1,605 matches
-
Satele permanente, moșiile și plantațiile cu populație sedentară Orașele cu structură de tip grilă și cartierele planificate : Brasília, Chicago Unități economice Micile proprietăți, mica burghezie Micile ferme țărănești Producția artizanală Micile ateliere Economia informală, neoficială Marile proprietăți Marile ferme Fabricile (proletariatul) Marile Întreprinderi comerciale Economia formală, oficială Regimuri de proprietate Proprietatea comună aflată la dispoziția tuturor, proprietatea comunală Proprietatea privată Registrele locale Cooperativele Proprietatea statului Date cadastrale naționale Organizarea tehnică și a resurselor Apă Uzul local tradițional, societăți cu sistem de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În Pinchot, Gifford Plantații facilitarea aproprierii și controlului În Asia de Sud-Est Platon Platonov, Andrei Policultură avantajele pe termen lung opoziția agriculturii științifice față de Porter, Theodore M. Potemkin, prințul Grigori cooperative Potemkin Potters, Talja Sectroul privat funcții publice ale Productivism Progres linear Proletariat dictatura lizibilitatea Drept funciar vezi, de asemenea, Proprietatea funciară Cartea funciară Proudhon, Pierre-Joseph Spectacole publice Quetelet, Adoplh Rabinbach, Anson Rathenau, Walter Revoluția Rusă versiunile oficiale ale ostilitatea dintre bolșevici și țărani complexitatea aspectul cultural al Revoluția din Februarie forma publică
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Jr. Smith, David Social-democrați (Economiști) Inginerie socială autoritară aspecte tragice ale metafora grădinii imperialistă originile extrem-modernistă proiecte utopice În vezi, de asemenea, Așezări, permanente Ordine socială mecanisme informale ale Socialism colaborare Între muncitori și stat crearea de mase populare dictatura proletariatului În mētis și clădirea socialismului puterea coercitivă a statului În rolul sindicatelor În clădirea socialismului utopic Socrate Africa de Sud proiecte de strămutare Asia de Sud-Est crearea de spații statale În așezări planificate În plantațiile În Uniunea Sovietică ostilitatea dintre bolșevici și țărani electrificarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a datorat unor Împrejurări fortuite. În cazul Revoluției bolșevice, povestea oficială trebuia să includă și o adevărată mișcare populară de masă, a cărei conducere și-ar fi asumat-o În cele din urmă bolșevicii. Istoriografia marxistă avea nevoie de un proletariat revoluționar militant, iar acest aspect al evenimentelor din februarie și octombrie 1917 nu a trebuit inventat. Cu toate acestea, din versiunea oficială trebuia scoasă lupta feroce care se purtase Între noul aparat de stat, pe de o parte, și sovietele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
New York, 1989, p. 42). V.I. Lenin, State and Revolution, International Publishers, New York, 1931, p.23 (sublinierea aparține autorului). Trebuie remarcat faptul că aceia care urmau să fie „călăuziți” prin forță nu sunt burghezii, dușmani ai revoluției, ci clasele exploatate, cu excepția proletariatului, pentru care nu era nevoie de coerciție (pentru traducerea În limba română, vezi Lenin, Opere complete, volumul 33, Editura Politică, 1964, p. 26). Pentru ca să nu se Înțeleagă că măsurile coercitive ale statului vor fi hotărâte democratic de către proletari sau de către
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Opere complete, volumul 33, Editura Politică, 1964, p. 26). Pentru ca să nu se Înțeleagă că măsurile coercitive ale statului vor fi hotărâte democratic de către proletari sau de către reprezentanții acestora, Lenin afirma chiar după revoluție că (formularea aparține lui Leszek Kolakowski) „dictatura proletariatului Înseamnă de fapt... puterea absolută, neîngrădită de vreo lege, bazată pe violență brută și directă. și spunea că nu va exista nici o libertate și nici o democrație (acestea sunt cuvintele lui exacte) până când comunismul nu va fi obținut victoria deplină În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dezvoltarea Asiei de Sud-Est din cadrul Societății Asia], cca. 1970. Cred că această logică a demobilizării sociale constituie elementul-cheie al faptului Îndeobște observat că, la Începutul industrializării, comunitatea rurală În declin este adesea mai susceptibilă să devină sursă de proteste decât proletariatul nou constituit, În ciuda raționamentului marxist standard, care susține contrariul. Strămutarea, fie ea forțată sau nu, elimină deseori comunitatea preexistentă și o Înlocuiește cu o masă - temporar lipsită de coeziune - de nou veniți. Paradoxal, o astfel de populație poate, pentru moment
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Sufletul Indiei vechi, Românii din America, Patru orașe din Ardeal), Tudor Vianu (Al. Vlahuță, Expresionismul, o estetică nouă, Hermann Keyserling), Charles Drouhet, Ramiro Ortiz, Em. Bucuța, Alice Voinescu, Marcu Beza (Poeți englezi de astăzi, Shelley), Șt. Zeletin (Intelectualii români și proletariatul, Despre ideal, Filosofie și filosofi, Renașterea națională și oamenii ei reprezentativi), Octav Onicescu (Romantismul industrial, Italia zilelor noastre), F. Aderca (Henri Barbusse, O eroare: C. Dobrogeanu-Gherea, Rodin: un dramaturg al marmurei), D. Drăghicescu (Misticismul vremurilor noi), Mircea Florian (Răsturnarea tuturor
IDEEA EUROPEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287501_a_288830]
-
mod proporțional o sporire a locurilor și pentru Bucovina, de la 11 la 14 mandate, fiind înființate în acest sens 14 circumscripții electorale 18. La baza alcătuirii acestor circumscripții • Semnificativă în acest sens este telegrama trimisă din Cernăuți, de Birnbaum, în numele proletariatului evreiesc, la închiderea adunării populare ce a avut loc în acest oraș la 20 ianuarie 1906, în loc. cit. • Helmut Rumpler, op. cit., p. 879. 14 Lothar Höbelt, op. cit., p. 972-973. 15 Helmut Rumpler, op. cit., p. 881. • Allgemeines VerwaltungsArchiv, Wien, Ministerium des
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
probleme dominante în viața politică a monarhiei și anume: disputa pe chestiunea națională, apoi cea de ordin economic, dintre agricultură și industrie, și, în fine, cea socială, legată de tendința clasei burgheze de stopare a pătrunderii tot mai pronunțate a proletariatului în viața politică 23. În ședința Dietei din 20 octombrie 1908, deputatul Aurel Onciul a propus un proiect de reformare a legii electorale, pe baza dreptului de vot universal, ce prevedea împărțirea alegătorilor în corpuri electorale naționale, după modelul realizat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
expresie a unirii ideologiei marxiste-leniniste cu acțiunea politică. Propaganda devine cheia formării noului regim, utilă și după revoluție. Menirea acestei propagande este complexă; vizează lămurirea „poporului“ asupra misiunii sale de construire a unei lumi noi și mai ales vizează formarea proletariatului. Cealaltă misiune, la fel de importantă, urmărește distrugerea capitalismului și în special un „război al nervilor“ cu clasa burgheză până la a-i • Apud „Expres International“, an II, nr. 14, 1991, 10-16 aprilie. Vezi Richard Pipes, Russian Revolution, New York, Vintage Books, 1990, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Deschiderea arhivelor rusești va forța pe „revizioniști“ să-și... nuanțeze părerile; vor fi validate cele înscrise într-o serie care se deschide cu Roza Luxemburg și Karl Kautsky și vine, în timp, până la Richard Pipes: o lovitură de stat în numele proletariatului și, din nou, merită remarcat că există relativ puține lucruri noi sub soare... „Nici un conducător nu era muncitor. Revoluția rusă n-a fost una proletară“, va remarca Herbert J. Muller în 196629. În 1988, Michel Heller 30 va constata că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și, din nou, merită remarcat că există relativ puține lucruri noi sub soare... „Nici un conducător nu era muncitor. Revoluția rusă n-a fost una proletară“, va remarca Herbert J. Muller în 196629. În 1988, Michel Heller 30 va constata că proletariatul l-a decepționat pe Lenin. În 1922, la Congresul al XI-lea, Lenin declara că „în măsura în care industria este distrusă iar fabricile și uzinele sunt oprite, proletariatul a dispărut“. Replica șefului sindicatului metalurgiștilor atrage atenția: „permiteți-mi să vă felicit; sunteți
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
remarca Herbert J. Muller în 196629. În 1988, Michel Heller 30 va constata că proletariatul l-a decepționat pe Lenin. În 1922, la Congresul al XI-lea, Lenin declara că „în măsura în care industria este distrusă iar fabricile și uzinele sunt oprite, proletariatul a dispărut“. Replica șefului sindicatului metalurgiștilor atrage atenția: „permiteți-mi să vă felicit; sunteți avangarda unei clase ce nu mai există“. Un raport confidențial existent în arhivele de la Moscova arată că, în 1922, în Petrogradul „roșu“, doar 2-3% dintre muncitorii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rezervat evenimentului din octombrie 1917 din Rusia. Propaganda bolșevică, ca propagandă politică modernă, lasă impresia unei înrudiri subtile cu propaganda creștină care, la începuturile creștinismului, datora mult mitului eschatologic; aici este vorba de mitul eliberării și al salvării lumii de către proletariat. La începutul anului 1919, de la Moscova, Lenin arunca lumii semnale cu dublă semnificație: (1) o provocare și (2) un cântec de sirenă. În lumea răvășită de război și de urmările lui, Lenin cheamă spre o construcție utopică, perfectă, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
oferă o alternativă, una a cărei credibilitate se amplifica mai ales datorită contextului marcat de urmările războiului. Lenin înființa Internaționala a III-a (Cominternul) cu misiunea clar exprimată: distrugerea puterii politice a capitalismului; înlocuirea tuturor instituțiilor sale cu soviete ale proletariatului apte să pună toate valorile națiunilor lumii la dispoziția clasei muncitoare. Structurile statale urmau a fi desființate și înlocuite cu un soviet mondial al proletariatului cu sediul la Moscova. Lenin chema la revoluția mondială și îndruma muncitorii din toate țările
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
misiunea clar exprimată: distrugerea puterii politice a capitalismului; înlocuirea tuturor instituțiilor sale cu soviete ale proletariatului apte să pună toate valorile națiunilor lumii la dispoziția clasei muncitoare. Structurile statale urmau a fi desființate și înlocuite cu un soviet mondial al proletariatului cu sediul la Moscova. Lenin chema la revoluția mondială și îndruma muncitorii din toate țările lumii să se unească împotriva oricărei opresiuni 36. Pe o reală necesitate • Apud Eugene N. Anderson, Modern Europe in World Perspective. 1914 to the Present
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Estetismul afirma că totul e artă, dar, în realitate, făcea abstracție de ea121. Dandy-ul, estetul și flaneur-ul trăiau en artiste ferindu-se să lucreze în profit, să ducă o viață obișnuită, domestică, banală. Bunăoară, munca nu era doar blestemul proletariatului ci și al lui Marx, niciodată dispus la un efort susținut, susceptibil să asigure subzistența familiei sale. Se baza pe subvențiile oferite de părinți sau de prietenul său Engels. Viața lui era un etern pariu cu ziua de mâine: împrumuta
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
apatrid, însărcinat să împartă, în locul său, dreptatea ultimă. Și-a pus speranțele în muncitor tocmai pentru că acesta, părându-i un asuprit exemplar, putea fi un insurgent pe măsură. Marxismul se întemeia, deci, pe o realitate socială fără trecut: neavând rădăcini, proletariatul era singurul capabil să reînceapă istoria • Pierre Bourdieu, Economia bunurilor simbolice, traducere de Mihai Dinu Gheorghiu, București, Editura Meridiane, 1986, p. 159. • Ibidem. • Sergio Givone, Intelectualul, în François Furet, Omul romantic, traducere de Giuliano Sfichi, Iași, Polirom, 2000, p. 236
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Drept („alesul“, „unsul“, „neîntinatul“, „trimisul“) pe care îl asimila însă cu proletarul 127. În plus, el îmbogățea acest mit străvechi cu o întreagă ideologie mesianică, iudeo-creștină: pe de o parte, rolul profetic și funcția soteriologică pe care i le recunoaște proletariatului, pe de altă parte, lupta finală dintre Bine și Rău, asemuită fără greutate cu înfruntarea apocaliptică dintre Cristos și Anticrist 128. Nu este lipsit de importanță faptul că Marx preia speranța eshatologică iudeo-creștină într-un sfârșit absolut al Istoriei, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nu își știa rostul dar, nici o problemă, îl cunoștea Marx pentru ea162. Era inventată printr-o operațiune intelectuală ca necesitate subiectivă, inerentă sistemului hegelian cu care opera Marx163. Capitalismul nefiind în stare să își rezolve problemele, secreta propria-i negare, proletariatul 164. Nu spunem nimic nou dacă sesizăm că imaginarul e prin excelență polarizat, fiecare dintre simbolurile sale posedând un corespondent antitetic 165. Această dispoziție, recognoscibilă și în marxism, dovedește o puternică tendință de a simplifica, de a dramatiza și de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
înalt de semnificație 166. A propos de arhetipurile la care făceam referire, observăm imposibilitatea lui Marx de a suspenda complet memoria etnicității sale. Fiindu-i neapărat necesare două grupuri, două clase instituționalizate în vederea luptei, filosoful german transfera asupra burgheziei și proletariatului omogenitatea ideii de Volk167. Marx a transformat câteva elemente specifice timpului său în modele cu valabilitate universală. Din Revoluția franceză a preluat intransigența iacobină, de la A. Thiers, F. Mignet, H. Martin, sau A. Thierry și-a însușit ideea de clasă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
transformat câteva elemente specifice timpului său în modele cu valabilitate universală. Din Revoluția franceză a preluat intransigența iacobină, de la A. Thiers, F. Mignet, H. Martin, sau A. Thierry și-a însușit ideea de clasă în ascensiune - burghezia - aplicând-o însă proletariatului 168. Mai apoi, plecând de la burghezia din Manchester a stabilit, pentru întreaga istorie, că cei ce domină economia domină și statul 169. Dar în alte epoci asemenea aserțiuni nu se justifică. În Evul Mediu, de exemplu, clasa indispensabilă economiei, țăranii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la un anumit moment istoric, respectivii tirani sau diferite clici politice Încercau să-l impună. Sistemele totalitare au ca obiectiv introducerea unui model unic la toate nivelurile societății. La nivelul claselor sociale e vorba de predominanța („dictatura”) unei singure clase - proletariatul -, celelalte trebuind să fie distruse, inclusiv prin Gulag; la nivelul politicii - partidul unic, opus pluripartidismului; la nivelul culturii - o singură filosofie și o singură știință, cea marxistă; la nivelul individului - omul nou, cetățeanul comunist. Să ne aducem aminte cum, În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Aceste uriașe schimbări politice și economice au declanșat - și au fost susținute de - schimbări sociale la fel de importante, chiar dacă numai unele dintre ele au fost intenționate. Structura socială a României comuniste era dominată de doar trei mari grupuri sociale și ocupaționale: proletariatul industrial, țărănimea cooperatoare (un proletariat agricol plătit mai degrabă în produse decât în bani) și o clasă mijlocie alcătuită din funcționari administrativi și ai instituțiilor economice și sociale, intelectuali angajați de stat și o pătură subțire de mici întreprinzători și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]