2,396 matches
-
poezia chineză, cum a arătat Ernest Fenollosa, ideogramele cu aspect pictural reprezintă o componentă a sensului complet al poemelor. Dar și în tradiția apuseană există poemele cu particularități grafice din Antologia palatină, există poeziile The Altar (Altarul) sau The Churchfloor (Pronaosul) de George Herbert și poezii similare ale poeților metafizici englezi care, pe Continent, își pot găsi corespondent în gongorismul spaniol, marinismul italian, poezia barocă germană și în alte curente. Poezia modernă din America (e.e. cummings), din Germania (Arno Holz
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
interior, pereții bisericii, înalți de 3 m. Fiind din lemn, vopsiți cu culoare în ulei bleu deschis și împodobiți cu diferite icoane, fie rămase de la vechea biserică sau donate de credincioși, comandate de diverși pictori anonimi. Deasupra naosului și a pronaosului, construcția bisericii prezintă o boltă, în mijlocul cărora sunt suspendate câte un candelabru cu 18 și 12 brațe. Altarul este separat de naos de o catapeteasmă lungă de 5, 20 m și înaltă de 3, 40 m, din lemn moale, sculptat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe lemn, fie pe pânză aplicată pe lemn, de pictorul F. W. Kautnik Kuklenensis, în anul 1876, care semnează pe unele din ele. În exterior, biserica este blănită de jur împrejur cu scânduri, prevăzute la intrarea din partea de miazăzi a pronaosului, iar la extremitatea de apus dispune de o mică cămașă, pentru păstrarea obiectelor bisericești. Între obiectele de valoare istorică și artistică păstrate în biserică, sunt unele cărți de cult tipărite între anii 1762-1898, câteva registre din anii 1825-1880, icoanele de pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
este aplicat un var alb, iar În exterior scândură. Biserica de dimensiuni mici, este acoperită cu tablă. Planul bisericii este cel tradițional, statornicit În arhitectura românească din secolul al XVIII-lea, stil moldovenesc, cu Împărțirea interioară consacrată, altar, naos și pronaos, care este delimitat printr-o grindă ornamentală de stejar, iar În pridvorul din partea sudică a bisericii se află o scară, cale de acces către clopotniță. Biserica este orientate cu altarul spre răsărit, simbolizează trupul mistic a lui Hristos, casa lui
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
devizului de reparație, biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” din satul Bâcu, comuna Ipatele, monument istoric, a fost construită Între anii 1820 și 1825 de soții Iordache și Smaranda Gane, În formă de navă, din piatră cioplită, cu turlă Înaltă deasupra pronaosului, catapeteasma era lucrată din lemn de tei, bronzat cu galben. Icoanele, În stil renascentist, au fost pictate de către pictorul Vasile Mihaiel În 1825, fapt dovedit de inscripția de la icoanele praznicare („Vasile Mihaiel, 1825”). Biserica a fost afectată de cutremurul din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
semicilindrice și cu arcuri de întărire, cu sau fără turlă, cu abside laterale, adâncite în grosimea zidurilor (Borzești, Războieni, Sfântul Ioan din Piatra, Arbure, Reuseni și Dobrovăț). Cele mai multe biserici sunt, însă, de plan treflat (triconc), cu două abside pe laturile pronaosului și o absidă mare la răsărit, în care se află altarul (bisericile din Pătrăuți, Milișăuți, Sfântul Ilie, Voroneț, din Vaslui, Bacău, Hârlău, Iași, Dorohoi, Popăuți și Tazlău). Sistemul de boltire al naosului și sistemul de boltire pe care se sprijină
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
decorația cu discuri policrome “imprimă bisericii caracterul pitoresc al arhitecturii neaoșe moldovenești.” Spre sfârșitul domniei lui Ștefan cel Mare, bisericile unor mânăstiri, ca cele de la Neamț și Dobrovăț, au cunoscut o creștere în lungime, prin adăogarea gropniței, între naos și pronaos și adăogarea pridvorului închis. Această creștere în lungime a impus și o creștere în înălțime. Aceste transformări au fost judecate în mod diferit, un “dezechilibru al construcției”, cupola rămânând “izolată și descentrată de restul construcției”. V. Vătășianu considera, în schimb
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domniei lui Ștefan cel Mare și mai exact, în ultimii 17 ani ai acestei domnii. Într-o Scurtă istorie a artelor plastice din R.P.R. (1957) se arăta că pictura din secolul al XV-lea s-a păstrat doar fragmentar în pronaos la biserica din Dolheștii Mari (1481), în naos la Sfântul Nicolae din Dorohoi (1495), în pronaosul de la Sfântul Nicolae din Popăuți (1496) și în naosul și altarul bisericii Sfântul Gheorghe de la Voroneț. În secolul al XV-lea a fost pictat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o Scurtă istorie a artelor plastice din R.P.R. (1957) se arăta că pictura din secolul al XV-lea s-a păstrat doar fragmentar în pronaos la biserica din Dolheștii Mari (1481), în naos la Sfântul Nicolae din Dorohoi (1495), în pronaosul de la Sfântul Nicolae din Popăuți (1496) și în naosul și altarul bisericii Sfântul Gheorghe de la Voroneț. În secolul al XV-lea a fost pictat și paraclisul mânăstirii Bistrița. Pictura zugrăvită în secolul al XV-lea a suferit refaceri ulterioare în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
reprezenta faptul că din tabloul votiv lipsește chipul Magdei, fiica lui Tăutu, care murise după 29 septembrie 1500. Ion Solcanu nu a ținut seama de câteva rezultate la care au ajuns unii cercetători înaintea sa, alții decât Sorin Ulea. În pronaosul bisericii există două morminte ale fiilor lui Tăutu, îngropați după cum o arată inscripțiile lor funerare în 1494 și 1495. Pietrele de mormânt au fost puse de pan Ioan Tăutu, pentru cei doi fii ai săi, Petru și Teodor, la 20
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
părere Sorin Ulea înainte de anul 1494. Se poate spune că frescele de la Pătrăuți au fost pictate imediat după ce s-a terminat zidirea bisericii. Deși deteriorate, se pot distinge în altar unele scene ca patimile lui Iisus, Judecata, Mironosițele, etc. În pronaos, s-a păstrat una din capodoperele artei medievale românești, Aflarea Sfintei Cruci, numită și Cavalcada lui Constantin cel Mare. Existența unor inscripții grecești l-a făcut pe istoricul de artă André Grabar să presupună că pictura de la Pătrăuți a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al doilea portret a fost pictat în 1817 de un anume Mitrofanis și ni-l înfățișează pe domn, cu coroană mare pe cap, de sub care ies pletele negre, care cad pe umeri, și cu barbă neagră. Portretul se află în pronaosul bisericii și are inscripția: “Ștefan, voievodul Moldovei, ctitor al Dobrovățului și al Căprianei și întemeietor al acestei mânăstiri. Pictura exterioară a bisericilor zidite în vremea lui Ștefan cel Mare a stârnit discuții în legătură cu începuturile ei. În urma cercetărilor efectuate de Sorin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
minuni. Prima datează de la sfârșitul secolului XIII sau începutul secolului XIV și se presupune că a fost paraclisul primei curți domnești, a cărei întemeiere se pierde în legendă. Planul dreptunghiular de tip bizantin al primei biserici, compartimentat în naos și pronaos, „terminat la răsărit cu absida semicirculară flancată de două absidiole” corespundea celui mai simplu și mai vechi model arhitectural religios. Cea de-a doua biserică, ce se găsește în interiorul curții domnești, s-a înălțat, se pare, pe ruinele unui mai
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
1911 când datorită unui vânt puternic a fost smulsă și scoasă dela locul ei. Crucea aceea pe care e gravat «anul 1821», se află încă în podul bisericii. După cum atestă pisania scrisă în frescă pe zidul despărțitor deasupra ușii dintre pronaos și naos, «cu ajutorul lui Dumnezeu s-a zidit și zugrăvit aceeastă biserică, cu cheltuiala satului în1824 , august, zi 2», Ctitori au fost așadar toți credincioșii iobagi din parohie cu preotul lor. Biserica este zugrăvită în întregime cu frescă lucrată de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu hramul „Sfântul Alexandru” și „Sfinții Arhangheli”. Biserica este ctitoria prințului Nicolae șuțu, ridicată în 1845 în memoria tatălui său, domnitorul Alexandru șuțu (m. 1821). Biserica este o construcție monumentală de influență clasică, compusă din trei încăperi: altar, naos și pronaos. Naosul și altarul sunt spațioase, despărțite printr-o catapeteasmă în stil baroc, bombată la mijloc, care se ridică până la boltă. în anul 1935, de ziua Cuvioasei Paraschiva, în curtea școlii de atunci, aflată în vecinătatea bisericii, Dumnezeu i s-a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
trebuie urmat cu fidelitate. Figura lui Iisus nu se reprezintă și nu se privește la fel precum cea a lui Constantin I, cu atât mai mult a unui urmaș ortodox al acestuia, fie el și canonizat. Tabloul votiv românesc din pronaos sau chiar din naos (în imagini realizate după același canon basileic) este unica formulă vizuală acceptată pentru a memora figura oricum hieratică a autocratului sau a donatorului-constructor; ea înlocuiește statuia, relieful sculptat sau efigia păgână, prin trecerea reprezentării materiale în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
august (Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul)”. Tainele botezului și mirungerii se săvârșesc în pridvorul bisericii. Ele semnifică nașterea și renașterea noastră. „După săvârșirea celor două Sfinte Taine, noul botezat este condus de nași (părinții săi spirituali) spre altar, trecând prin pronaosul și naosul bisericii.” Pronaosul simbolizează „timpul istoric al bisericii, dar și timpul devenirii creștinului, de aceea se pictează în el scene din istoria Bisericii”. * Naosul semnifică consacrarea, deschiderea, Împlinirea timpului istoric în escatologie. De aceea pe bolta din naosul bisericii
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Ioan Botezătorul)”. Tainele botezului și mirungerii se săvârșesc în pridvorul bisericii. Ele semnifică nașterea și renașterea noastră. „După săvârșirea celor două Sfinte Taine, noul botezat este condus de nași (părinții săi spirituali) spre altar, trecând prin pronaosul și naosul bisericii.” Pronaosul simbolizează „timpul istoric al bisericii, dar și timpul devenirii creștinului, de aceea se pictează în el scene din istoria Bisericii”. * Naosul semnifică consacrarea, deschiderea, Împlinirea timpului istoric în escatologie. De aceea pe bolta din naosul bisericii se pictează Mântuitorul Hristos
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
două turle de pe pridvor au fost ancorate și trase la pământ cu puternice cabluri de oțel. Cu ocazia Zilei Republicii, celui mai mare eliberator de amplasamente din istoria României i s-a oferit astfel un prețios cadou tovărășesc. Turla de pe pronaos, ultima rămasă în picioare, urmează și ea să fie prăvălită, în primele zile ale anului 1985, peste monumentalele coloane ale pronaosului, învelite în pripă cu scânduri smulse din gardurile fostei închisori. Ctitorită de Nicolae Mavrocordat între 1717 și 1723, așezată
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mai mare eliberator de amplasamente din istoria României i s-a oferit astfel un prețios cadou tovărășesc. Turla de pe pronaos, ultima rămasă în picioare, urmează și ea să fie prăvălită, în primele zile ale anului 1985, peste monumentalele coloane ale pronaosului, învelite în pripă cu scânduri smulse din gardurile fostei închisori. Ctitorită de Nicolae Mavrocordat între 1717 și 1723, așezată la marginea Bucureștiului, popas în drumul spre Constantinopol, mânăstirea Văcărești era hărăzită, potrivit hrisovului ei de întemeiere, ca străinii să i
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
amplifica dezastrul. Atacul împotriva mânăstirii Văcărești va continua. După distrugerea celor două turle de pe pridvor, echipele de muncitori asmuțite de un alt telefon al lui Ioniță sau Mustoiu o vor dărâma și pe aceea care a mai rămas, cea de pe pronaos. Deși proiectul de instalare a Tribunalului este și va ramâne, probabil ca în atâtea alte cazuri, o ficțiune, incinta mânăstirii va continua să suporte asaltul buldozerelor. De pe acum, Biblioteca Academiei și-a evacuat depozitele de carte de pe latura de sud
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
hramul Nașterea Maicii Domnului(hramul vechiului schit de lemn) și altul nou, Sf. Nicolae. La 31 mai 1830, când s-a sfințit biserică nou construită, mormântul marelui cărturar a fost strămutat într-o nișă semicirculara din peretele de nord al pronaosului, unde este și astăzi. Cele trei clopote au fost făurite înte anii 17871792, având frumoase inscripții și ornamente florale. După secularizarea averilor mânăstirești(1864), schitul Zagavia a fost desființat, realizându-se împroprietărirea țărânilor, călugării au fost transferați la Mănăstirea Coșula
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
formată din: un turn cu acoperiș ascuțit, ceas și două ferestre în țeapă; o navă principală cu acoperiș în două ape și 3 ferestre în partea de sus, precum și cu absidă laterală cu acoperiș în pantă, intrare și 3 ferestre; pronaos cu acoperiș în două ape, ferestre și contraforți, totul de argint. În partea inferioară se află un snop de grâu între două tulpini cu porumb. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor
HOTĂRÂRE nr. 1.091 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Şura Mare şi Vurpăr, judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257827_a_259156]
-
de un brâu undat de argint. În partea superioară, în câmp roșu, se află o biserică ortodoxă de argint, de tip hală; acoperișul în două ape al corpului principal, precum și cel al altarului sunt împodobite cu câte o cruce; deasupra pronaosului se află un turn clopotniță de formă pătrată, cu galerie de veghe și acoperiș în patru ape, terminat cu o cruce. Biserica are câte o fereastră la pronaos, naos și altar, precum și două ferestre mici în turn, sub galerie. În
HOTĂRÂRE nr. 690 din 19 august 2015 privind aprobarea stemelor comunelor Crişcior şi Orăştioara de Sus, judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264493_a_265822]
-
principal, precum și cel al altarului sunt împodobite cu câte o cruce; deasupra pronaosului se află un turn clopotniță de formă pătrată, cu galerie de veghe și acoperiș în patru ape, terminat cu o cruce. Biserica are câte o fereastră la pronaos, naos și altar, precum și două ferestre mici în turn, sub galerie. În partea inferioară, în câmp albastru, se află o stâncă de argint încărcată cu o gură de mină neagră, iar în interior se află două ciocane de minerit negre
HOTĂRÂRE nr. 690 din 19 august 2015 privind aprobarea stemelor comunelor Crişcior şi Orăştioara de Sus, judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264493_a_265822]