505 matches
-
apoi la întrebarea: pe cine parafrazează Rebreanu în scena în care vechiul prim-ministru și noul prim-ministru se sărută în parlament în romanul Răscoala * Pe Caragiale, firește, "pupat piața endepedenți". Va să zică, doi mari scriitori reduși la rolul de mici propagandiști puși în fața unui public amestecat într-o sală în care după conferință urmează film. Este efectul negativ al popularizării operei de artă, popularizare la care însă nu putem renunța cu nici un chip, dar pe care trebuie totuși s-o controlăm
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
el intră în conflict cu unii demnitari de partid și de stat care, imitându-l pe Ceaușescu, cer mereu, în mod absurd, accelerarea lucrărilor. Autorul critică deci regimul comunist, astfel încât ar fi o greșeală să se creadă că este un propagandist întârziat. Îl critică, și încă sever, dar rămâne blocat în ideea că problemele de producție merită aduse în prim-planul unui roman. Iată ca exemplu un scurt fragment: „Mihai Columban intră în biroul său și primi îndată legătura. Nu fu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ani pușcărie politică și că aș fi sub influența acestuia, ceea ce nu era adevărat, Preotul era un om de o cultură deosebită cu care purtam discuții alese. Cum tata fusese legionar, mi se punea în cârcă și acest aspect. Eram propagandist al organizației de partid din sat și unii comuniști spuneau cum poate să ne fie propagandist al politicii partidului un fiu de legionar? Mă urmărea pușcăria pas cu pas și atunci am hotărât să mă transfer la o altă școală
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
un om de o cultură deosebită cu care purtam discuții alese. Cum tata fusese legionar, mi se punea în cârcă și acest aspect. Eram propagandist al organizației de partid din sat și unii comuniști spuneau cum poate să ne fie propagandist al politicii partidului un fiu de legionar? Mă urmărea pușcăria pas cu pas și atunci am hotărât să mă transfer la o altă școală în județul Tulcea. Înainte de a pleca din sat m-am căsătorit cu bunică-ta Argentina de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
al primăriei și al prefecturii din toamna lui 1942 a început să funcționeze noua școală cu două săli de clasă, cancelarie, magazie pentru material didactic și magazie de combustibil. Vara am fost trimis la Iași pentru a urma cursurile de propagandiști agricoli organizate de Institutul Agronomic. După două luni de studii am început marea ofensivă agricolă: cu premilitarii: am plantat perdele pentru protecția plantelor și semănăturilor din comună. Dar uite că m-am uitat prea mult în oglindă și se cuvin
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
învinsă a continuat să joace un rol important alături de jumătatea învingătoare, chiar și după ce titanii au fost precipitați în partea cea mai de jos a Infernului. Remarc în treacăt că Epicur, pe care judecata comună îl consideră un soi de propagandist al plăcerii, a fost, de fapt, unul dintre gânditorii cei mai angoasați. Aș zice că Olimpul e cu atât mai neliniștitor cu cât el pare mai senin. Și că "seninătatea" era, pentru greci, la fel ca pentru noi, o nostalgie
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
bilet, „Foarte urât. Sunt sigură că n-o să te mai ții de chestia asta când o să ajungi înapoi în Bank Street. Până la 5.S.“ Am impresia că în mine se află un omuleț care se comportă ca un predicator sau propagandist sau concesionar al luatului la labă. El se luptă pentru labe: el crede din tot sufletul că laba e un lucru numai pentru mine, și tot timpul îmi sugerează că ar fi cazul să mă duc și să-mi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de generația anterioară”. Nu altele erau, în esență, constatările unor critici moderniști interbelici: „în toate mișcările de avangardă, sociale, ca de pildă socialismul de odinioară sau comunismul de azi, sau literare, ca simbolismul francez sau expresionismul german, rolul evreului, de propagandist al noutății, este pretutindeni identic. Departe de a fi dăunătoare, prezența acestui agent poate fi binevenită” (E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, Evoluția poeziei lirice, Editura Minerva, București, 1973, pp. 675-676). Nevoia evadării din „ghetou” (o altă ipostază - dramatică - a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Verlaine, Moréas, Maeterlinck, Elisée Reclus, Octave Mirabeau, Péladan și, mai ales, cu Huysmans. „Cultivînd” actrițe cu prestigiu, Bogdan-Pitești ar fi contribuit și la prima reprezentație a Walkiriei wagneriene de la Geneva. Respingînd din snobism ortodoxia, se convertește la catolicism, devenind un propagandist fervent. Expulzat în România pentru activități anarhiste (în ciuda intervenției lui Huysmans), își construiește o imagine de avocat „glorios” al artei noi, „ideale”, militînd pentru simbolism etc. Publică în Literatorul, Revista orientală, Țara, Revista modernă, Vieața nouă, Ileana și La Roumanie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
meu de a fi! Citat din volumul niciodată publicat al unui celebru poet local și cenaclist duminical Înrăit. Dar, se Întreba, nu era el Însuși un joc de cuvinte, o găselniță verbală? Evanghelist al exilului! Replică târzie a unui fost propagandist hazliu și deconcertant al socialismului cu față umană, cum cu atâta convingere Îl descria tovarășa Csiki Irma de la Propagandă, În timp ce documentele de partid gemeau sub fesele ei tari de fostă dansatoare În Ansamblul Mărțișorul de la Casa de Cultură a studenților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
oamenii vor crede cu adevărat În viața nouă și Îmbelșugată care Îi aștepta, atunci așa vor și trăi. Ca să fie cât mai covingător, Își lua pildele din Evanghelii, cu care toți țăranii erau de acord. Pe nesimțite, Coriolan trecea din propagandist al partidului În misionar Întârziat și caraghios al creștinismului. Atunci a fost mutat la Arhivele partidului la oraș și de acolo la Direcția regională a cinematografiei unde se simțea cel mai bine, chiar dacă nu făcea altceva decât să lipească afișe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și Relu Înmiresmatul, luptând, îl obligau să-și mențină brațele în prelungirea trupului. Pe când, cu răsuflare hârjâită de dragon misterios, Fiorosul Marcel își desfăcuse, generos precum o umbrelă, maxilarele, nesolidarizate de nici un cartilaj. Aspirând în măruntaie trunchiul cilindric al scundului propagandist, din care, o secundă înainte de ultima îmbucătură, rămăsese afară doar frizura albită, bogată, tunsă scurt, plus limba ascuțită a cravatei, care i se ridicase și îi spânzura peste creștet. În sfârșit, în cel de-al treilea și ultimul rând, exemplarul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
un tratat întreg „despre privighetoare“, dar măcar rândurile în care cinstitul autor din veacul al XVIII-lea și-a dedicat mintea și energiile binelui public. Vanitatea intelectualului, însă, a militantului de salon, nu suportă altă vecinătate decât a teoreticienilor oficiali, propagandiști care au justificat o istorie modernă schizoidă. Atâta doar că, în sensul binelui public, „progresul“ nu trece dincolo de cosmetica subconștientului. * Nu cred că inteligența umană va putea împiedica vreodată meteorologia debilă a planetei să intre în „călduri“ și să-și
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
să nu spună că noi le vom ataca dacă va fi necesar, Am putea adăuga că fiecare cetățean care se hotărăște să se întoarcă acasă, oricare ar fi vârsta și condiția lui socială, va fi considerat de guvern ca un propagandist fidel al legalității, Propagandist nu mi se pare foarte potrivit, e prea comun, prea comercial, în afară de asta, legalitatea se bucură deja de suficientă propagandă, tot timpul vorbim de ea, Atunci, apărători, heralzi sau legionari, Legionari e mai bine, și sună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
noi le vom ataca dacă va fi necesar, Am putea adăuga că fiecare cetățean care se hotărăște să se întoarcă acasă, oricare ar fi vârsta și condiția lui socială, va fi considerat de guvern ca un propagandist fidel al legalității, Propagandist nu mi se pare foarte potrivit, e prea comun, prea comercial, în afară de asta, legalitatea se bucură deja de suficientă propagandă, tot timpul vorbim de ea, Atunci, apărători, heralzi sau legionari, Legionari e mai bine, și sună tare, marțial, apărători ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
răi, cum erau, au reușit să se adune, încropind o majoritate. Care, mai încolo, s-a și mai consolidat, încât, a reușit să pună căpăstrul pe capul celorlalte entități politice. Pe mine, dracii dracilor, m-au ademenit să le fiu propagandist. Adică, purtătorul de cuvânt, mai precis, mâncătorul de... Dar, hai, să trec și peste asta! Treci-treci, Capdelemn Parpalea, dar, concomitent, îți trec și ție anii, iar, odată cu aceasta, cei de pe lângă tine se trezesc, deodată, bogații bogaților, pe când, tu, rămâi săracul
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
de multe ori, dar cu care se mândresc și cu care se grăbesc să epateze în public ori de cate ori au ocazia. Aceste manifestări nu sunt neobișnuite dacă la o cercetare fie și superficială a fenomenului observăm că aceștia sunt ei înșiși propagandiștii acestor ”valori”, în realitate elucubrante: Tot ce au mânuit filosofii de milenii încoace n-au fost decât concepte mumificate; nimic real n-a ieșit viu din mâinile lor<footnote Friedrich Nietzsche, Amurgul idolilor, Editura Humanitas, București, 2007, Ediția a III
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
propaganda s-a echipat "corespunzător": cămașa tip rubașcă a staliniștilor și vestonul tip Krupskaia-Pauker al stalinistelor, cămășile rabattu ale activiștilor lui Gigi Bej (așa-i ziceau Iordan și tata lui Gheorghiu-Dej, să nu-l descifrăm noi, copiii), cămășile negre ale propagandiștilor din anii șaptezeci (cu cravată neapărat albă), costumele gri-sceptic********* din ultimii ani ceaușii. Și-acuma, pălării western, pălării Dallas, pălării NATO. S-au descoperit bravos națiune! zece familii Buș, trăitoare în Rumeiniă. Un Vasile Buș a fost dat pe ecran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
activist, este ales în fruntea Uniunii Scriitorilor. Ziarul partidului, Scînteia, își menține în continuare o linie dură: se reafirmă, pe 22 martie, că partidul este forța conducătoare a societății. Scînteia va afirma din nou, în octombrie, că acești comuniști sînt propagandiștii activi ai unei experiențe avansate. În septembrie, ziarul propune o punere în scenă valorizantă a muncitorilor stahanoviști. Se organizează o paradă cu oamenii muncii pentru aniversarea lui 23 august. Dej, Stoica și Apostol vor anunța, pe 30 octombrie, o creștere
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
îi privi tu colo, la vreo douăzeci de băietani ca bradu' și vreo douăzeci de fetișoare ca piatra cum strigă ei "salut, soare!", o să zbîrnîi, nu altceva, și uiți și de cavou, și de toate aiurelile. Ilie: Mă, tu ești propagandist! Ștefan: Ba nu, mă Ilie, sînt un bărbat, și încă viu. Femeie, gata, mergem! Salutăm familia și pe curînd. Măi, Miniuță, mai dă-i și tu un brînci, acolo! Mina: Încotro? Ștefan: Păi... mai spre soare, cum ar spune buldozărașele
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
decât printr-o teorie a conspirației. Astfel, s-a afirmat că liberalismul postbelic nu a fost decât o mașinațiune a serviciilor secrete americane, pentru a stăvili trecerea în masă a intelectualilor la socialism și comunism, chiar și cei mai aprigi propagandiști ai liberalismului - până și Raymond Aron - lucrând la ordinele și în solda americanilor, în sensul cel mai strict al termenului. Dacă acuzațiile sunt întemeiate - și, până la un punct, sunt -, mai multe aspecte se cer clarificate. Există un colaboraționism bun, care
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fost enunțată de V.I. Lenin, care prelua o idee a lui G. Plehanov. Lenin definea propaganda ca fiind comunicarea multor idei unui număr mic de oameni, în vreme ce agitația însemna comunicarea unui număr mic de idei unui număr mare de oameni. Propagandiștii lucrau deci asupra elitei de partid și a intelecualității, în vreme ce agitatorii mobilizau masele. Împreună realizau ceea ce s- a numit agit‑prop, controlul total asupra comunicării ideologice. Putem formula în acest moment o definiție a propagandei cu un grad ridicat de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ca și cum ai scrie istorie cu lumina. Singurul meu regret e că totul este atât de teribil de adevărat”. Ținta lui Griffith a fost succesul artistic și comercial. Din acest punct de vedere, situația lui e diferită de cea a marilor propagandiști ai cinemaului de mai târziu, S.M. Eisenstein și Leni Riefenstahl, angajați în promovarea ideologiilor de stat comunistă și nazistă. Ceea ce nu înseamnă că, pe lângă reușitele și inovațiile pur cinematografice, care au făcut din Nașterea unei națiuni o piatră de hotar
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
viu - datorită intermediarului mașină, tiparniță sau aparat de filmat. Nu face obiectul acestei lucrări foarte interesanta estetică a marilor regizori sovietici din anii ’20. Ceea ce urmărim este modul în care au reușit să-și îndeplinească prin creația lor misiunea de propagandiști ai comunismului pe care regimul sovietic o aștepta de la ei. O deosebire fundamentală între „douăzeciștii” sovietici și regizorii români din perioada comunistă este absența duplicității. Fiecare în felul lui, „douăzeciștii” credeau cu adevărat în Revoluție, în comunism, în rolul progresist
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cinematografia românească 1949-1989, poate doar exceptând Puterea și Adevărul. Tocmai pentru că atunci când făceau cinema aveau în fața ochilor un om sovietic de tip nou, KEPVD (Kuleșov, Eisenstein, Pudovkin, Vertov, Dovjenko) au reușit ca artiști, dar nu și-au îndeplinit rolul de propagandiști decât în sensul definiției Plehanov- Lenin : a transmite idei multe și complexe unui număr mic de inși instruiți. Agitație, adică simple convingeri induse maselor largi, n- au ajuns să facă, din pricina nivelului de solicitare intelectuală prea ridicat al filmelor lor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]