2,857 matches
-
de o infrarealitate”) sau Corin Braga. Într-un fel, ele parazitează realul cu excrescențe bizare, cu ingrediente gothice. Lumea de gradul unu, realitatea cotidiană, este lăsată în voia unor structuratori onirici evoluând câteodată în marginea parodiei, dar transcriind asiduu și programatic fiori. Pe un filon al ei, proza lui Ștefan Bănulescu e inceptivă - ficțiunea recuză orice relație a sa cu realitatea concretă, își ajunge sieși, locuiește un spațiu construit anume și mobilat pe măsură. O balansare inspirată între inceptiv și exceptiv
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
a-mi „aminti” foarte bine. E vorba de o carte și un autor de natură să mire pe cei care-mi cunosc gusturile și direcția spiritului, dar și orientarea hotărât afirmată încă de la ieșirea din adolescență, când îmi hotărâsem chiar programatic lecturile spre o literatură de tip intelectualist în dubla filiație a lui Proust, dar și a literaturii confesive (care ar fi putut fi numită gide-ană, căci, de fapt, pe aceasta nu o cunoșteam încă) și desconsiderarea față de autorul Falsificatorilor de
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]
-
încercări poetice, Heliade a schițat și o filozofie proprie a creației. Pentru el, în timp ce poezia reprezenta registrul superior, forma supremă de întruchipare a cuvîntului, proza i s-a părut legată de realitatea banală. De aceea, a înălțat discursul poetic, opunîndu-l programatic limbajului curent,care avea pură funcție de comunicare. Inedita cadență lamartiniană a întruchipat cea dintîi fază de înălțare a limbajului; neo-latinizarea absolută marchează cea de a doua fază a construcției heliadești. S-a rîs enorm, începînd cu Titu Maiorescu, de poeziile
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
Stancu), care mai apoi au avut merite în redresarea literaturii române. Revizuirile lui G. Dimisianu din acest volum nu au valoarea și funcția unor sancțiuni etice, cât, mai degrabă, au o finalitate recuperatoare, benefică. Câteva propoziții din carte au valoare programatică, mizând, din nou, pe echilibrul, sobrietatea, onestitatea și imparțialitatea judecății critice: „Critica nu poate fi restrictivă, ci comprehensivă, întâmpinând cu aceeași atenție valorile din orice direcție s-ar ivi. Criticul adevărat, după mine, își orientează circular antenele receptoare”. Cumpănită și
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
Leonid Dimov, după cum afirmă chiar Ion Bogdan Lefter. De aceea, acest al doilea volum beneficiază, spuneam, de o nouă prefață (în paranteză fie zis, este excelentă ideea editorului de a comenta, pas cu pas, fiecare volum dimovian). El cuprinde nucleul programatic al operei lui Leonid Dimov. Este vorba, pe lângă amintita Carte de vise, de volumele Semne cerești (1970), Eleusis (1970), Amintiri (1973), și La capăt (1974). Restul volumelor antume vor apărea, probabil, în volumul al III-lea, împreună (sau nu, în funcție de
Leonid Dimov în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5810_a_7135]
-
Cronicar Stânga stângii Ne-am mai referit la gruparea de stânga „Critic/Atac”. Ea a publicat de curând la Editura Cartier o culegere de texte programatice, într-un fel ca replică la două cărți similare consacrate gândirii liberale apărute la Humanitas. În revista 22 de săptămâna trecută, Andrei Cornea îi face celei dintâi o recenzie oarecum binevoitoare, nepolemică, insistând îndeosebi pe eventualul rol politic direct al
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5050_a_6375]
-
la Roma, împreună cu Giorgio Bassani, descoperitorul lui Lampedusa și al curentului subiacent de poezie pe care avea să-l legitimeze Il Gattopardo, datoriile noastre față de eroismul tutelar întrupat de Gustave Flaubert, față de opțiunea lui tardivă, generînd capodopera, inefabilă și totuși programatic voluntară, Un coeur simple. Solidari în această admirație, am declarat-o ca un punct definitoriu dintr-un credo verosimil, de estetică, dar și de etică a creației, - o consemnează astfel un intervieu deloc convențional din Secolul 20. Prin hățișul unor
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
literară pură, într-o epocă impură. Aș mai adăuga, la observațiile editorului, și o alta. Revenit în literatură în 1966, poetul nu s-a grăbit să recupereze Litanii pentru Horia. A fost mai importantă, pentru el, afirmarea onirismului estetic, șocul programatic produs în poezia română a anilor ’60. De-abia după ce afirmarea onirismului s-a încheiat, poetul a recuperat această ipostază anterioară a poeziei sale. A fă- cut-o, cum spuneam, deoarece artistul are dreptul să fie marcat de un eveniment tragic
Ultimul Dimov by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4490_a_5815]
-
ultimi 7 ani de creație ni-l înfățișează pe Leonid Dimov, ca pe Arghezi odinioară, redebutând cu fiecare volum, stăpân pe toata gama sa de virtuozități, în același timp proaspăt și maiestuos. Este epoca unor capodopere calme, în care exuberanța programatică, de la începuturi, a făcut locul unei copleșitoare seninătăți cristaline a vocii poetice. Iată-l (dau un singur exemplu) într-o subtilă artă poetică, din volumul Spectacol, din 1979: „Deși știam încă din leneșa tinerețe/ Că narațiunea, ironia, imaginile glumețe/ N-
Ultimul Dimov by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4490_a_5815]
-
Simona Vasilache „Și stând în preajma singurelor punți/ Pe cari cumătrul munte suie seara/ Mă dau în pârg cu zarzării mărunți/ Și-ncet mă coc în brațe cu secara...” (Pan). E, pe un motiv din Blaga programatic ales, o bună aproximare, cred, a universului poetic al lui Radu Stanca. Dezvăluind delicat minunile mici, nu fără să strecoare silueta elegant-strivitoare a marilor teme. Și umblând cu aceeași cuceritoare dezinvoltură pe povârnișuri și prin oraș, printre iubiri recalcitrante și
Drum de picior by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4507_a_5832]
-
sale comedii, vreun semn de atenție măcar, darmite o explicație, în toată literatura interpretativă a comediilor lui Caragiale. Acum, la aproape un secol și jumătate de la epoca în care cuvântul era atât de frecvent, încât putea să figureze în deschiderea, programatică, desigur, ca orice deschidere, unei piese care miza enorm, chiar total, pe comunicarea cu publicul, ca să-i lămurim cât mai deplin adevărata semnificație, ar trebui să apelăm la serviciile arheologiei lexicale. Dar, până una-alta, putem încerca un exercițiu de
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
cultural românesc încurajează prea adeseori laxismul, extrapolarea, hibrizii. Nu numai în ce-i privește pe acești rumäniendeutsch (aceeași e în fond situația generației optzeci, al cărei inventar a fost sporit peste noapte cu nume ce nu aveau nimic în comun, programatic, cu autenticii poeți optzeciști). Exclusivistă, antologia realizată de Corina Bernic și de Ernst Wichner dezavuează inspirat tocmai această „larghețe” tipologică și se situează în continuarea frondei pe care o pun în act cei treisprezece poeți antologați. Fiindcă, alături de stilistica austeră
Grupuri și grupaje by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3291_a_4616]
-
poeticile lor explicite, care - la Camil, Eliade, Holban sau Ibrăileanu - sînt mai curînd pledoarii pro-domo, măști publice și publicitare. În consecință, dimensiunea de poetică a ficțiunii va fi, și la Hergyan, una mai mult implicită, ceea ce nu înseamnă că textele programatice, teoretice ale scriitorilor avuți în vedere n-ar fi investigate cu egală competență și acribie, dovedind atît priză la text și context, cît și la structurile de adîncime ale gîndirii din interiorul textelor și contextelor. În al doilea rînd - Hergyan
Individualitate și stil by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3315_a_4640]
-
ironic, în debutul capitolului despre Hortensia („căci scrisul autoarei, utilizînd lupa, nu recomandă binoclul”) e valabil pentru fiecare capitol în parte. Explorînd intimitatea ascunsă a poeticilor implicite, detectabile mai ales în pliurile creației propriu-zise, în corespondență sau în marginea eseurilor programatice, autorul procedează ca un arheolog al eurilor creatoare, oferind, în cele șapte eseuri micromonografice, reinterpretări valoroase, cuceritoare printr-un anume detectivism al observațiilor. Foarte incitante sînt considerațiile privind încercarea Hortensiei de a elabora, în prozele ei scurte, un program al
Individualitate și stil by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3315_a_4640]
-
în final, o «descoperire» globală, fără discriminare, dar că ceea ce nu poate (respectiv nu vrea) să facă e să siluiască libertatea auditorilor săi. E dreptul fiecăruia să rămână «în afară», să adopte o formă sau alta de nereceptivitate, de surzenie programatică, cu toate riscurile pe care un asemenea amplasament le implică”. Adevărul sacralității, înscenat sub forma unei povești esențiale este, în fond, contextualizat, ca vector atitudinal, prin apelul la umilitatea cotidianului, prin recursul la particular ca modalitate de a apropia valențele
Adevărul ca parabolă by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3448_a_4773]
-
sunt zece companii care au licențe pentru gazele de șist, însă sunt proteste doar cu privire la ce e american, "nimic rusesc nu e atins". Gazprom, interes indiscutabil Întreabat, într-un interviu acordat pentru Evenimentul Zilei, dacă putem vorbi de un interes programatic al Gazprom ca în România să nu înceapă exploatarea gazelor de șist, Traian Băsescu a răspuns: "Indiscutabil, da". A explicat: "Gazprom are tot interesul că România să nu poată începe exploatarea ide gaze de șist și în Marea Neagră. Pentru că România
Băsescu: Toți ne-am așezat pe Chevron. Rusia nu e mieluț by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34673_a_35998]
-
același/ mai apoi față de celălalt” („0212: alb”). E drept că, inteligent, autorul încearcă să-și confecționeze o poetică, de nu o miză existențială, din această formulă anorexică. Există câteva poeme care sugerează că economia de gesturi sau de emoții e programatică și că Bogdan Coșa ar propune chiar un soi ciudat de asceză minimalistă: „nu mesianic/ nu electro/ nu nano/ nu logic/ nu fundamental/ refuză/ categoria este facilul prin definiție/ bio fii deasupra încrederii/mergi pe stradă ca un avion/ nu
Poezia ergonomică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3696_a_5021]
-
cu scopul de a le decredibiliza deciziile, FAC PRESIUNI ASUPRA JUSTIȚIEI? 3. Demersurile Evenimentul zilei și B1TV care, în cazul unui dosar aflat în curs de judecată (Dosarul ICĂ - TELEPATIA), repeta invariabil și tendențios doar câteva date din rechizitoriu, ignorând programatic orice informații obiective (expertize comandate de instanța care concluzionează că nu există prejudiciu; grave erori de procedură; lipsa totală a oricăror probe directe și indirecte care să susțină acuzațiile etc.), dar publicând insistent numele magistraților care judecă acest dosar, REPREZINTĂ
Dan Voiculescu, scrisoare deschisă către CSM și AMR by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37058_a_38383]
-
exclusiv la seriale de televiziune de tip „Minți criminale” sau la muzică pop de ultimă generație. Trecutul a murit, trăiască prezentul! Nu e vorba doar de incultura, ci și de agresivitate. Literatura pe care o scriu și o comentează e programatica. Mizele acestei literaturi sunt doar ale lor. Cine nu are nas pentru ele e pierdut. Le mai rămâne să proclame: după noi, Potopul. Mă număr printre cei care nu le înțeleg mizele. Sunt, așadar, pierdut. În așteptarea Potopului. Dar să
Craii de Curtea-Nouă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3705_a_5030]
-
zâzanie.(...) Ceea ce vizez eu acum, constatativ și mentalitar, este o atmosferă generală de defăimare la adresa scriitorilor, prin promovarea calomniei, a intruziunii în viața intimă, a speculațiilor imunde. Troaca de porci practicată, uneori, în publicistică de condeie frustrate râvnește o spurcare programatică fățișă.” Scriitoarea analizează mai larg fenomenul: „Revista România Mare a dat tonul unei agresivități resentimentare și vulgare în vara anului 1990 (când revista a început să funcționeze) cu priză la public. Această priză la public a declanșat și în cazul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3570_a_4895]
-
maghiari, în scandalul Jobbik. ”Extremismul de acest tip este profund dăunător ideei de Europă unită. Jobbik este, în opinia mea, în căutare de suport electoral, caută sprijin între comunitățile maghiare care nu trăiesc în Ungaria. Este motivul pentru care ridică programatic tonul și are declarații de un extremism de neacceptat, lucru care pune la îndoială calitatea relațiilor bilaterale între România și Ungaria. Mă așteptam să-i văd pe premierii Ungariei și României în dreptul aceluiași microfon condamnând egal și ferm orice atitudine
Șoc! MRU îi dă dreptate lui Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35915_a_37240]
-
de artizanat, un decor de-o minuție orientală, sunt duse de o apă mică. Nu le distruge, dar nici nu le imprimă mișcarea tumultoasă a înfăptuirilor care schimbă lumea. Sunt niște amintiri de porțelan, mărturisind o neputință decorativă. O tristețe programatică, susținută de mici curenți de atmosferă, care nu-i clintesc nici o silabă. Edificând un liliput al elanurilor neîmplinite, al pornirilor reținute, al ambițiilor temperate melancolic. După un episod de poezie angajată, aceste constatări detașate, în care frumusețea bate substanța și
Simplificări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3606_a_4931]
-
lucrul acesta? Reia textele." Am reluat textele. Erau de o naivitate nemaipomenită, dar, încercau, într-adevăr, să se muleze pe formele prozodice ale lui Goethe. Care, mai ales în Faust 2, a făcut performanță, ca să zic așa, adică aproape poezie programatică, demonstrativă, traversând istoria poeziei europene de la hexametrii antici și până la poezia pură. Fiecare personaj vorbește într-un alt tip de poezie. Lucrurile acestea trebuiau să se simtă. La Blaga nu se simt. Și atunci eu am zis: eu pot, eu
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
unde mesajul regizorului comportă numeroase nuanțe. Dialogurile dintre regizor și actrița sa nu lasă nicio îndoială asupra credo-ului artistic al acestuia din urmă și anume autenticismul urmărit până la ultimul pixel de peliculă. Acest regizor - și nu e cumva exemplar programatic pentru regizorii noului val românesc? - dorește ca fiecare secundă a filmului să poarte cu sine și să reflecte autenticitate, astfel încât, i se explică Alinei, chiar și într-o scenă în care ea apare în fundal, ceea ce ea joacă, o anumită
Lumini și umbre cinematografice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3188_a_4513]
-
despre poet (reperele bibliografice consemnate în Dicționarul general al literaturii române menționează articole de Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Alexandru Piru, Mircea Iorgulescu, Liviu Petrescu, Mihai Zamfir ș.a.), interpretările celor trei punctează, totuși, exact evoluția poeticii lui Horia Bădescu, de la echinoxismul programatic din Marile Eleusii (1971) până la desprinderea din Starea bizantină, și de aici la deschiderea către experiment din Ronsete (1995) și Ziua cenușii (2000). Îndrăznesc să spun că această antologie ne oferă șansa unei radiografii pertinente a poeticii echinoxiste și, astfel
Sensurile echinoxismului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3118_a_4443]