc (adică speculativul unui text de referință), această structură ironică profundă poate fi o resursă de actualizare sau revitalizare a arghezianismului atât pentru poezie, cât și pentru critică. Percepția poetului despre sine ca o "caricatură a lui Isus" deschide și porțile unei autoironii cu reverberații metafizice. Un posibil moto al doritei
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
Prozatorul Vladimir Beșleagă (născut în 1931, într-un sat transnistrean) merita să fie cunoscut și să fi fost editat cu prioritate în România postdecembristă, ca unul dintre cei mai reprezentativi scriitori basarabeni. Este romancierul cu o vocație narativă modernă și profundă, într-o literatură dominată de poeți. Ca stil și deschidere, se află la antipodul tradiționalistului și oportunistului Ion Druță (n. 1928), cu care se găsește în concurență la vârful ierarhiei. Transnistreanul Vladimir Beșleagă are o biografie de scriitor incomod, având
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
uitării. Acum, după mai bine de o jumătate de secol, antologia Revedere dorește să reflecte noua fază în care par să fi intrat relațiile româno-portugheze. Să reintegreze literatura română în panorama culturală lusitană din care este, practic, absentă - în ciuda afinităților profunde și cu totul particulare existente între țările noastre. Vă puneți totuși, mai concret, problema receptării? Cine îl va citi pe Eminescu, acum, în Portugalia? Poate avea ecou real, la ora actuala, o asemenea antologie? Deși , la noi, publicul cultivat rămîne
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
a realului și de regresie de pe suprafața lui, pot fi observate în volumul de publicistică semnat de Mircea Cărtărescu. Pururi tânăr, înfășurat în pixeli merge în sens invers: începe cu o suită de texte nostalgic-autobiografice, literaturizate, continuă cu mici și profunde eseuri pe marginea poeziei, cu bune medalioane critice (Gellu Naum, Ștefan Aug. Doinaș, Nichita Stănescu), articole îndatoritoare și prietenești (despre Ovid S. Crohmălniceanu, Nicolae Manolescu, Mircea Nedelciu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Călin Angelescu), recenzii amicale, fără spirit critic (la
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
tip de reacție (cu cât ești mai lăudat, cu atât să fii mai nemulțumit că nu ești lăudat destul) a fost dezvoltat și de Eugčne Ionesco, un funambul tragic al verbului ascunzând, după straturi de umor absurd, deprimări și angoase profunde. Câtă vreme ne spune ceva despre modul de a fi al unui scriitor, despre figura spiritului creator, complexul respectiv are funcția și valoarea lui. Când însă, defulat, modifică datele realității pentru a le face să coincidă cu desenul interior al
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
al creației sale, ca pretext de meditație artistică și ca exercițiu plastic propriu-zis, interiorul, acel spațiu deja construit, artificial în esență și plin de materiale cu o sonoritate plastică de multe ori exacerbată. Nimic nu se potrivește mai bine naturii profunde a artistei, generozității ei senzoriale și unei anumite lăcomii de a cuprinde și de a spune totul, decît acest spațiu închis, decît această lume captivă care conține în sine atît geometria suficientă a finitului, cît și vehemența negației și irepresibila
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
afectiv. Stăpînă perfect pe mijloacele tehnice și pe codurile limbajului, lipsită de orice inhibiție în fața riscurilor pe care le presupune întîrzierea, fie ea și voită, în spațiile unei imagini deja erodate prin uz, artista realizează cea mai spectaculoasă și mai profundă experiență din pictura noastră de astăzi. Sub aparența unei priviri conformiste și ușor de localizat în convenția figurativului, a unui dialog asumat cu valorile instituționalizate în sistemele vizuale preavangardiste, dar cu lecția impresionismului și a expresionismului bine învățată, Ioana Bătrânu
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
Ca un demn elev al lui Tonitza și ca un mare desenator la rîndu-i, dar și ca un la fel de competent analist și experimentator al abisurilor iubirii, și Corneliu Baba a lăsat în urmă cîteva glose, care nu pot fi decît profunde, melancolice și visătoare, pe marginea erosului ca imanență a materiei care palpită și ca miracol al perpetuei întrupări. Pornind de la aceeași înaltă fantasmă a fecundării și folosindu-și din plin marile sale calități de narator, Camil Ressu a depus, la
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
rîndu-i, în patrimoniul genului, cîteva desene erotice pline de avînt documentar și de un indiscutabil instinct viril. Dar dacă Tonitza și-a plasat cutremurătoarele-i vedenii în spațiul mîntuitor din proximitatea altarului, dacă imaginația lui Coneliu Baba, dublată de un profund simț al realității - componente atît de bine cunoscute ale personalității sale - , se așază într-un orizont care de-abia de-acum încolo urmează a fi determinat, severul Ressu a intrat abrupt în faptul epic și în istoria clipei. Plasate undeva
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
le rostesc personajele în situații diferite, exprimînd stări diferite, raporturi diferite între ele, tensiuni, grade ale conflictului, ură, violență, iubire, durere, revoltă, patimă. Felul în care sînt emise, "interpretate" aceste sunete, rostogolite de protagoniști, de Cor, sunete ale unei visceralități profunde, elementare, un amestec bizar cu un soi de primitivism la limita animalității creează un efect extraordinar. La limita raționalului cu iraționalul, al vinovăției cu nevinovăția. Se crează o energie specială, care se plimbă dintr-un cerc în altul, care ajunge
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
ne apar însemnările de călătorie în Transilvania ale lui Elisée Reclus, renumitul geograf, prin nota lor de participare afectivă și simpatia mărturisită pentru români: "Mă simțeam emoționat. Puneam pentru prima dată piciorul pe un pământ locuit de români. Simpatia mea profundă pentru acest neam misterios făcea să-mi bată inima". Romanul-feroviar Claudius Bombarnac și romanul-danubian Frumoasa Dunăre galbenă, sunt ultimele două scrieri ale lui Jules Verne care încorporează elemente românești. în prima românului Claudius Bombarnac, reporter la "XX Sičcle", i se
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
și realcătuit, că este clonat aproape în fiecare și, oricum, în cei care ne conduc. Se întîmpla asta într-un moment în care mai speram în schimbări esențiale. M-am gîndit, așadar, că trebuie să ne cunoaștem trecutul în sensul profund. Dureros. Netrucat și netrunchiat. Că ar fi igienic pentru toți. Ca să putem privi în prezent, ca să putem să visăm viitorul, ar cam trebui să înțelegem ce s-a întîmplat cu noi. Am priceput că s-a ratat momentul 1989, că
Gaura din steag by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11729_a_13054]
-
cititor care are un cu totul alt profil cultural. Tema românească, ca să-i spun așa, apare deseori, fie sub semnul unor poeme dedicate revoluției române ori lui Eliade, fie prin discrete referințe. Chiar și când politicul este indistinct, la nivelul profund al textului se păstrează mereu legătura dintre cei doi poeți: Andrei Steiu și Andrei Codrescu. Primul nu va fi uitat niciodată, va rămâne "coconul" celui de-al doilea, cel care până la urmă va recupera și își va revendica glasul poetic
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
gândește prostii, dar, pe lângă ele, are meditații serioase, în care aproape că îl anticipează pe Foucault într-o analiză a modului cum "practicile eului" influențează modul de a gândi, nu viceversa. În lungmetraj, dimpotrivă, Orlando n-are parte de meditații profunde. Dimpotrivă, extrage din puțul gândirii niște remarci dacă nu prostești, cel puțin banale: după ce o cunoaște pe regina ElisabetaI, tot ce găsește să spună e "ce persoană interesantă". De aceea, identificarea cu spectatorul, încurajată de realismul mimat de documentare, e
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
care, odată consumate (interpretate), sunt debarasate sau, în cel mai fericit caz, stocate, oricum, abandonate și uitate. Or, uitarea este moartea tuturor lucrurilor, inclusiv a muzicii. O muzică savantă ce comportă destule neajunsuri: boala ei incurabilă este uitarea, nefericirea ei profundă este intelectualizarea, irosirea ei iremediabilă este răspîndirea printre cei săraci cu duhul și cu instrucția, iar cel mai mare cusur este acela că nu ajunge aproape niciodată la timp și acolo unde trebuie. Cîndva ethosul muzical dădea seama de starea
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
celălalt. Ea privește persoana umană ca întreg, fiind nota definitorie 41 a umanității, evidențiind diferența dintre sexe, dintre bărbat și femeie, și totodată arată că fiecare din celulele organismului uman poartă natura sexului 42. Relația sexuală implică importante, intime și profunde relații umane, care, atunci când sunt denaturate și se abat spre scopuri josnice, pot provoca o mare catastrofă 33 Michel Philippe Laroche, Un singur trup. Aventura mistică a cuplului, traducere și adaptare de Constantin Jinga, Edit. Amarcord, Timișoara, 1995, pp.105-106
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
abate toate simțirile și puterile trupului și ale sufletului și preface și corupe chipul și asemănarea zvârlindu-le în nimic. De aceea e și numită cădere 132. Ordinea facultăților omului este astfel tulburată și în ființa sa se instaurează un profund dezechilibru, provocat de faptul că mintea, voința și afectivitatea încetează de a mai sta în slujba spiritului și, nemaifiind modelate și ordonate de el, sunt puse în slujba poftei sexuale, mânată de căutarea plăcerii. Omul, stăpânit de instinct, ajunge asemenea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
mitocritică, lecturile din ultimul deceniu atestă o mai pronunțată racordare la social, ca și un vizibil efort de pozitivare. Altfel spus, efectul estetic (sau, după caz, ideologic) nu se epuizează în conștiința cititorului, ci e urmărit în repercusiunile sale mai profunde asupra structurilor socio-identitare. Aceasta este și miza studiului lui Caius Dobrescu: "A înțelege cum e modelată opoziția public/ privat de imaginarul eminescian și, reciproc, cum modelează reprezentările sociale gata constituite ale acestei opoziții creația poetului reprezintă (...) principala cale către o
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]