840 matches
-
rușinam pentru ei. Câțiva făceau spiritele cele mai vulgare, erau familiari, nescoțîndu-ne din "mă" și "bre". Pe urmă, starea lor materială era în general rea, veneau la școală rău îmbrăcați, și indiferent de aceasta, n-aveau nici măcar poza sublimă a proletarului intelectual, impunând respectul prin severitatea frunții lor. Profesorul de filozofie a avut odată o ieșire care mi-a lăsat o urâtă impresie de vulgaritate. L-am rugat să ne facă o lecție suplimentară de logică, la care ne-a răspuns
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o gravă obiecție. Ni se spune: este desigur adevărat că libertatea, egalitatea în fața legii înseamnă justiție. Dar justiția exactă rămâne neutră între bogat și sărac, între cel puternic și cel slab, între cel savant și cel ignorant, între proprietar și proletar, între compatriot și străin. Or, interesele fiind în mod natural antagonice, a le lăsa oamenilor libertatea, a nu face să intervină între ei decât legi juste, înseamnă a-l sacrifica pe cel sărac, pe cel slab, pe cel ignorant, proletarul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
proletar, între compatriot și străin. Or, interesele fiind în mod natural antagonice, a le lăsa oamenilor libertatea, a nu face să intervină între ei decât legi juste, înseamnă a-l sacrifica pe cel sărac, pe cel slab, pe cel ignorant, proletarul, atletul care se prezintă dezarmat la luptă. Ce ar putea rezulta afirmă domnul Considérant din această libertate industrială, pe care am contat atât de mult, din acest faimos principiu al concurenței libere, pe care îl credeam atât de puternic dăruit
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ați încheiat-o deja pe a dumneavoastră? Abia dacă am început. Nu v-am vorbit încă de ura față de capital, de gratuitatea creditului; un sentiment funest, o eroare deplorabilă care se alimentează din același izvor! Ce? Această revoltă îngrozitoare a Proletarilor împotriva Capitaliștilor provine tot din faptul că se confundă Banii cu Bogăția? Este produsul unor cauze diverse. Din nefericire, anumiți capitaliști și-au arogat monopoluri, privilegii, care ar fi de ajuns pentru a explica acest sentiment. Dar, când teoreticienii demagogiei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
prelucrate. Proprietarii se vor bucura de toată prosperitatea la care au dreptul să pretindă; va fi menținut un echilibru just între valoarea muncii industriale și valoarea muncii agricole. Dar, în această situație, proprietarii insulei fac un calcul: Dacă am împiedica proletarii să muncească pentru străini și să primească în schimb mijloace de subzistență și materii prime, ei vor fi desigur forțați să se adreseze nouă. Cum numărul lor crește fără încetare, și cum concurența pe care și-o fac între ei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Ei ar consacra satisfacțiilor noastre un număr mai mare de ore de muncă. Să facem deci o lege care să interzică acest comerț care ne jenează și, pentru execuția acestei legi, să creăm un corp de funcționari la plata cărora proletarii vor contribui alături de noi. Vă întreb, nu ar fi aceasta culmea opresiunii, o violare flagrantă a celei mai prețioase dintre toate Libertățile, a primei și a celei mai sacre dintre Proprietăți? Totuși, remarcați vă rog că nu ar fi poate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
însuși principiul spiritului. Însă secolul XX, fără să-l anuleze, a adus acestui principiu un corectiv: a adus cu sine nevoia de universalitate la propriu; o universalitate prin generic, nu prin specific. Secolul XX poartă cu sine versiunea universalului generic: "proletari din toate țările, uniți-vă"; dar și capitaliști, esperantiști, intelectuali - uniți-vă. E un secol al internaționalelor secolul acesta, al unora care, firește, nu au reușit până la capăt, tocmai pentru ca principiul spiritului - universalul prin idiomatic - să nu fie lovit prea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
rânduri, recrutându - și membrii din fiii clerului laic, din slugile foștilor boieri și fiii acestor slugi, din negustorii retrași și din fiii acestor negustori, mișcarea merge crescând, clasa de mijloc a pierit, ea s-a schimbat într-o clasă de proletari ai condeiului, fără nici o însemnătate pozitivă. în stat, fără nici o însemnătate pentru nație, o clasă de turburători de meserie. Tot în această vreme se exterminează prin procese nedrepte clasa răzășească, tot în această vreme răzeșiile vechi devin moșii de privilegiați
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la privilegii și posturi, cu atât cereau lărgirea privilegiilor, lărgirea libertății pe conta puterii statului, până ce am ajuns la constituție, care dă într-adevăr tuturor acestor aspiranți și numai acestora, precum voi arăta, o egalitate de drepturi fără datorii și proletarii de scribi au pus mâna pe țările românești. Fiecare constituție, ca legea fundamentală a unui stat, are drept corelat o clasă mai cu samă, pe care se întemeiază. Corelatul constituțiilor statelor apusene este o clasă de mijloc, bogată, cultă, o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
product străin pe noi, precum au făcut ungurii în vremea absolutismului. Răul deci e înlăuntru. Nestabilitatea este cauza căderii proprietății mari teritoriale, căderea acestei e strâns combinată cu căderea breslelor, și aceste clase au format în disoluțiune o clasă de proletari care trebuiește deprinsă la muncă. Nu dreptul public, ci păstrarea naționalității noastre e lucrul de căpetenie pentru noi și ar fi mai bine să nu alegem deputați decât să piară nația românească. Dacă n-am avea vecinic influențe străine precum
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
așeza lucrurile. Dar acest lux de revoluțiuni sociale nu ni este permis nouă, a căror stat e vecinic o cestiune. De aceea ne trebuiesc trei lucruri: Stabilitatea, adică guvern monarhic, ereditar, mai mult ori mai puțin absolut; Muncă, adică escluderea proletarilor condeiului de la viața publică a statului și prin asta silirea lor la o muncă productivă. Economia, adică dreapta cumpănire între foloasele aduse de cutare cheltuială și sacrificiile făcute pentru ea; aceasta atât în economia generală a statului cât și în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nația romînescă, cumu-i ea, nici n-au ajuns să-și deschidă ființa sa la soare, ci, esploatată de oameni și de împrejurări, susține cu sudoare [a]- i tot aparatul netrebnic al formelor străine de cultură introduse prin numeroasa clasă de proletari ai condeiului cari, îmbrăcîndu-se în ele fără să le știe înțelesul, își găsește pînea de toate zilele pe care n-ar putea-o găsi prin muncă, căci nu vrea să muncească. [9 ianuarie 1877] "ALMANACUL MUZICAL PE ANUL 1877" DE
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Cu ocazia dezrobirii au pierit o mulțime de industrii indigene, căci cei ce le profesau n-au mai fost privegheați, nimeni n-au căutat a-i statornici și a-i deprinde cu o libertate bine înțeleasă. Meseriașii aceștia au devenit proletari și s-au stins cu totul. A patra cauză a fost desființarea breslelor corporative și a privilegiilor lor. În fine cauza principală a căderii meseriașilor români au fost introducerea pripită a egalității sociale în România, care nu trebuie confundată cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rânduri, rânduri, recrutîndu-și membrii din fii clerului laic, din slugile foștilor boieri și fiii acestor slugi, din negustorii retrași și din fiii acestor negustori, mișcarea merge crescând, clasa de mijloc a pierit, ea s-a schimbat într-o clasă de proletari ai condeiului, fără nici o însămnătate pozitivă în stat, fără nici o însămnătate pentru nație, o clasă de turburători de meserie. Tot în această vreme se exterminează prin procese nedrepte clasa răzeșască, tot în această vreme răzeșiile vechi devin moșii de privilegiați
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
product străin pe noi, precum a făcut ungurii în vremea absolutismului Răul deci e înlăuntru: Nestabilitatea e cauza căderei proprietății mari teritoriale, căderea acesteia e strâns combinată cu căderea breslelor, și aceste clase au format în disoluțiune o clasă de proletari cari trebuiește deprinsă la muncă. {EminescuOpIX 467} Nu dreptul public, ci păstrarea naționalității noastre e lucru de căpetenie pentru noi, și ar fi mai bine să nu alegem deputați decât să piară nația românească. Dacă n-am avea vecinice influențe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
așeza lucrurile. Dar acest lux de evoluțiuni soțiale nu ni este permis nouă, a căror stat e vecinic o cestiune. De aceia ne trebuie trei lucruri: Stabilitatea, adică guvern monarhic, ereditar, mai mult ori mai puțin absolut; Muncă, adică escluderea proletarilor condeiului de la viața publică a statului și prin asta silirea lor la o muncă productivă; Economia, adică dreapta cumpănire între foloasele aduse de cutare cheltuială și sacrificiile făcute pentru ea; aceasta atât în economia generală a statului cât și-n
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu totul privilegiată a străinilor în Turcia îi va înalța în curând pe aceștia deasupra indigenilor și, pe când locuitorii țării își vor bate capul cu reforme politice, tot atuncea toată activitatea reală se va înstrăina, încît "otomanii" constituției vor fi proletari ce se vor certa între sine pentru barba împăratului, stăpâniți în realitate de colonii austriecești. Acesta-i înțelesul întregei constituții în afară, acelui talmeș-balmeș care nu deosebește naționalitate de naționalitate, ci le condamnă pe toate ca, sub numirea de otomani
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
luni devin neonești, căci cine-și va da osteneala de-a rămânea om de treabă când știe că bunul plac al ministrului sau al comitetelor de partid îl zvârle mâni pe uliță oricât de bun ar fi. 3) Înmulțirea clasei proletarilor condeiului, căci la venirea fiecărei nuanțe nouă se așază un nou cârd de postulanți și cumularzi pe spatele bugetului, cari, o dată numai să fi fost funcționari, joacă în urmă rol de victime politice și bat vecinic la ușile acelor miniștri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sau dreaptă sau x sau y, tot pe atuncea clasele pozitive dau întruna înapoi. Țăranul sărăcește și se stinge, breslele s-au prefăcut pe de o parte într-un infinit de scriitorași și aspiranți la funcții, pe de alta în proletari, avizați la o muncă întîmplătoare și totuși grea al căror produs nu plătește consumul. Căci într-adevăr ce mai sânt românii, în orașele Moldovei mai cu samă, decât scriitori pe de o parte, salahori pe de alta? De aceea cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
poate să amuze numai spiritele greoaie și primitive. Propaganda ateistă a găsit în asemenea glume populare un vehicul excelent și cărțile pentru copii abundau în epocă de asemenea pilde, bogat ilustrate cu caricaturi de clerici. În timp ce Păcală era foarte considerat. Proletarii care întemeiază cartierul în Groapa lui Barbu se hotărăsc cu greu să cotizeze pentru o biserică, devenită necesară prin extinderea mahalalei. Ei pretextează că biserica lor e la cârciuma lui Stere, unde se împărtășesc practic în fiece zi. Până la urmă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
1898, directori proprietari 58 Theodoresco, și C ie la tipografia S. George Cațafany (24x17 cm.). Cel din 25 octombrie (34x21 cm) la tipografia S. Gross. * Flacăra Flacăra, Organul Comitetului Județean Tutova al Partidului Comunist din România, apare sub devi za „Proletari din toate țările, uniți‐vă!” la 19 - 23 noiembrie 1944, în patru pagini - destinate propagandei de partid a momentului. În „Cuvânt înainte” ziarul promite că va înregistra întreaga activitate din oraș și județ în folosul și în slujba poporului, că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bătălia intelectualilor. Pentru presa locală de după Revoluție doar o idee: în cele peste 60 de publicații identificate, și, mai ales, în MERIDIANUL, se observă clar avântul curentului cultural-informațional ca expresia a localismului creator. B. DUP| REVOLUȚIE Sloganul marxism leninismului era "proletari din toate țările, uniți-vă!". Și nu s-au unit. Nici săracii, nici bogații. Dar banul îi unește pe toți într-o luptă surdă, nemiloasă și distrugătoare obligându-ne și pe noi să gândim global, producând local. Dar cine știe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
celebrărilor / 166 24 ianuarie 1859, o posteritate-model / 175 Geneza unui simbol de stat / 180 II.4. Lecțiile unei sărbători naționale: 1 decembrie 1918 / 190 În prelungirea prezentului / 190 Programe școlare și granițe politice / 193 Mai multe voci, aceeași Unire / 197 Proletari din toate țările / 201 Memorii și uitări de școală primară / 205 Istoria în gimnazii și licee / 210 Anii ᾿80 / 216 Capitolul III. Comunismul: un regim care a făcut epocă / 221 III.1. Ultimii copii ai "părintelui iubit"/ 221 Trecutul, o
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
favorizând, dimpotrivă, noi acumulări de sens, mai ales în jurul tânărului rege, fost voievod de Alba Iulia. Dar toate discursurile care aduseseră ziua de 1 decembrie 1918 în primele pagini ale calendarului național au fost apoi sistematic denaturate de retorica comunistă. Proletari din toate țările După instituirea regimului "democrat-popular", sistemul de învățământ, instituțiile academice și discursul istoriografic au suferit schimbări fără precedent. Au apărut manuale unice de istorie, după modelul celui semnat de Mihail Roller. Acest tratat care a dominat anii '50
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
informații în Siguranță, special pentru a duce acest „război invizibl” contra bolșevismului. V. 2. Comuniștii în atenția organelor Puterii Comunismul, chiar de la impunerea sa ca doctrină politică, s-a fundamentat și pe ideea internaționalismului (avem în vedere și celebra lozincă Proletari din toate țările uniți-vă !), principiu potrivit căruia interesele naționale trebuie necondiționat subordonate unui țel supranațional, apelându-se în acest sens la o rețetă ideologică ce genera și legitima organizarea lumii și dominarea ei printr-un sistem politic conceptualizat de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]