2,059 matches
-
Sub mișcarea asta browniană a trotuarelor, în afunduri, colcăie cealaltă viață, viața-ncleștărilor înveninate de ură. În fond: confruntarea pe viață și pe moarte a forțelor democrate, care-au biruit în '96, cu structurile obscure și perfide ale comunismului rezidual. Ce-ntremătoare promenadă a perechilor tinere, biologic triumfătoare și dezinvolt elegante, pe străvechile bulevarde! În tren. Un Fifi Înaripatu, un Olandez Zburător, în perpetuă neliniște. Mai mult păsăroi decît om. Se tot ridică de pe locul lui de la fereastră, își ia minusculul aparat de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Lăpușneanu era spectacol vivant, aceeași pălărie, pălăria asta, care acum, în umbra teiului, pare proaspăt scoasă din vitrina de-atunci, pălăria și borseta de-aceeași nuanță, ou de rață, flanarea lui inconfundabilă pe mijlocul străzii, cînd strada era încă paradisul promenadei, flanare pigmentată cu vocalizele de bariton de rasă, ținute într-o surdină mortal de insinuantă pentru urechile finuțe ale parașutistelor ojate carmin: ce spui de dîîînsa! îl auzeam vocalizînd ca-n culise, ce spui de dîîînsa! M-așez pe bancă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în Sinaia, după ce-ți lași geanta la... "creație" (acolo, la "creație", la Cumpătu, cereai, de-o viață, taximetristului să te ducă la cele cîteva vilișoare, repartizate uniunilor de creație), deci după ce-ți lași geanta, faci, cum altfel!, o promenadă de recunoaștere pe corso di Sinaia. Invocație de neocolit: o, unde sînt locantele din veac, în care adăstau, la un șvarț, miticii (nu chiar atît de caraghioși pe cît îi credem noi în rememorarea noastră grăbită), în care intrau, pentru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unei "ocazii". Bărbatul alege nouă garoafe roșii, plătește și-i cuprinde, în mers, talia frumoasei femei. În marea piață doar pașii lor. De ce s-au oprit? I-o fi topind el c-un sărut fierbinte fulgul de pe geană? Continuă încă promenada fesurilor. Fete superbe, cu plete pe care fulgii rari nasc steluțe în plină zi, sînt acompaniate de juni cu fesuri trase, bleg, pe urechi. Ce nepotrivire! Continuă și parada căciulilor rusești. De la polismanii în exercițiu la conaționalii de toată mîna
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-te! Mai poate fi tratată cu glumă situația de-acum? Evident, referitoare nu numai la internații plimbăreți, ci și la lipsa generală de conduită cît de cît civilizată. Pe stradă, în magazine, în case. Cele două gravide ieșite nerușinat la promenadă sau după mîncare au avut parte, măcar, de minima și naiva mea indignare. Cîți însă o imită? De unde și aerul de talcioc generalizat al străzii, al vieții noastre publice. La urma urmei, ne întrebăm (logic) ce rost mai au portarii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pictat și atît. Cît privește soluția tipografică, e de recurs mai degrabă la proverbul flamand circulînd în vremea pictorului și chiar ilustrat de acesta: "Lumea e un stog de fîn; fiecare ia cît poate". După ce, prin anii optzeci, strada de promenadă dus-întors din Dorohoi a fost rasă, au rămas în picioare spatele unor clădiri evreiești ale căror fațade-stil făceau nota distinctă a tîrgului interbelic. Promenîndu-mă, acum cîteva săptămîni, pe strada cu puține șanse să-și mai revină, nu mi-am putut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
este o formă de autointerpretare, uneori chiar chinuitoare și obsesivă" Paul Ricoeur). Într-un recent album cu bucureșteana Cale a Victoriei, colcăind de imagini incredibile (pentru noi, cei de azi), în care se răsfață inconfundabile clădiri de stil, trotuare cu promenade la patru ace, carosabile cu bizarele, dar frapant-elegantele pe-atunci Forduri. Alte imagini au valoare documentară: un incendiu lîngă clădirea CEC (premoniție la scandaloasele matrapazlîcuri ale CEC-ului de azi?), un simpozion al Societății Scriitorilor, Regele Mihai aruncînd de Bobotează
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spre geana de zare muntoasă, cea pe care conu' Mihai pretindea că o străvede din campanila sa de la Copou, deslușindu-i chiar, printre irizări, Ceahlăul. Ce lume, boieri dumneavoastră! Cum venea vara, cum ardea vipia, pleca toată lumea (bună) într-acolo. Promenada de la Agapia sau de la Văratic, dar și cea de la Bălțăteștii Adelei lui Ibrăileanu refăceau Lăpușneanu și Carol. Unde-i lumea aceea îmbătată de propria ei frumusețe! Dar și lumea mai de dincoace! Rămînînd un împătimit al trotuarelor, îmi doresc, la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la lucru, dar mai cu seamă indispunîndu-mă cu cenușiul cerului strecurat aici prin imensele ferestre, am rămas cantonat în preconceputa idee. Pînă în seara vernisajului. Ce frumos arăta expoziția noastră în fasta seară! Cele două mari holuri, permițînd o adevărată promenadă pe șerpuitoarele lor extinderi, se bucurau de spoturile calde ale plafoanelor, relevînd spectaculos lucrările. Puzderia de lucrări, prezentate juriului, și de data aceasta exigent (cu măsură), tolerant (cu aceeași măsură). Prefer să mă mențin doar în ambianța absolut încîntătoare a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu purcel după ea. Întoarcere. Lumină agonică. Cimitirul și mai straniu. Celălalt paznic, cam nebun și cam beat, cu cîinele lui ud. Soldatul care prinde pește într-o baltă. Micuțul catîr fugind bezmetic, căutîndu-și mama. Raza orbitoare a farului vechi. Promenada înserării pe faleză. În ușă, la discoteca Albatros, o fată despletită cîntă la muzicuță. 3. "Faleza", cu restaurantul Farul, cu ceva din vechea Sulină, o casă frumoasă, nealterată de avîntul înnoirilor, cu două minijupițe locale, sfidînd proletara ținută obligatorie. Pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bucureșteană și plasîndu-se definitiv în rigurosul top al romanului românesc actual; ce plăcut-mirată regăsire a vechiului prieten, aureolat suprem acum! • nimic nu poate egala troturarul nocturn, în sus, spre eminescianul Copou, sau spre cupola astrologică a lui Stere, de pe Sărărie; promenadele odorate ale fetelor și băieților, frumoșii și eleganții unei Românii care va uita (deși, n-ar trebui) jumătatea ei de secol străin. • ce rară satisfacție!; să mă aflu într-un înțesat vernisaj și spre mine să vină un palid Adonis
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
977 Idem, p. 315. 978 V. Idem, p. 365-375. 979 " Lucian Blaga în însemnările zilnice ale Corneliei Brediceanu ", în Manuscriptum, no. 3-4, 1998, p. 238-239 : " Le 12 août 1960, Lucian a essayé de traduire Evelyn Hope de Browning, pendant să promenade quotidienne dans la ville de Cluj. Le soir, je lui ai lu le texte original (îl ne connaissait que la traduction en allemand). Remarquant leș différences, îl m'a dit qu'il voulait une traduction en roumain. J'étais éveillée
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Era în compania mamei și a fiicei. Fără îndoială, lucrau, citeau, vorbeau, conversau. Montaigne îi dicta chiar, fidel metodei sale, câteva dăugiri: pregăteau amândoi o nouă ediție. Ea relatează una din discuțiile lor despre Plutarh și despre iubire într-o Promenadă a domnului de Montaigne. Ea n-a aflat imediat de moartea lui Montaigne: dovadă că schimburile lor epistolare nu erau foarte frecvente. Avea s-o afle la cincisprezece luni după aceea, dintr-o scrisoare a lui Juste Lipse. Triază împreună cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a lui Montaigne 1571: convertirea hedonistă a lui Montaigne care se retrage în Turn 1572: Montaigne începe să-și dicteze Eseurile 1580: Eseuri, Cărțile I și II 1588: întâlnirea lui Montaigne cu Marie de Gournay 1592: Moartea lui Montaigne 1594: Promenada domnului de Montaigne, de Marie de Gournay între 1588 și 1669: treizeci și patru de ediții ale Eseurilor 1600: Giordano Bruno ars pe rug de către Biserică, la Roma 1601: Despre înțelepciune, de Pierre Charron 1622: Egalitatea bărbaților și a femeilor, de Marie
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Descartes, Panarion, Sfântul Epifanie, Phaidon, Platon, Philosophumena, Sfântul Ipolit, Despre plăcere, Ficino, Despre plăcere, Valla, Despre plăcere, Antistene, Despre plăceri, Saint-Evremond, Plângerea doamnelor, Marie de Gournay, Politica, Aristotel, Despre predestinare, Scot Erigene, Predici, Ioan Teutonicul, Principiile filosofiei, Descartes, Principele, Machiavelli, Promenada domnului de Montaigne, Marie de Gournay, Psihopatologia vieții cotidiene, Freud, Republica, Cicero, Republica, Platon, Revelația marii puteri, Simon Magicianul, Satirele menippee, Varro, Scrisoare către Herodot, Epicur, Scrisori către Lucilius, Seneca, Sistemul filosofiei lui Epicur, Gassendi, Stromates, Clement din Alexandria, Supliment
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Interlaken îi returnează scrisoarea, cu mențiunea „Plecat fără adresă”. În martie 1920 I. părăsește Elveția și ajunge iar la Paris, unde lucrează ca zugrav. În octombrie era la Nisa, angajat într-o librărie ca să ambaleze cărți sau vânzând ochelari pe Promenade des Anglais. Ulterior nu mai găsește de lucru și trăiește în condiții de mizerie. La 1 ianuarie 1921 scrie confesiunea Ultime cuvinte și o încuie într-un cufăr, împreună cu scrisoarea către Romain Rolland. La 3 ianuarie face o tentativă de
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
să scrie una dintre cele mai zguduitoare și mai sumbre cărți din câte s-au scris până acum.” La 15 martie Romain Rolland îi trimite prima epistolă, îndemnându-l să-și scrie opera. Ieșit din spital, devine fotograf ambulant pe Promenade des Anglais. La începutul anului 1922 se retrage la Hautil-sur-Triel, lângă Paris, și termină primul manuscris, însumând peste patru sute de pagini și cuprinzând Oncle Anghel, Sotir, Kir Nicolas și Mikhaïl, pe care i-l expediază lui Romain Rolland. În decembrie
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
de flori, În centrul căreia este o elegantă clădire de marmură (ridicată de Ranjit Singh) În care durbarul s-a Întâlnit ocazional. Către această grădină existau patru intrări: cea răsăriteană, dinspre fortăreață; cea apuseană, dinspre moscheea regală; cea nordică, dinspre promenadă; iar cea sudică, dinspre oraș. Nr. 9 - fatala poartă de intrare de deasupra căreia, de la extremitatea interioară, a căzut parapetul ce s-a năruit peste No-Nehal Singh, succesorul legal, și Mean Uttum Singh (cel mai mare fiu al maharajahului Ghulab
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la tête; il souffrait d’arthrite, d’athérosclérose, il pouvait faire une crise». Dans un livre de mémoires de la prison, Florin Constantin Pavlovici nous décrit d’autres modalités d’éducation par la bastonnade, utilisées à Jilava. La rentrée de la courte promenade à l’air libre faisait l’objet d’un «cérémonial» distrayant pour les surveillants. Ceux-ci utilisaient leur puissance physique et les bâtons sans pitié. Ils s’élançaient vers nous, nous injuriaient, poussaient des cris, sifflaient, riaient aux éclats, frappaient au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
et couraient en essayant d’arriver les premiers à la cellule salvatrice. Ceux qui étaient les derniers, les vieux d’habitude, étaient battus sans pitié. Par crainte des bastonnades, mais aussi par impossibilité, quelques octogénaires ont commencé à refuser la promenade... Le même plaisir était pour eux de faire courir le malchanceux d’un bout à l’autre du corridor et d’entrer en compétition, c’est-à-dire à celui qui réussirait à appliquer plus de coups. Plus tard, dans une colonie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Doamnele astea sînt, într-adevăr, relativ delicate, talia lor nedepășind, cred, o jumătate de duzină de iarzi. Nu se poate nega, totuși, că ereditar, au tendințe de îngrășare. Face să te uiți la acest harem și la stăpînul lui, în timpul promenadelor lor indolente. întocmai ca oamenii de lume, balenele astea sînt veșnic în căutare de noutăți. Le poți întîlni la Ecuator exact în perioada cea mai prielnică pentru alimentație, după ce și-au petrecut, poate, vacanța de vară în mările septentrionale, evitînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
penumbrătc "În penumbră" The High Window (Fereastra de sus), al treilea roman al lui Raymond Chandler, apare în 1942. Ultimele redute ale Europei păreau să se prăbușească sub cizma lui Hitler. Londra în flăcări, Parisul transformat într-un loc de promenadă pentru ofițerii germani, știrile contradictorii de pe Frontul de Răsărit, greșelile tactice ale comandanților Aliaților induseseră sentimentul că se încheia o lume și dispărea o civilizație. Chandler trăiește dramatic aceste episoade, iar ecouri ale tragediei planetare transpar în multe din paginile
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
lui, vrea să-l atace ca să se instaleze acolo. Fetița își imaginează că, în timpul bătăliei, ea reușește să-l fure pe fiul regelui, să-l ascundă și, în final, să se mărite cu el! La întrebarea privind locurile sale de promenadă preferate din sat, ea răspunde: „M-aș duce prin preajma bisericii, aproape de rege. Și i-aș spune: Sunt căsătorită cu fiul tău!”. Un sfârșit triumfal este deci imaginat la acest atac, adesea foarte anxiogen pentru alți subiecți, dar care este modificat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
acolo. — Poate că surorile nu se Înțelegeau? Nu era chiar atît de simplu. Maigret se uita la oamenii care se plimbau, și ritmul lor Îi amintea de o altă defilare neîncetată, În altă parte, În soarele fierbinte. La Nisa, pe Promenada Englezilor. Pentru că, Înainte de a veni la Vichy, Hélène Lange trăise cinci ani la Nisa. — A trăit cinci ani la Nisa, spuse el cu glas tare. — Unde sunt mulți rentieri... — Tocmai. Mici rentieri, dar și oameni din toate mediile sociale, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
oprindu-se În fața micilor restaurante, destul de numeroase, și citindu-le meniurile. — Cameră de Închiriat... Cameră cu bucătărie... Cameră frumoasă, mobilată... Aceasta era explicația numărului mare de restaurante, precum și a zecilor de mii de persoane care treceau pe străzi și pe promenade. La ora cinci, se așezară amîndoi lîngă izvor, cu picioarele obosite, și se priviră cu un zîmbet complice. Nu exageraseră puțin? Nu Încercau să-și dovedească că erau Încă tineri? Recunoscură un cuplu În mulțime, cei doi caraghioși, și parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]