14,695 matches
-
un fișier ce conține cel puțin o parte dintre cei 400-500 de britanici care luptă în Irak și Siria, potrivit autorităților. Printre aceste persoane se află și bărbați tineri care au apărut cu fețele descoperite în recentele înregistrări video de propagandă și de recrutare ale SI. Cu toate acestea, experți afirmă că vocea cu accent britanic care pronunță condamnarea la moarte a jurnalistului ar putea fi dublată și ar putea aparține de fapt unui alt bărbat decât "călăul", scrie Agerpres.
Marea Britanie îl caută pe presupusul "călău" al ziaristului James Foley by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22200_a_23525]
-
ICR, prin efectele OUG nr. 27/ 2012, nu înseamnă doar trecerea în subordinea Senatului, ci și schimbarea misiunii, accentul punându-se, cum se specifică în preambulul ordonanței, pe identitatea națională. De asemenea, ICR se va transforma într-o instituție de propagandă a culturii naționale, dintr-un mediator care a pus în legătură artiști și operatori culturali din România cu cei din străinătate și o instituție care a promovat cultura națională în cooperare cu instituții de cultură străine, asigurând astfel succesul acțiunilor
Patapievici deplânge viitorul ICR, locul în care și-a lăsat şapte ani şi jumătate din viaţă () [Corola-journal/Journalistic/22231_a_23556]
-
Din acest moment, noi declarăm că nu mai putem lupa cu voința politică de distrugere a autonomiei culturale a ICR și cu voința politică a actualului Guvern și a actualei majorități parlamentare de a transforma Institutul într-un instrument de propagandă”, a declarat, joi, fostul președinte al ICR, Horia Roman Patapievici. La conferința de joi, la sediul ICR au fost prezenți, printre alții, regizorul Cristi Puiu și scriitorul Mircea Cărtărescu, tinerele autoare Anamaria Sandu și Elena Vlădăreanu, precum și directorul Institutului Francez
Patapievici deplânge viitorul ICR, locul în care și-a lăsat şapte ani şi jumătate din viaţă () [Corola-journal/Journalistic/22231_a_23556]
-
alta, rămîne - să recunoaștem - o permanență a esteticului, pe care, depășind un snobism superficial ca oricare altul, nu putem a nu o lega de cei ce i-au fundamentat teoria și i-au vegheat înflorirea în spațiul literaturii române. Atît propaganda fascistă, cît și cea comunistă (ultima primind, la un moment de criză a sa, altoiul naționalist, ca o dovadă în plus a consangvinității totalitarismelor) erau stînjenite de ideea disocierii valorilor, preconizată de mentorul Junimii. Această disociere împiedica aservirea creației de către
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
ipocrizie și mai fățiș negativă, este, după Hoffman, italianul Carlo Pisacane, un extremist republican de origine aristocrată, mort în 1857 în timpul unei eșuate revolte împotriva conducerii Burbonilor. Susținător al violenței ca formă de educație, ca pedagogie de maximă eficiență, superioară propagandei, Pisacane este autorul doctrinei teroriste care mai tîrziu avea să fie pusă în aplicare indiferent de spațiu geografic sau de etapă istorică, de la Narodnaya Volya pînă la IRA sau Hezbollah. Citind această carte, inevitabil vom fi deprimați: lumea descrisă de
Terorismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16690_a_18015]
-
unor liste de cărți interzise (de pe poziție catolică împotriva Reformei, de pe poziție ortodoxă împotriva catolicismului etc.). Titlul unei asemenea liste, traduse din slavonă de Staico Grămăticul în perioada 1667-1669, merită reținut pentru pitorescul ei și pentru că ne edifică asupra naivității propagandei religioase din epocă: Cărțile ceale mincinoase, pre care nu se cade a le ținea și a le citi drept credincioșii Hristiani. "în perioada absolutismului luminat - explică în continuare Adrian Marino -, în secolul 18, cenzura în țările românești intră într-o
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
forme de comunicare. Se cenzurează nu numai cărți și reviste, ci și formulele de adresare, hărțile, fotografiile sau buletinele meteorologice. în aria de competență a cenzurii intră până și folclorul, care părea intangibil și care acum este rescris, în conformitate cu exigențele propagandei comuniste! Ca să nu mai vorbim de faptul că se cenzurează vestimentația, coafurile, ierarhizarea profesiilor, practicile religioase, simpatia pentru alte țări și așa mai departe. Controlul nu numai că este total, dar mai este și exercitat de oameni care au ca
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
deschis în numele ideologiei pe care a slujit-o cu o rîvnă funestă și care i-a asigurat un postament, inclusiv literar (lingușirea e contagioasă!) superior, uneori cu mult, meritelor sale literare reale (faptul dacă a crezut sau nu sincer în propaganda desfășurată cu nemăsură e de interes secundar). Drept care invocă valoarea. Valoarea personală. Însă nu o face direct, ci comparîndu-se cu mari creatori și cu mari opere, deci uzurpînd în continuare. Iată cum se pune, cu dibace nonșalanță, sub scutul lui
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
de stat, acumulate, de-a lungul deceniilor, de către Ion Iliescu: 1956 - secretar al C.C. al U.T.C. * 1957 - deputat în Marea Adunare Națională * 1967 - prim-secretar al Organizației Naționale a U.T.C. * 1969-1972 - membru CPEX * secretar C.C. al P.C.R. cu propaganda * 1974-1979 - prim-secretar Iași * 1979-1985 - director al Consiliului Național al Apelor * 1985-1989 - director al Editurii Tehnice... Moirele, călăuze - zeițe - care îndrumă destinele omenești decid, pînă la un punct, soarta fiecăruia. Internetul reia, ca într-o oglindă capricioasă, întîmplările de pînă
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
de teatru amuzantă, Școala ludică, în care, alături de alți echinoxiști, joacă Radu G. Țeposu, Emil Hurezeanu și autorul însuși. înțelegerea scrisului ca o colaborare în regim de exuberanță studențească și, totodată, ca o participare la un complot împotriva prostului-gust specific propagandei comunistei face din Ioan Groșan principalul animator al grupului Ars amatoria. (în această calitate scrie, printre altele, romanul istoric parodic O sută de ani de zile la porțile Orientului, care, publicat în foileton, are ecou în rândurile publicului cultivat.) între
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
sînt liberi; invadatorii englezi trec femei și copii prin foc și sabie (englezii sînt puși într-o lumină atît de proastă, încît un critic britanic a putut scrie, după premieră: Dacă naziștii ar fi cîștigat războiul și ministerul lor de propagandă ar fi decis să facă un film despre revoluția americană, Patriotul ar fi fost exact ceea ce voiau. Este filmul cel mai fascist, în sens propriu, al ultimelor decenii!") ; nașterea unei națiuni e plătită cu lacrimi și sînge; armata populară are
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
obligațiile intelectuale și etice asumate, înțelegînd că, după cum spune Democrit, "neîndeplinirea și lăsarea lor în paragină este nedreptate". *** Vîrf de lance al criticii românești actuale, Virgil Ierunca a fost acuzat - nici nu se putea altminteri - de "exagerare". Nemaiputîndu-l stigmatiza în numele propagandei de partid drept năimit al imperialismului, postideologii noștri dedulciți la mănoase cariere cu iz iliescian au schimbat macazul: îi reproșează "fanatismul" și "maniheismul", modul pamfletar, chipurile vitregit de idei. Ierunca se explică astfel: Este adevărat: dar nu de idei duceau
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
Neacșu, sau înțeleptul chino-trac Ion Gheorghe, sau ambasadorul Securității în redacție Artur Silvestri - construim cu atîta har și cu atîta veselie - socialismul dinastic -? Ce ne facem? Unde se vede că drobul de sare din poveste a devenit atomic - pentru nevoile propagandei diversioniste de la Luceafărul ". Ca și: "În Euphorion, Nicolae Balotă cita, printre alții, pe Nietzsche, pe Heidegger și pe Hölderlin spre a-și fundamenta hermeneutica și etica. Azi, nu mai e nevoie de hermeneutică, iar etica a devenit precisă, din pricina unei
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
de trezire. Din nefericire, votul n-a fost dat pentru dreptate și pentru a nu se mai repeta nimic din ultimii 60 de ani, ci a fost un vot în speranța "moțăirii", în ideea că "poate mai merge cumva". Exagerările propagandei electorale a C.D.R. au fost interpretate ca o promisiune de prelungire a hibernării. P.D.S.R. nu mai putea ține ordinea, nu mai putea păstra liniștea. Iar cei ajunși în fotoliile puterii, cu prea puține excepții, au crezut că puterea li se
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
fost așa. Nu avea cum să fie. Și astăzi, harta a devenit roșie. Astăzi, comentatorii și analiștii fac apologia sistemului chinez, pledează în favoarea lui Miloșevici, demonstrează binefacerile umbrelei rusești. Pe mai toate canalele, în mai toate ziarele. Președintele Academiei face propagandă Primarului P.R.M. de Cluj, darea în vileag a alianței secrete a domnului Iliescu cu Kremlinul îi aduce popularitate în sondaje, iar afacerea Costea (în care corupția are un nume: P.D.S.R.) aruncă umbre asupra bunului nume al președintelui Constantinescu. Amnezia se
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
ediții din Baudelaire, ca director al României literare, ca sfătuitor al tinerilor dornici să devină scriitori și ca "judecător cu ochi de gheață" al propriei creații, pe care n-a scăpat-o de sub control decât atunci când a încercat să facă propagandă comunistă). Prefața semnată de Eugen Simion nu se ridică la nivelul ediției, fiind digresivă și grandilocventă: "descoperim un suflet însetat de adevăruri mari"; "un spirit care cercetează, în desfășurarea vertiginoasă a lucrurilor, legea și ordinea unei existențe universale"; "privirea este
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
n-ar fi murit în 1944, Anna Frank ar fi fost acum o femeie de peste 70 de ani. Dar nu trăiește. Nu a murit gazată, a murit de tifos - ne spun cei care consideră că Holocaustul nu este decît produsul propagandei evreiești. Toate acestea nu modifică în nici un fel vibrația adolescentei trăind cu aceeași intensitate firescul vîrstei și nefirescul epocii. Visul Annei Frank, imaginat de autorii spectacolului, sintetizează experiența fetei, încă fetiță, și complexitatea devenirii ei. Criza vîrstei, a femeii-boboc, se
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
ori dau azi dovadă de același fanatism cînd nu admit să fie puse pe aceeași balanță Holocaustul cu Gulagul stalinist, în mod clar ambele condamnabile. Pe vremea proletcultismului, de pildă, în edituri, evrei de proastă calitate intelectuală, niște învîrtiți, făceau propagandă, traduceri... Unul îmi tot vorbea, mie, de împăratul Alexandru Macedonski, sau de Margareta Navarskaia. Sau făcea: "Aveți voi așa, la voi, un poet Macedonski?! Între timp, în 1945-49, în timp ce făceam parte cu Corneliu Bogdan din aceeași organizație, la universitate, altă
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
mesajului său spiritual, expoziția lui Sasha Meret avea toate calitățile unui eveniment cultural adevărat, dar, din păcate, și un viciu greu de surmontat: acela de a fi fost organizată simultan cu expoziția Alexandrei Nechita, într-o Românie vulnerabilă încă în fața propagandei facile și înfometată pantraguelic de miracole și de promisiuni căzute din cer.
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
în anii elaborării lor, s-ar fi văzut aspru criticate sau "înfierate", cum se spunea în epocă, pentru evazionism, estetism, elitism, cosmopolitism etc. Li s-ar fi atribuit fără dubiu toate păcatele pe care ideologia le găsea în creația neînfeudată propagandei. Azi ele documentează asupra unui climat de claustrare silită, de retranșare într-un spațiu securizant, pe care l-au cunoscut destui intelectuali, fără ca nici unul să aibă energia trebuitoare unei atît de cuprinzătoare și de complexe mărturii. Nu e un strigăt
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
sub titlul Oare nu știe Noua stîngă (veche) ce scrie Vechea dreaptă (nouă)? Textul lui Victor Duță despre conspirația iudeo-masonică, de a cărui prostie grosolană ne-am ocupat chiar în acest spațiu, îi aduce aminte lui Andrei Banc de "spiritul propagandei naziste, bazat pe celebrul aforism al lui Goebbels: "Cu cât o minciună e mai mare, cu atât e mai credibilă". Și ca minciuna să fie cât mai mare, se recomandă cititorilor lectura celebrului fals comandat de Ohrana țaristă, Protocoalele Înțelepților
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
de promovare a energiilor tinere", deși nu total independent căci "nu poți să nu ții seama de contextul în care trăiești...". Contextul în care trăiește și își desfășoară afacerile acționarul otevist îi impune probabil orientarea postului spre Ramadan și rînceda propagandă antioccidentală. Cît despre conceptul "cultural-educațional", chiar nu înțeleg, după ce i-am văzut pe cetățenii Șeitan și Trușcă, ce ar putea să însemne.
Cercul micilor teleaști by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15818_a_17143]
-
reuniuni sau proiecte de măsuri menite a reideologiza cultura. În definitiv, Tezele din iulie aceasta au fost: o încercare a liderului PCR de a obține controlul complet și efectiv asupra artei și culturii, prin transformarea lor deplină în instrumente de propagandă. Jumătate dintre cele 17 teze se referă la întărirea rolului ideologic al PCR și jumătate, la măsurile care trebuie adoptate în învățămînt, educație, literatură, film, teatru etc. pentru ca nici o creație să nu se mai abată de la linia ideologică stabilită. Rămîne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
și uzată în alt sistem de gîndire, dețin frîiele puterii culturale în acest timp dinamic, grabnic mișcătoriu, suplu și modern (dacă nu chiar postmodern). Mulți dintre ei uită că teatrul, de pildă, a făcut de multe încă cea mai eficientă propagandă pentru imaginea României. N-am să uit niciodată cum la Avignon, un artist parizian important mă atingea și încerca să înfiripeze un dialog doar pentru că veneam din țara lui Andrei Șerban, pe care astăzi, aici, doar o mînă de oameni
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
a dreptul banal merită totuși să fie consemnat un detaliu contextual, reflectînd ceea ce ar putea reprezenta păstrarea în argoul românesc actual, prin termeni marcați de distanță ironică, a unui ecou al limbajului oficial din deceniile trecute, a unui rest din propaganda muncii și a economiei centralizate din regimul totalitar. Pentru a desemna generic activitatea prostituatelor, cuvîntul cel mai frecvent folosit pare a fi verbul a produce, mai ales în expresii formate cu supinul (în unele, acesta ar putea fi perceput ca
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]