7,890 matches
-
Cred că ai spus bine că-i copilul cel mai mic. Pentru mine, înainte, scara era inversată și suprem era esteticul. Asta cred că e încă valabil pentru mai toți scriitorii români, esteticul scuză tot. De unde cred că lipsa de profunzime a literaturii noastre, cu excepțiile de rigoare, desigur. La judecata de apoi a istoriei mergem cu opera". Eu cred că la judecata de apoi a istoriei nu mergem cu opera, mergem cu viața pe care am trăit-o. Nu cred
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
numai, de atunci cu care Eminescu avea contacte. Sigur că femininul nu poate lipsi și capătă două ipostaze: Veronica Micle și Mite Kremnitz, obsesii și nevoi, rezolvate scenic în apariții-șablon, previzibile, soluții cumva lăsate la prima mînă. Fără să aibă profunzimi, fiecare personaj (aproape un simbol al culturii. Și, vai, cît e de greu să joci simboluri!) poate fi o schiță recognoscibilă, un chip al lui Maiorescu, Slavici, Creangă, Zizin-Cantacuzino (primul traducător european al lui Schopenhauer în franceză!), de pildă. Pe
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
de tip Geertz asupra noului istorism rezultă în ceea ce Greenblatt numește realism etnografic, prin care înțelege alianța între literar și non-literar, o solidaritate a contextului cu textul. În antropologie există un concept important, cunoscut ca "thick description" (rom. descriere în profunzime), și el se referă la interpretarea unor practici culturale prin descrierea lor detaliată, dar și descrierea unei întregi rețele de intenții, premise, scopuri incluse în acele practici. Noul istorism se inspiră din descrierile în profunzime ale antropologilor, păstrînd o permanentă
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
thick description" (rom. descriere în profunzime), și el se referă la interpretarea unor practici culturale prin descrierea lor detaliată, dar și descrierea unei întregi rețele de intenții, premise, scopuri incluse în acele practici. Noul istorism se inspiră din descrierile în profunzime ale antropologilor, păstrînd o permanentă dialectică între text și context, literar și non-literar. Fiecare din termenii acestor opoziții devine, pe rînd, descrierea în profunzime a celuilalt. Contextul explică și textul și vice-versa, fără însă să fie vorba de o explicație
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
rețele de intenții, premise, scopuri incluse în acele practici. Noul istorism se inspiră din descrierile în profunzime ale antropologilor, păstrînd o permanentă dialectică între text și context, literar și non-literar. Fiecare din termenii acestor opoziții devine, pe rînd, descrierea în profunzime a celuilalt. Contextul explică și textul și vice-versa, fără însă să fie vorba de o explicație simplist-cauzală. Invocîndu-l pe Ezra Pound, care într-una din scrierile sale de tinerețe se referea la metoda detaliului luminos, prin care un element semnificativ
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
27 missing Kisser este semnat de talentata și pe drept multipremiata regizoare gruzină Nana Djordjadze și are la bază un scenariu al soțului ei, scriitorul Iraklej Kvirikadse, colaborator al multor filme ale lui Nikita Mihalkov. Premiul special al juriului - "pentru profunzimea trăirilor și lirism", Marele Premiu - Irisul de Aur (dublat de 80.000 euro) și Irisul de Argint pentru cel mai bun scenariu au revenit filmului italian I Cento Passi (O sută de pași), în regia lui Marco Tullio Giordana. Cu
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
marginea abundenței de volume memorialistice aparținînd unor supraviețuitori ai universului concentraționar, apărute în ultimii ani. Partea interesantă este că multe din ele văd lumina tiparului tocmai acum, după 50-60 de ani de tăcere. Dintre acestea, există unele care, prin densitate, profunzime și, aș spune, cruzime needulcorată a experiențelor umane evocate te urmăresc toată viața! Si c'est un homme, a lui Primo Levi, carte care a făcut ocolul lumii, dar și Evrei, treceți Nistrul a Soniei Palty, sau amintirile evreului francez
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
acum șase romane (The Sweet-Shop Owner, Shuttlecock, Waterland, Out of This World, Ever After, Last Orders) și un volum de povestiri (Learning to Swim). Romancier faulknerian, dar cu mare poftă de narațiune clară, Swift îmbină epicul cu un lirism de profunzime. Narațiunea lui, spre deosebire de a altor autori Desperado, se sprijină pe compasiune și participare afectivă. Autor echilibrat, Swift se împarte între inovație și tradiție, folosindu-le în egală măsură, dar prima lui grijă este să-și ajute cititorul să înțeleagă. Egal
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
în povestire? Cum vă ajutați lectorii să iasă din labirintul istoriei și sentimentelor, actualizate pentru fiecare după firea lui? G.S.: Înclin să prefer nararea la persoana întâi - 'inteligențe în mișcare', cum spuneați. În acest fel am acces direct și în profunzime la personaj, iar în cele din urmă stabilesc pe această cale chiar o relație cu lectorul. Vreau să evoluez 'cu' personajele mele, să fiu în rând cu ele. Nu vreau să le fiu superior ori să pretind că știu mai
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
care să compenseze tratarea rezumativă. Personajul acesta colectiv joacă diferite personaje secundare, lumea de la bal, lumea care bîrfește, dar constituie și un decor viu, care în mișcare realizează schimbări, definește spații, obiecte. În acest punctaj teatral, nu există răgaz pentru profunzimi actoricești. Singurul actor care face mai mult decît o schiță este Vladimir Găitan în Karenin (dar nu-l pot uita pe Emil Gaju în acest rol), care-și încarcă aparițiile de schimbări de ton și registru, încercînd, uneori, și nuanțe
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
de la o copilărie neverosimil prelungită la actuala-mi maturitate melancolică, sleită, stupefiată. Vîrstă ultimă. * Melodia superbă de care se umple deseori poezia și gîndirea în stadiul lor de oboseală, de epuizare... Nodulozitățile autenticității lor nu se pot, de fapt, fluidiza. * Profunzimea nu ignoră, ci-și asumă imperfecțiunea. * Poți disprețui, la rigoare, și onoarea. Dar cu o condiție, aceea de-a nu fi tu însuți un dezonorat. * Se cuvine a-i mulțumi Domnului pentru împlinirile ca și pentru neîmplinirile noastre deopotrivă. * Bucuria
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
anumite "precauții" (în secvența a doua a Introducerii), va vorbi, în același sens, despre încercarea de a evidenția un "principiu imaginant" în stare să reconstituie o "unitate ignorată, o coerență clandestină", și, încă mai direct, "forțele imaginației materiale ce determină profunzimile și inervează suprafețele". Înțelegem astfel că perspectiva în care se angajează studiul este una "tematistă", de inspirație bachelardian-richardiană, orientată de o poetică a elementelor. Trimiterile frecvente la autorul unor cărți precum Apa și visele sau Poetica reveriei vor întări, de
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
o spune primul capitol al lucrării, Imaginarul apei la un poet al pământului, cercetătorul întreprinde un fel de arheologie a imaginarului, nu lipsită de dificultăți, având în vedere stratul programatic consistent care acoperă, în multe dintre poemele pillatiene, nivelele de profunzime. Este ceea ce face și meritul acestei interpretări deloc comode, care nu oferă întotdeauna primei vederi concretizări ale amintitului "principiu" organizator, ba chiar face totul pentru a-l oculta sub imperiul adeziunilor de ordinul ideologiei literare. Pornit, așadar, în căutarea "nivelelor
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
Cistelecan este o contribuție de prim ordin la studiul operei lui Ion Pillat, de o marcată originalitate. Criticul iese victorios din confruntarea destul de dificilă cu o operă ce nu pare a se impune în primul rând prin forța implicării în profunzimea dialecticii "imaginației materiale", aceasta fiind serios concurată de o poetică explicită, programatică. Este o reușită care putea fi, de altfel, prevăzută, având în vedere exercițiul critic îndelungat și talentul său unanim recunoscut - autorul ei fiind unul dintre cei mai avizați
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
o sumară trecere în revistă a reacțiilor critice la răsunătorul eveniment, relevîndu-i în stilul său importanța: "Iată că, după 130 de ani, se publică încă o parte din scrisorile autentice ale celor doi actanți îndrăgostiți, care conturează prin cantitate și profunzime tensiunile maxime ale unei iubiri fatale, transformate tragic într-un instrument textualizant". "Binomul" de "actanți scripturali" Veronica-Eminescu e disecat cu răceală științifică, în ecuație fiind intruzionat și Caragiale: " În acest context peratologic, gestul marelui dramaturg e de o mare abjecție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
pierde rapid muchia." Dover Beach e foarte aproape. Dar ceea ce scrii tu e negreșit contemporan. Poemul nu are un aer retro. Cuvintele tale au o contemporaneitate tragică. Chiar și iubirea e tragică. Dacă ar fi să aleg între umor și profunzime ca să-ți caracterizez versurile, pe a doua aș alege-o. Tu cum te-ai caracteriza? E.F. Poezia engleză folosește cu încântare ironia pentru a ține sentimentul la distanță. Poemul acela nu e sentimental - spaima pierderii și a despărțirii sunt cât
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
care cumva să-l pierdeți!". Pe când coloana sonoră a lui Serra (colaborator vechi de-al lui Besson, a compus muzica și pentru Al cincilea element) e mult mai discretă și mai relevantă fără să fie abrazivă. Conferă un plus de profunzime actelor personajelor, constituindu-se mai mult ca un mediu al ecourilor aferente decât ca o punctare. Sunt tentată să-mi revizuiesc atitudinea de la începutul articolului. Când vorbesc de "film de artă", dificultatea mi se pare un ingredient indispensabil lui. Lungmetrajul
În apărarea Marelui albastru by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11845_a_13170]
-
volum al lui Mircea Martin, Geometrie și finețe. Publicată anul trecut la Editura Institutului Cultural Român, cartea reia, cu două adăugiri (eseurile despre Georges Poulet, din 1987 și Jean Starobinski, din 1990) și cu unele comprimări studiile din Critică și profunzime (1974), adunate atunci în ceea ce s-a vrut doar prima parte a unui proiect mai larg, gîndit să continue cu Istorie și profunzime. Criticul a părăsit apoi, aparent, relația înșelătoare dintre lectura plană și înțelegerea în relief pentru a se
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
Georges Poulet, din 1987 și Jean Starobinski, din 1990) și cu unele comprimări studiile din Critică și profunzime (1974), adunate atunci în ceea ce s-a vrut doar prima parte a unui proiect mai larg, gîndit să continue cu Istorie și profunzime. Criticul a părăsit apoi, aparent, relația înșelătoare dintre lectura plană și înțelegerea în relief pentru a se ocupa de opoziția (neutralizată prin demonstrație) dintre judecarea prin înseriere și cea prin particularizare. E, de fapt, formulată elegant, tot o problemă de
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
moară. Îl iubește? Pe cine? Nu mai este vreme de răspunsuri. Mai există azi astfel de legăminte? Și dacă da, mai sînt duse la îndeplinire? Copacul nostru freamătă. Discret. În raport cu el, interpreții sînt pitici. îl privesc fascinată. însumează diferite perspective, profunzimi, distanțe, spații de joc, drumuri care vin și se duc, care urcă și coboară în coama lui, care merg în sus, în jos, ca pe scara lui Iacob. Ca și noi. Ca și aspirațiile noastre, ca și păcatele noastre. Se
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
joacă. Dar este filmul unui nebun inspirat. Realitatea e mai prozaică. Tania s-a dus sus să-și termine toaleta. De fiecare dată a trecut peste discordanțele vieții conjugale. Pasiunile lui insolite, în care se aruncă ca în niște mari profunzimi sînt pentru Tania doar niște variațiuni ale trupului." (p. 97) Tristă și complicată cum însăși viața, Femeia visurilor este cartea prin care Răsvan Popescu pare a fi regăsit drumul cel bun în literatură.
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
fierul cât era cald în inima aceea de soare nu știam că inima este cât un pumn de om nu știam că la baza a ceea ce numim cap se află un con în care umbrele se înghesuie să tăinuiască toate profunzimile omului că acolo în forma aceea frumoasă El a lăsat omului o cruce de taină în care se poate regăsi oricând dacă vrea și tot acolo regăsește istoria gândurilor tuturor celor care l-au iubit oricând oricum mereu fără să
INIMA CÂT UN PUMN DE OM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382674_a_384003]
-
Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului Să fie ultimul stegar al cântecelor lăutărești pe care au crezut și cred mulți că le-au cântat și le cântă, curate, încărcate până în profunzime cu tonusul boem și melosul încapsulat în suflet, apoi dat pe plânsul viorii și acordeonului, cu suflet cu tot, celui în stare să-și rupă hainele de pe el în vâltoarea ofurilor sale trezite de cântec?! Să fie ultimul lăutar neaoș
NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
-
pentru formula lirică spre care se îndreaptă poetul în acest grupaj de opt catrene, dedicate în întregime părții de „dialog” aparținând celei ce nu mai este și care i se adresează, este noblețea limbajului concentrat, sugestiv, încărcat de înțelepciune și profunzime: „Nu aștepta să vin la voi/ În lumea cea nedreaptă/ Eu te aștept când vii la noi,/ La judecata dreaptă.” ... „Doar văd ce e în drumul tău,/ Nu pot să îți schimb calea,/ Că faci doar bine sau faci rău
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
Caranfil de a filma și de a jongla, inteligent, cu "aluzii" pentru inițiați; filmul pare că a îngurgitat, el însuși, mult cinema, ca să extragă de acolo motive, situații, tehnici, stiluri... Un film în care totul e joc, de la fibra de profunzime a poveștii pînă la detalii de construcție. O construcție savantă, în ciuda unei înșelătoare accesibilități. Deși regizorul povestea că și-ar fi dorit, la început, pentru personajul profesorului, un actor mai tînăr, pînă la urmă n-a găsit pe nimeni mai
Prinț sau cerșetor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16055_a_17380]