468,170 matches
-
în raport cu realitatea. Regresia de afect și cea compozițională sunt mai mult decât evidente. Nu-mi este foarte clar impulsul, sau ideea cu care Bellow a pornit la scrierea acestui roman. Cele 252 de pagini par doar preliminariile pentru un alt proiect. Se creionează inițial un personaj interesant și de o anume anvergură, dar acesta va întârzia rigid pe treapta unor repetitive și circulare precizări. Avantajele sale în raport cu ceilalți sunt, la urma urmei, prea categorice și prea bine aliniate în logica argumentării
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
Și un asemenea refuz este absolut îndrituit. De necomentat, dacă vreți. Fiecare dintre noi e liber în opțiunea sa de a accepta ori nu laurii. Nominalizarea nu se poate însă refuza. Ea este o propunere, nu un rezultat, este un proiect, nu încă o lege. Ca opțiune, nominalizarea nu aparține decît celui care o face. E forma lui de judecată critică. Și ar fi cel puțin ciudat să ceri nominalizatului permisiunea de a fi nominalizat. În al doilea rînd, mă tem
Semnificația unui gest by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15101_a_16426]
-
miza și iluzia eternității pentru a se instala, umilă, coabitarea spontană ( și vag adulterină) cu clipa celorlalți. Adică a acelora care au nevoie de S.O.S-uri credibile pe care nu și le pot oferi ei înșiși. Evident, aceste proiecte sînt susținute material de către mari companii, fundații, instituții și oameni de afaceri sau de către alte structuri economico-financiare. Dorința sustragerii de sub determinarea mecanismelor pieței ajunge, în felul acesta, doar o tristă și naivă utopie. În timp ce primei categorii de artiști piața îi
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
folosului de obște" sau nu. Dar ce anume voia să apere "clasa politică" prin această maleabilitate extremă care ducea compromisul până, sau chiar dincolo, de limita admisibilă? Concret, se urmărea "pacea" și "odihna" țării. Dar în ce scop, care era "proiectul ideal" de existență al populației acestor meleaguri, cu alte cuvinte, care era visul român cel mai fierbinte? Era el "propășirea și înălțarea patriei", sau cumva "împlinirea" individuală? Iată cum este prezentat el de anonim: "Și acea nădejde avea ca și
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
găsesc fonduri - pentru cazări la hoteluri de patru stele, că doar reprezintă un popor de nababi, și nu se pot înfățișa Occidentului oricum! Pentru inutile, jalnice spectacole în cinstea cutărei mărimi cu veleități artistice, pentru finanțarea a tot felul de proiecte aberante, gen "Dracula Park" sau "Palmierul", banii nu sunt o problemă. Cât despre pensionari - să dea Domnul să reziste până la indexarea viitoare! Nu știi ce să admiri mai mult la politicianul român: iresponsabilitatea sau cinismul? Iremediabil rupți de viața reală
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
doar de o dispoziție mistică sau poetică exagerată, ce avea să-mi distrugă mintea cu desăvîrșire." Putem afirma (puțin în glumă) că Mircea Cărtărescu a ieșit din zodia literaturii "perfecționiste", nu-și mai irosește timpul servind capodopere precum Nostalgia sau proiecte istovitoare cu aer demonstrativist precum Levantul sau Postmodernismul românesc. Orbitor a însemnat o relaxare neașteptată și binevenită. Micile imperfecțiuni de construcție, repetițiile, jocul cu simboluri complicate au însemnat, pentru mine cel puțin, o invitație la evadarea de sub ochiul tiranic al
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
neadevărat". De ce? "Prea puțini autori de jurnal se înfrumusețează. De obicei, se ponegresc. În schimb, trista realitate este că sîntem, cu excepții (paranoicii, ca să fiu mai clar), informi. E ceea ce nu suportăm. Compensația e în formă. Scriind, dacă ai un proiect ascuns (ascuns, măcar în parte, chiar și ție), îți dai un profil". Dar forma compensatoare nu e oare și ea o "înfrumusețare"? Acordîndu-ți un "profil" dezirabil (chiar dacă paradoxal prin "ponegrire"), nu te idealizezi într-un anume grad? E foarte adevărat
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
și de bine, în orice caz pe un ton mai curînd favorabil. Nu cred că presa străină l-a învățat pe dl Pașcu să-i sfătuiască pe ziariști să aibă mai multă grijă de sănătatea lor și să ticluiască un proiect de lege a dreptului la replică. Presa străină a consemnat năstrușniciile veninoase ale dlui Pașcu, la fel cum a notat și încercările premierului de a face reformă sau spectaculoasa reconciliere între Versoix și Cotroceni. Cînd tot presa străină a dat
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
impresia totalitară că "dacă vrem noi, schimbăm imaginea României cît ai zice Pașcu". Presupun că această strategie care se pare că a plecat de la Cotroceni a dat de lucru, pe bani publici, unor persoane care au pus la punct un proiect la ordinul cuiva. Sau, să admitem, autorii strategiei au năzărit-o fără să le fi fost cerută. E de vină presa din România că a făcut-o publică, după ce a aflat de existența ei sau vinovat e cine a făcut
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
operei nu are cum să fie altfel decât complet, încheiat pe "despre ce"-urile pe care "le-a vrut poetul". Adevărul literaturii nu epuizează datele realului, cum face sau cum pretinde că face adevărul istoriei, ci le reinventează după un proiect original. Întrebarea este cum ajungem la ele, dacă ne pricepem să le discutăm ca funcție a formei. O altă prejudecată, legată de prima, este că, din momentul în care adevărul lor a putut fi rostit cu voce tare, cărțile rezistenței
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
se pomenea de așa ceva (voi reveni mai încolo și voi arăta că, în ce privește iepurii, povestea e totuși mai complicată), dar se "actualiza" continuu, pe măsură ce realitatea începea să semene cu vorbe gratuite ale personajelor. Aducerea la zi însemna, de fapt, fărâmițarea proiectului auctorial în noi și noi ocazii punctiforme de defulare, de care nu știu ce nevoie mai era, dacă se înțelegea de fiecare dată același lucru. Ce putea să rezulte de aici, decât un fatalism gros, cu pierderea oricărui interes de a face
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
volumele cu piese tipărite, destinate posterității, în prezent par niște fete bătrâne la nunțile altora - sunt înlocuite de dorința tinerilor artiști de a verifica textul prin scenă. Oricât de valoros ar fi premiul sponsorizat de Fundația Rațiu (atrasă în acest proiect), cea mai prețioasă promisiune mi se pare a fi anunțul că "E pe bune! Piesa (premiată) chiar se va juca. Scrie despre ce vrei, cum vrei, unde vrei, dar până la 15 mai să fie gata, căci începem să le citim
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
E pe bune! Piesa (premiată) chiar se va juca. Scrie despre ce vrei, cum vrei, unde vrei, dar până la 15 mai să fie gata, căci începem să le citim și, dacă ne place, te și montăm". Tutuiala face parte din proiect: limita de vârstă concurenților a fost de 26 ani (s-au admis excepțiile). Nu a fost impusă finalizarea piesei: au fost suficiente un sinopsis și câteva scene. O altă secțiune a proiectului privea dramaturgia scrisă în limbi cu mică răspândire
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
place, te și montăm". Tutuiala face parte din proiect: limita de vârstă concurenților a fost de 26 ani (s-au admis excepțiile). Nu a fost impusă finalizarea piesei: au fost suficiente un sinopsis și câteva scene. O altă secțiune a proiectului privea dramaturgia scrisă în limbi cu mică răspândire: se caută - și după data limită - piese de prin vecini, există dorința de a afla cum au fost sintetizate în teatru experiențele politice și sociale similare, se caută cunoscători ai limbilor în
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
piese de prin vecini, există dorința de a afla cum au fost sintetizate în teatru experiențele politice și sociale similare, se caută cunoscători ai limbilor în care au fost scrise, doritori să le traducă. Pe bani! Festivitatea de lansare a proiectului DramAcum a fost simpatică pentru că nu a fost festivă. Cei cinci inițiatori - profesorul Nicu Mandea, studenții Andreea Vălean, Alexandru Berceanu, Gianina Cărbunaru și Radu Apostol - au reușit să ne convingă că sunt sinceri și disponibili, că deși unii dintre ei
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
Cornelia Ștefănescu La împlinirea într-o nouă structură a cărții de idei și exegeză, Opera lui Mihai Eminescu, în Prefața din 1947 (lucrare care, pentru acel an, s-a adeverit a fi rămas doar proiect), își rostește G. Călinescu rezultatul perseverenței și lucidității muncii sale: "Am luat dar lucrurile de la capăt și, după meditări noi și o experiență mai bogată, am refăcut studiul scriindu-l din nou. Să nu se mire cineva că l-am
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
12 și 13 (1969-1970) ale ediției G. Călinescu, Opere, îngrijită după cum am arătat, de Andrei Rusu, apărută la Editura pentru Literatură, mai apoi la Minerva, și ediția princeps, "de mult o raritate bibliografică", semnalată mai sus. De ce se insistă asupra proiectului ediției a II-a, prevăzută să apară în 1947? Pentru că aceasta răspunde viziunii autorului și este forma cea mai apropiată "pe cît posibil" de aceea a lui G. Călinescu. Prin urmare, în ce constă această urmărire îndeaproape? În citirea rînd
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
și cele umane. Caracterul neinfirmabil sau neverificabil al adevărurilor psihanalitice ar pune-o sub semnul îndoielii la o abordare mai riguroasă. Pare incredibil că după o sută de ani Freud este denunțat ca șarlatan pentru faptul de a fi abandonat Proiectul de psihologie din 1895 (apărut postum în 1950) prin care dorea să transforme psihologia într-o știință naturală (intenție deloc originală în epocă) și să creeze astfel încă o "mitologie cerebrală", pozitivă. Un psihism conceput astfel ar fi avut o
Freud - ultimul "câine mort"? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15191_a_16516]
-
cu poemele/ noastre, țipă Varlaam. Prostii, Nordul e/ o mlaștină, o iarbă cleioasă, continuă să/ bolborosească Ion" (Pieziș, Nordul stă pe litere). Din răsfăț stilistic, e trecut și în cheia următoarelor incompatibilități: "Nordul nu e o temă, nu poate deveni proiect; el nu/ se lasă peste terase ca un lințoliu; nu atîrnă/ peste vîrfuri de brad ca o ceață; nu se/ zdrențuiește peste acoperișuri precum amurgurile" (ibidem). Prin adîncirea acestui tablou de-o înverșunare a asociațiilor fără frîu, de-o dezordine
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
sistematiza gîndirea, de a-și identifica formele și de a-și comunica mesajele. Unul dintre puținii artiști români, și raportarea nu trebuie făcută doar la generația tînără, în măsură să gîndească în perspectivă amplă și să lucreze în spațiul unor proiecte mari, Ciprian Paleologu se înscrie în acel segment al neoantropocentrismului care ar putea fi numit al preapocalipsei; acolo unde sentimentul eroziunii este aproape paroxistic și unde angajarea morală este și ea definitivă. Parte a proiectului UMAN, episodul expozițional de la Orizont
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
să lucreze în spațiul unor proiecte mari, Ciprian Paleologu se înscrie în acel segment al neoantropocentrismului care ar putea fi numit al preapocalipsei; acolo unde sentimentul eroziunii este aproape paroxistic și unde angajarea morală este și ea definitivă. Parte a proiectului UMAN, episodul expozițional de la Orizont este consacrat decăderii, prăbușirii, regresului. Autorul chiar simte nevoia unei asumări explicite a aceastei civilizații, dacă i se poate spune așa, a surpării și, în consecință, dublează mesajul plastic cu unul narativ, un gen de
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
sfîrșitul vieții, dar, cu asupra de măsură, și în cartea d-nei Lavastine. Legea dreptului la replică Un editorial limpede și pentru toată lumea lămuritor publică dl. Dumitru Tinu în ADEVĂRUL din 10 mai: Orbecăind spre Europa. E vorba în el de proiectul de lege propus de Ministrul Apărării referitor la dreptul la replică. Dl. Tinu explică faptul că atît statutul ziarului său, cît și cadrul deontologic al Clubului Român de Presă pe care-l conduce prevăd expressis verbis obligația de a publica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
spiritului benjaminian s-a conturat datorită invaziei de fotografie, datorită imaginilor multiplicate demonstrând că omul rămâne după moarte, așa cum a fost totdeauna în lume, doar imagine. Opera de artă în era reproducerii mecanice indică rolul reproducerii, al fotografiei. în deschiderea proiectului despre Arcade, o fotografie extraordinară ilustrează spiritul benjaminian: printre ruinele unei biblioteci bombardate, cu tavanul prăbușit, dar rafturi rămase integre, câțiva cititori continuă fascinați, cu privirile țintă la cărți. Decizie etică și politică: a citi, în ciuda - Conceptul de istorie Teza
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
remarcat "ușorul" meu accent românesc. Încă înainte de a începe dialogul, zărind dosarul de presă, mi-a cerut permisiunea să-l consulte și a descoperit pe loc o inadvertență: reproducerea fotografică a unei pagini manuscrise, indicată ca fiind "ultima pagină" din Proiect pentru o revoluție la New-York. Imaginea permitea deslușirea datei la care manuscrisul fusese încheiat: 3 iunie 1978. Or, lucrarea propriu-zisă văzuse lumina tiparului deja din 1970! Descoperirea acestei erori, însoțită de un zîmbet sarcastic, m-a plasat în ochii ilustrului
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
care s-a convertit momentan la occidentalism, democrație și credință, a chemat cîțiva iluștri intelectuali la emisiunea sa ca să le mărturisească profunda nedumerire pe care o încearcă în privința Divinității. Cu alte cuvinte, să-i întrebe dacă găsesc că e moral proiectul lui Dumnezeu legat de suferință! Cu o figură spășită și mai solemnă decît un bolovan, poetul s-a prefăcut mai catolic decît Papa, dar i-a zburat din gură un stol de porumbei. E firesc, a mai întrebat el, ca
Deliruri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15231_a_16556]