632 matches
-
forțând acceptarea ipotezei că oamenii sunt entități emoțional-afective, nonidentice, dar experiențial posibil non simetrice; Empatia are statutul unuia dintre conceptele greu de definit, oricare ar fi poziția analistului. Acesta se regăsește sub diferite nume: intropatie, proiecție simpatică a Eu-lui, intuiție proiectivă și simpatetică, fuziune mintal-afectivă, 8 E. Păun, D. Potolea și colab., Pedagogie, Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 90. interpenetrare afectivă (interpătrundere), introiecție, transpoziție, transfer de identificare, împărtășire experiențială, insimțire, ș.a. II.5.2. Competența didactică
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
educație, a rezultatelor evaluării 4. Realizarea activităților extracurriculare Realizarea de activități extracurriculare care contribuie direct la atingerea obiectivelor curriculare, ale dezvoltării personale, instituționale și comunitare sau a celor propuse de beneficiarii de educație. Realizarea activităților extra curriculare pe baza documentelor proiective ale unității de învățământ. Asigurarea participării grupurilor țintă și realizarea activităților curriculare pe baza planificării stabilite. Utilizarea potențialului local pentru creșterea atractivității activităților extracurriculare și comunitare. 5. Dezvoltarea profesională, activitatea metodică și științifică; activitatea generală a unității de învățământ și
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
și febra. Deznodământul hotărârii mele rămâne învăluit în mister. Orice risc presupune această ignorare a mersului lucrurilor și a felului lor de a sfârși. Hotărârea este această trecere a pragului în necunoscutul riscului. Și tocmai pentru că trăiește riscul în mod proiectiv, pentru că îl epuizează în gândire, cel nehotărât nu poate trece acest prag. El nu poate colabora cu necunoscutul, livrându-se unui mers al lucrurilor ce nu depinde de el. Dar deoarece știe totodată că orice gest important presupune această colaborare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
deznodământ. Pentru că nu este pregătit să transfigureze eșecul, pentru că nu este dispus să piardă nimic (când de fapt doar în felul acesta el ar avea ce dobândi), cel nehotărât trăiește riscul doar în negativitatea sa și, odată cu el, în chip proiectiv, regretul. Obsesia regretului îl închide pe nehotărât în sine; până și remușcarea, care deschide către alții, este trăită de el în manieră reflexivă; regretul a devenit o remușcare egoistă: el își torturează conștiința din complezență față de sine: cum să poată
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
putea livra unui eșec! Pe de altă parte, cel nehotărât cunoaște regretul ca regret actual al neacționării. De vreme ce el știe că nu-și poate dobândi cu adevărat eul decât pierzându-l pe cel pe care-l apără sub forma regretului proiectiv (micul lui eu, pe care se teme să-l livreze riscului și unui eventual eșec), el regretă cu toată ființa lui că nu poate acționa. El regretă de astă dată ratarea șansei de a-și dobândi un destin. Prins între
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
lui eu, pe care se teme să-l livreze riscului și unui eventual eșec), el regretă cu toată ființa lui că nu poate acționa. El regretă de astă dată ratarea șansei de a-și dobândi un destin. Prins între regretul proiectiv, acela care ar însoți actul, și cel actual, al neacționării, nehotărâtul cunoaște sfâșierea tăcută a unui chin nesfârșit. El este singur, dar altfel decât cel hotărât, care e singur doar în clipa hotărârii sale. Căci hotărârea este în vederea a ceva
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care conferă identitatea și fondul de personalitate proprii fiecărui individ. Limita interioară desemnează „natura din noi“ - sistemul de limite constitutiv - ca premisă a oricărei existențe umane. * Limita de depășit este limita interioară resimțită ca neajuns și introdusă într-un sistem proiectiv, volitiv și paideic (formativ). Fără existența unui proiect, limita interioară nu poate apărea ca obstacol și nu se poate transforma în limită de depășit. Abia când, în economia avansării către un scop, limita * interioară se dovedește a fi impediment, punct
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
înseamnă în fond a fi sigur de tine, de posibilitățile tale. Libertatea nu e altceva decât rezultatul educației în sfera posibilului, dobândirea capacității de a configura și realiza proiecte prin îmbinarea corectă a posibilităților proprii cu posibilul obiectiv. Ca ființă proiectivă, ca acela care merge înaintea sa, omul este desigur liber prin chiar natura sa, dar nașterea proiectului, fermitatea mersului și calitatea țintei depind de buna sau proasta lui așezare în orizontul posibilului. Adaptarea proiectului la condițiile mele de posibilitate și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
apare ca element obligatoriu, sub forma marilor călătorii maritime. Dar dacă ființa mării nu putea fi cunoscută decât prin străbaterea ei, mai însemna oare atunci că limita ei era dată? Oare nu era ea mereu de atins? Inclusă în sistemul proiectiv al atingerii, limita nu mai era die vorhandene Grenze, proprie corpurilor perceptibile nemijlocit și simultan, care lâncezesc în imperiul limitelor date și care, pentru cei ce se complac în preajma lor, generează, corespunzător, o mare lene a spiritului. În orice călătorie
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
o transformă în „dincolo“, în obiect al încercării, al limitei de atins. Trebuie să reținem că în scenariul peratologic căruia încercăm să-i trasăm contururile „dincolo“ nu înseamnă pășirea în regiunea situată în afara limitei, ci limita însăși introdusă în sistemul proiectiv al călătoriei. Limita este țărmul celălalt, regiunea situată „de partea cealaltă“ în raport cu țărmul de pe care călătoria începe. Limita nu este nici o clipă resimțită în negativul ei (și, anticipând, putem spune că la greci ea nu a fost niciodată resimțită astfel
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
s-au îmbinat elementele obiective și subiective ale semantismelor radicalului *perîntr-un complex care, la început, a vizat cucerirea unor limite așezate dincolo de puterea percepției imediate? Pentru lumea spiritului, marile călătorii originare au avut semnificația transpunerii limitelor fizice într-un sistem proiectiv care a făcut cu putință deschiderea dialogului dintre conștiință și limită. Neutralitatea lumii fizice a fost anulată, în măsura în care ea a devenit obiectul și prilejul unei încercări (peira). De aici și până la conștiința limitelor proprii, dar și a „încercării“ lor, nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care este forma desăvârșită făurită în Atelierul divin al creației, reprezintă chipul în care Voința, Unul Originar, își celebrează eliberarea supremă. Scenariul acestei apolinii divine, funcționând terapeutic față de Creatorul ei, este reeditat întocmai în Geneză. Înainte de a deveni cumpănire, stare proiectivă a Facerii, plutirea lui Dumnezeu peste ape este pura bântuire care însoțește plictisul ontologic. Iar întunericul care stăruie deasupra adâncului, a prăpastiei - abyssos - nu este doar starea elementară a nimicului, ci și reflexul ei psihic în sinea Duhului neangajat în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
necesități un obstacol mai mult sau mai puțin de neînțeles, exterior sau interior „Frustrarea este fenomenul psihologic complex de dezechilibru afectiv ce apare la nivelul personalității ca urmare a nerealizării unei dorințe, trebuințe, a deprimării individului pe plan afectiv și proiectiv. Fenomenul intervine și atunci când subiectul se înșeală în speranțele sale ori când viața lui generează insatisfacții. Frustrarea este un fenomen (firesc și inevitabil) uman care se produce atunci când este depășit un anumit nivel de toleranță” (Albu, 2005, p. 27). T.
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Roentgen, obținem o imagine confuză; privind-o pagină cu pagină o putem citi. Descoperirea stratigrafiei tridimensionale sau a anatomiei radiologice, permite privirea cărții pagină cu pagină. Reprezentarea întregului corp omenesc pe un singur film fotografic, bazându-se pe principiul geometriei proiective, metodă numită "achiziționare tomografică de imagini". Metoda a fost realizată prin introducerea de instrumente pluridirecționale, care se mișcă de pe un plan pe altul. În anul 1917, matematicianul australian Johann Radon 114 scria că o funcție poate fi reconstruită dintr-un
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Sistemul se sprijină pe ideea că, procesele creative nu se dezvoltă de la sine, ci reprezinttă deprinderi / atitudini ce pot fi învățate și exersate prin metode și tehnici adecvate. În lumea reală 16 succesul depinde de o gândire creativă, constructivă și proiectivă. ( Carmen Crețu, 2005, p.9) Fiecare din teoriile prezentate au contribuit, în felul lor specific, la clarificarea unor dimensiuni expresive pentru creativitate, întrucât cercetători izolați sau care aparțineau diferitelor curente psihologice au încercat să dezlege enigmele creativității. CAPITOLUL II II
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
interpersonale, deci la cele dintre lideri și subordonați. Aceste relații sunt numite de el relații de „înțelegere secretă” sau „de cârdășie”. Expresia „înțelegere secretă”, ne spune autorul, desemnează, în acest context, relațiile în care doi participanți sunt prizonierii unei identificări proiective reciproce care constituie obstacolul dezvoltării lor ulterioare. Psihiatrul Jürg Willi, citat de Kets, definea „înțelegerea secretă” ca fiind „jocul inconștient între doi parteneri care se cercetează în speranța de a putea depăși, împreună, conflictele și frustrările vieții lor pe care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
societățile dionisiace, excesive și depresive. Pe lângă interviurile clinice realizate În comun de antropologi și de profesioniști ai psihologiei, analizele viselor ( În spiritul lui Freud), dar și relatarea vieților și observația participativă, Abram Kardiner (1891-1981), psihiatru, a introdus utilizarea de teste proiective (projective tests). Menite să distingă trăsăturile majore ale caracterului și personalității (testul lui Rorschach, numit și testul petelor de cerneală, sau testul lui Murray, cunoscut și ca testul de apercepție tematică șTATȚ), ele au asigurat celebritatea acestui curent. Utilizarea lor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
au originea În familie, În scopul explicării unor comportamente compulsive sau a unei nevroze specifice. De aceea, datele cantitative obținute În urma aplicării diferitelor scale, precum cea axată pe autoritarism, au fost combinate cu abordări calitative (interviuri conversaționale și psihanalitice, teste proiective) În cazul celor care aveau un punctaj foarte ridicat sau foarte scăzut la chestionarele cu privire la prejudecăți. S-a descoperit existența unei utilizări sistematice a stereotipurilor la subiecții „autoritariști” și, prin urmare, a unui stil aparte de elaborare a cunoștințelor, legat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
verde); această relație construiește cîmpurile semantice, seriile antonimice și determină coerența globală a textului în cazul trecerii de la o temă la alta în interiorul aceluiași "topic" discursiv. Coerența ca joc identitate - diferență ("topic/comment", "temă/remă") se traduce gramatical prin coreferință (proiectivă sau retrospectivă), în cazul repetiției, și contiguitate contextual - discursivă, în cazul progresiei. Coerența locală nu generează în mod necesar un text coerent și la nivel global; coerența globală este asigurată de un principiu semantic integrator, definibil în termeni de macrostructură
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
oracular este înlocuit astfel de natura aporetică a istoriei. "Bufnița Minervei nu-și începe zborul decât în căderea serii"! Această sentință hegeliană, care arată prin mijloacele argumentării metaforice că filosofia istoriei nu poate profesa decât o înțelegere retrospectivă și nu proiectivă, a fost asumată ca precept epistemic al noii paradigme de conceptualizare a trecutului românesc. Predominantă devine astfel o atitudine sceptică față de ce ar putea istoria să ne învețe pentru viitor. "Historia magistra vitae" - clasica formulă a lui Cicero cum că
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
universalismelor disciplinare". Ambele demersuri se întîlnesc "natural" în miezul abordării interculturale, în care asumarea diversității și a perspectivelor plurale devenea opțiune imperativă. Merită evocat, în al doilea rînd, și impactul unor cauze de natură socială și politică, generate din necesități proiective la nivel social, precum reașezările identitare contemporane. Grăitoare devin, în registrul evocat, opozițiile dintre Europa unită și globalizare, pe de o parte, și tentația regionalizării sau regăsirea identităților pierdute, marginale, provinciale. Astfel, esențială se arată a fi cunoașterea imaginii de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
specifice de decodificare a înțelesurilor contextuale ascunse, care pot da seama consistent de dinamica relațională. O altă paradgimă explicativă în registrul dimensiunilor culturale de factură antroplogică introdus de E.T. Hall este orientarea temporală-policronologică versus monocronologică, descriind un set atitudinal fundamental proiectiv/regresiv al subiecților majoritari dintr-o arie culturală. Conceptul de timp monocronologic descrie strategia implicită de "lucruri luate pe rînd" în "ceea ce face subiectul". în schimb, conceptul de timp policronologic se axează pe mai multe sarcini efectuate cu naturalețe simultan
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
norocoasă schimbare redescoperind istoria, psihologia, sociologia. ,,Mica istorie" a poveștii mele de viață poate fi astfel o probă validă din fluviul ,,marii istorii" din cea de-a doua jumătate a secolului XX în Europa de Est. Din creuzetul amintirilor primare Între testele proiective de personalitate figurează și analiza primelor amintiri. Secvențele și personajele lor nu se întipăresc întâmplător în memorie. Păstrate în străfundurile minții, alimentează ca niște izvoare adânci configurația unor trăsături fundamentale de personalitate. La trei-patru ani, când procesele gândirii și imaginației
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
specialități. Computerul poate fi o resursă de informații (on-line) sau un suport al propriilor informații (of-line). Specialiștii străini disting aceste două laturi prin termeni specializați: Web Based Training (WBT) și Computer Based Trening (CBT). Fiindcă predarea are și o fază proiectivă, informațiile pot fi utilizate și în această etapă didactică. E-învățarea aproprie până la identificare dezideratul educațional al lumii moderne, de astăzi: acela ca elevul să devină subiectul și obiectul propriei educații. Caracteristica-limită a e-învățării este aceea că este o
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
alți termeni conecși: unități de învățare, obiective, model pedagogic al disciplinei, cu care nu erau puși în corelație în etapa anterioară. 3. Teoriile din această etapă individualizează mai multe direcții de dezvoltare impuse prin recomandări și prin documente oficiale practicii proiective curente ele dezvoltându-se mai ales la nivel praxiologic, dar uneori și teoretic fără legături evidente între ele - proiectarea pe baza obiectivelor - instruirea programată. 4. Consemnăm însă, că deși de o noutate absolută și de importanță supraordonatoare, teoria unităților de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]