520 matches
-
într-o oarecare măsură, proletcultist. În volumul meu de debut sunt doar două povestiri bune, restul sunt niște chestii ratate, dar simțeam că zestrea primită de la părinți, de la strămoși, trebuia dezvoltată. Am muncit din răsputeri să scap de toate mizeriile proletcultismului. A.B.Ce prietenii v-au marcat în viață? Foarte multe. Nu pot să amintesc decât puține nume, nu am avea spațiu pentru toate, am fost strâns legat de Nicolae Labiș, Nichita Stănescu, Băieșu, Raicu, Cosașu, Grigore Hagiu ș.a., a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ajunseseră în poziția de a avea manuscrise premiate în ideea editării la Fundație, la "Forum". Tipărirea acestora n-a mai avut loc, căci sfârșitul lui 1947 a coincis cu consolidarea dictaturii comuniste la noi, manifestată în cultură sub forma impunerii proletcultismului și a cenzurii draconice. A.B.În "Revista Cercului literar" din 1945 ați publicat număr de număr articole și cronici despre Caragiale, Eminescu, Eugen Lovinescu, Vladimir Streinu, Perpessicius, Constant Tonegaru etc. Cum apreciați azi scrisul dumneavoastră de atunci? De vreme ce le-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
primăvara lui 1990, că modelul japonez sau suedez cu care se lăuda Iliescu va ajunge spre anul 2000 să se evidențieze ca o nouă revo‑ luție culturală de tip chinez, pentru că ideologia de la bază era a SĂptămânii lui Eugen Barbu, proletcultismul. În anul 2000 Vadim, colaboratorul cel mai apropiat al lui Barbu, a intrat în turul doi ! MĂrturisesc că, spre deose‑ bire de dumneavoastră, sunt unul dintre cei care s-au îmbătat cu apă rece crezând că Piața Universității repre‑ zintă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
etc.". Acest prim corpus de documente este doar vîrful aisbergului nemerniciei care s-a abătut peste literatura română. Ne aflăm în plină eră a imposturii. Materialele adunate reflectă cea mai întunecată perioadă a literaturii și artei naționale, perioadă a "înfloririi" proletcultismului, a realismului socialist în formele sale nude. Scriitorii s-au aflat într-o cazarmă ideologică, unde cei "corespunzători" se simțeau bine, mai ales financiar. Mulți autori, care pe atunci dirijau destinul literaturii noastre, în prezent, după ce în "obsedantul deceniu" au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Virgil Ierunca rămîne un îndrumător pentru care epitetele de recunoștință urcă pînă acolo unde exagerarea chiar nu stăruie decît ca infimă măsură". (Convorbiri literare, nr. 8, august, 2000, text publicat integral în Viața Românească, nr. 12, decembrie, 2000) DIN VREMEA PROLETCULTISMULUI ÎN FLOARE Un prim volum de documente, adunate și comentate de Lucian Dumbravă, sub titlul Ei, care au scris... și publicat la sfîrșitul anului 2000, de editura ieșeană Evenimentul, încearcă să nareze istoria Asociației Scriitorilor din Iași, între anii 1949-1959
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în nr.43 al revistei "Gazeta literară" tov. Savin Bratu în articolul "Virtuțile poeziei" o socotește printre "firele de aur ale viitorului". În funcție de cele mai sus arătate, vă rugăm să luați măsurile pe care le veți socoti necesare". În anii proletcultismului în floare, numai neatenția cerberilor cenzurii, însoțită de scurte perioade de dezgheț ideologic, au permis apariția unor opere importante. [Convorbiri literare, nr. 5(77), mai 2002] DESPRE UN PROCES CARE N-A MAI AVUT LOC În Diagonalele Monicăi Lovinescu, apărută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
24 CUM ÎȘI CÎNTAU POEȚII CONDUCĂTORII COMUNIȘTI / 30 SCRIITORUL ȘI SECURITATEA / 33 SCRIITORII ÎN CAZARMĂ / 39 ÎNTRE ZIARISTICĂ ȘI LITERATURĂ / 45 G. CĂLINESCU ÎNTRE AUTONOMIA ESTETICULUI ȘI ANGAJAMENTUL PARTINIC / 52 VIRGIL IERUNCA, O CONȘTIINȚĂ CRITICĂ A EXILULUI / 65 DIN VREMEA PROLETCULTISMULUI ÎN FLOARE / 81 DESPRE UN PROCES CARE N-A MAI AVUT LOC / 92 TRAGEDIA PITEȘTI / 103 UN CONGRES AL SCRIITORILOR / 112 VICTIME ȘI EROI / 143 LITERATURA ORIZONTALĂ sau PROSTITUȚIA SLOVEI / 175 FERICIRILE MONAHULUI DE LA ROHIA / 185 VICTIME ȘI CĂLĂI / 206
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
optzeciștii erau puși la stîlpul infamiei numit "judecata de apoi a poeților". Fenomenul cultural opzecist n-a fost creat, ci doar urmărit de Securitate. Se știe că în afirmarea generației '60 a fost implicată propaganda de partid, pentru a înlătura proletcultismul de inspirație stalinistă și a servi cauza național-comunismului care avea nevoie de scriitori "noi", uniți strategic de această idee. Generația '80 s-a născut însă spontan, ca reacție în grup a scriitorilor tineri la aservirea politică a celei anterioare și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dată, cu senzația descoperirii unui autor total necunoscut. Ați readus în actualitate, cu succes, forme ale poeziei trubadurești, s-a zis chiar că ați reinventat lirismul. Credeți că trubadurii mai pot fi luați în serios în acest veac schimonosit? După proletcultism, poeți ca Sorescu, Alexandru, Gheorghe și chiar Nichita Stănescu într-o bună măsură, au simțit nevoia să zburde surprinși ei înșiși de câtă libertate expresivă li se oferea: numai că "fachirismul" verbal, trucurile redescoperite au coborât poezia foarte mult astăzi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Te-au influențat în vreun fel? Ce nu-ți place/ detești din mediul literar românesc? Ce îți place/ detești din mediul literar german? Am avut și am o grămadă de antimodele. Generația Beat de exemplu sau dadaismul. Mai spre noi proletcultismul german și român și peste trei sferturi din ceea ce se numește generația '80, deci generația noastră. Încerc pe cât se poate să mă îndepărtez de aceste antimodele și cel mai ușor de urmărit sunt temele pe care le abordez eu și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
desfășurare bilunară, din cauza oboselii muncitorilor. De asemenea, ca activitate culturală, aflăm că se pregătea o serbare, cu o piesă scrisă de unul dintre angajați și dedicată muncitorilor de la Atelierele C.F.R. Nicolina, ceea ce o include pe linia de conduită a manifestărilor proletcultismului avant la lettre. Câteva rânduri dintr-o notă amintesc de revolta ucenicilor de la ateliere, „complet goi”, în urma unui incident la etuva de deparazitare, care s-a soldat cu distrugerea hainelor de lucru. În rest, atmosfera pare relativ calmă, muncitorii arătându
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
un întreg, ceea ce m-aș bucura să constate și cititorii. G.D. Prezența vechilor scriitori Am vorbit mai demult despre faptul că generația mea literară nu a polemizat, în perioada începuturilor, cu generația dinaintea ei, aceea care a furnizat numeroase cadre proletcultismului. Nu avea cum să o facă, în condițiile controlului absolut al presei și ale protecționismului de care se bucurau, în epocă, slujitorii zeloși ai realismului socialist, săritori imediat să execute orice „comandă socială“ le-ar fi venit de sus. Cu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Reîncepuse cu traduceri din poeți străini, dar îi apăruseră, în Gazeta și în Luceafărul, și câteva poeme proprii, din lotul acelora care vor compune volumul Aventuri lirice, tipărit în 1963. La începutul anilor ’50, Geo Dumitrescu plătise și el bir proletcultismului, mai ales în Flacăra, publicație care înlocuise în 1948 Revista literară, până când, regăsind cadența non conformismului structural, „a ieșit din rânduri“. („A intra în rânduri“ era un slogan mobilizator de care se uza în epocă.) Gestul i-a fost pedepsit
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cultural. Nimic limpede nu se profila înainte, nimic ademenitor, totul era cețos, incert și astfel privirile noastre, ale tinerilor studioși de atunci, literați în formare, se întorceau iscoditoare spre trecut, nu spre trecutul imediat, de bună seamă, cufundat în noaptea proletcultismului, ci spre trecutul cultural antebelic, care ne apărea scăldat în îmbietoare lumini. De fapt, nici nu eram prea depărtați în timp, atunci, de acel trecut antebelic, prelungit, de altfel, ca spirit, și în anii războiului, și chiar și în primii
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Buzăului", 1979, nr. 484/7 septembrie Muntean, George, V. Voiculescu și fabulosul folcloric, în „Viața Românească", nr. 2/1970 Muntean, George, V. Voiculescu — dimensiunea autobiografică a operei, în „România literară", an III, 1970, nr. 926/februarie Nițescu, M., Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Ed. Humanitas, 1995 Nițulescu, Jules, Despre știință și literatură, în „Cronica", an. V, 1970, nr.15/11 aprilie Oarcăsu, Ion, Sonetele — „Psalmi de taină", în „Tribuna", an. XI, 1967, nr. 43/26 octombrie Oprișan, I., Prezența multiplă a
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
în genere, cât și mișcării noastre cultural-artistice, o orientare precisă, un puternic și dinamizator impuls creator, odată cu limpezimea multor probleme cu care se confundă, la noi și în lume, contemporaneitatea.“ (Teatrul, 9 septembrie 1978) BRATU Horia, critic literar, reprezentant al proletcultismului Misiunea criticului reperist (nota V. I.) „Criticul literar azi, la noi, trebuie să fie responsabil într-un grad mai înalt decât oricând. El are o funcție socială precisă, în cadrul construcției culturale a socialismului. El se integrează într-un front unitar
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
luptei eroice a clasei muncitoare. Responsabilitatea scriitorului socialist presupune deci angajarea totală, și în text, și în subtext, a conștiinței sale în marile teme ale istoriei și ale umanismului socialist.“ (Flacăra, 17 august 1978) MORARU Nicolae, critic literar, reprezentant al proletcultismului „Dès lorsque la classe ouvrière, que les travailleurs détiennent le pouvoir, la promotion, le développement de la culture deviennent un trait de la politique d’Etat, partie intégrante de la stratégie révolutionnaire, une composante précieuse de la transformation sociale concrète visant l’édification du
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
care nu avea habar că e vorba de o lucrare în curs de apariție! Celor care au fost nemulțumiți de lipsa unor nume în Antologie, le indicăm, pentru completarea listei de lăudători, excelentul volum al lui M. Nițescu, Sub zodia proletcultismului - Dialectica puterii (Editura Humanitas, 1995)1 și, bineînțeles, masivele volume omagiale. Vor găsi acolo material 1. M. Nițescu observă cu finețe, în spiritul lui Virgil Ierunca: „Oportunismul și slugărnicia multora dintre intelectualii noștri constă în faptul că, abia lansat cuvântul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în 1968, editorial, cu volumul A fi, urmat de Umbra punților (1970), Starea a treia (1974) și Țara somnului (1994). A apărut cu poezii în antologiile: O mie și una de poezii românești (1997) de Radu Cârneci; Poezia română după proletcultism (2000) de C. Abăluță. A fost tradus în limba franceză (Bruxelles, 1972), în limba greacă (1974) și în Anthologie de Poesie Roumaine Contemporaine de George Astaloș, în 1999. În 1968 a înființat grupul de poezie Lunar II. Pentru merite literare
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
scaun! Îmi era sincer milă de el, văzându-l pierdut fără scaunul lui de decan. Nu știu ce a crezut despre spectacol, nu l-am văzut la sfârșit. A dispărut și până azi mă Întreb de ce a ales exilul acest pilon al proletcultismului? Poate a făcut-o din dragoste. Credea În talentul de poetă al soției și a sacrificat totul pentru ca ea să scrie versuri „În libertate“...? E foarte interesant cum am ajuns să ne formăm, să fim ce suntem. Când eram la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
e aproape un argument împotriva existenței lui Dumnezeu. * În 1915-1916, deci în plină desfășurare a primului război mondial, Serghei Esenin scrie câteva din poeziile sale despre animale: Vaca, Cântecul cățelei, Vulpea... Păcătuind prin evazionism, s-ar fi spus în limbajul proletcultismului ce încă nu fusese inventat, întorcându-și fața de la măcelul în toi pe fronturile care brăzdau Europa. Demonstrând, de fapt, cu geniul său uimitor, de o prospețime matinală și totodată bolnav, blestemat, că suferința e una și indivizibilă. Că prețul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
bine, ne îmbrăcam la mâna întâi (adică nu cu haine transformate). Părinții mei progresau profesional. Sentimentul disoluției, al regresului, îl aveam doar la întoarcerea la satul bunicilor. Am prins o perioadă de școală pe care aș numi-o de grație. Proletcultismul ieșea pe ușa din dos. Marii clasici ai literaturii române se întorceau în manuale. Se publicau primele romane despre obsedantul deceniu și o mulțime de traduceri din literatura clasică și contemporană universală. N-am făcut nici măcar o oră de istorie
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
scurt timp a devenit o vedetă. Avea și un nemaipomenit talent de a carica oamenii și faptele lor ridicole. Ceea ce impresiona pe tinerii care aspirau să facă literatură era însă gustul său precis și nemilos. Realitatea era că, chiar dacă refuzaseră proletcultismul, acești veleitari cochetau mai degrabă cu ideile gheriste decât cu cele maioresciene. Crețescu era însă în chip radical un estet pe care nu-l interesa nici aspectul moral, nici cel social al literaturii. În toți acești ani a jucat rolul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
1989. Opera antumă e formată din culegeri de articole și cronici literare publicate în periodicele literare ale vremii, din 1968 până în 1983. Recunosc că nu le-am citit. Iar toate aceste date biografice le-am găsit în volumul Sub zodia proletcultismului, publicat la Editura Humanitas. Gabriel Liiceanu merită toate laudele pentru acest gest de curaj (poate că nu și-a dat prea bine seama ce face!...) și de probitate intelectuală. A participat și Marin Nițescu la impunerea faimosului canon? „Recunosc că
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Ierunca în exil, un fel de „antologie a rușinii” (nu-mi amintesc exact cui în aparține expresia, poate Monicăi Lovinescu) în care nu pare să fi cruțat pe mulți dintre cei care și-au dat obolul ideologiei vremii (în speță proletcultismului). — Dar de ce i-a trebuit curaj lui Gabriel Liiceanu ca să-l publice? Am să dau un singur exemplu. Ai ghicit! Iată ce scrie Nițescu la p. 283 a ediției publicate de directorul Editurii Humanitas: „Oricum, din generația sa, N. Manolescu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]