598 matches
-
foarte clar că prin înțelepciunea lui Dumnezeu se cădea să Se facă Dumnezeu cunoscut omului. Iar, întrucât nu s-a făcut așa, Dumnezeu a găsit de cuviință să mântuiască pe credincioși nu pur și simplu prin nebunie, ci prin nebunia propovăduirii”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea I, cap. XIII, în PSB, vol. 9, p. 40) Credința și raționamentele omenești „Cum să nu fim dar mai îndreptățiți să credem mai mult în Dumnezeu decât în argumentele raționale, când, și așa, toate faptele
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
fără vreun folos, căci toate acestea sunt mai presus de mintea omenească. Dar cum a pierdut oare înțelepciunea înțelepților? Prin Pavel și prin ceilalți apostoli făcându-se cunoscut nouă, a arătat că înțelepciunea omenească este de prisos. Pentru a primi propovăduirea Evangheliei nici cel înțelept nu se folosește cu ceva din înțelepciunea lui, nici cel prost nu se vatămă de neînvățătura lui, ba încă, dacă s-ar putea spune, și ceva de admirat este, că mai îndemânatică este și mai ușor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
împrejurările se arată mai mari, cum ar putea să izbutească cu ceva, când este nevoie numai de credință și nicidecum de agerimea minții? Deci nebună a făcut-o Dumnezeu, adică astfel a arătat-o și a binevoit ca prin nebunia propovăduirii să mântuie pe cei ce cred - adică nebunie numai părută înaintea acelor înțelepți, și nicidecum că era așa. Faptul măreț acesta este, că Dumnezeu nu a pus la mijloc o altă înțelepciune mai mare decât a acelora, ci acea nebunie
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
întrucâtva mai rafinate și își vor primi osânda lor chiar din această pricină, fie că au existat mai întâi unele, iar celelalte au luat ființă după aceea și au împrumutat credința de la cele anterioare, împărtășindu-se cu ele în aceeași propovăduire, fără voia lor vor fi părtașe la aceeași osândă. Aici are multă însemnătate ceea ce s-a spus mai sus despre cele ce vor veni: chiar dacă acestea din 81 urmă n-ar lua parte cu nimic la învățăturile demne de osândit
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vouă!”<footnote † Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Făclii de Înviere - Înțelesuri ale Sfintelor Paști, Editura „Basilica”, București, 2008, p. 46. footnote>,vom înțelege că Dumnezeu este Domnul Păcii, că Dumnezeu esteIubire.Într adevăr, „dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică și credința voastră”<footnote I Corinteni 15, 12-14. footnote>, afirmă SfântulApostol Pavel. „Vedem, așadar, că taina Învierii lui Hristos și a omenirii în-tregi este inima Evangheliei propovăduită de Apostoli și temelia credinței (s.n.) mărturisită de Biserică”<footnote † Daniel
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
determinat, nici un teolog obiectivnu va putea să afirme că prin aceasta s-ar fi atins cât de puțin puritatea vestirii evanghelice, lăsând să se strecoare vreo influență elină.Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan nu face decât să pună în slujba propovăduirii această importantă numire, păstrând cu sfințenie în-treagă și fără nici o știrbire originalitatea Revelației.Abia mai târziu, prin erezii, s-a încercat ca odată cu noțiunea de logos, sau și cu alte categorii filozofice, să se introducă în creștinism și ceva din
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a fost sfințit ca adevăr în El Însuși, în profunzimea acestui Cuvânt prin Întrupare, mai puternic decât orice„moralism” al Legii, când cei necredincioși se plângeau: „Pe cinevrea acesta să învețe cu vedenia? Și pe cine vrea să îndreptățeascăel cu propovăduirea? Poate pe cei înțărcați sau pe cei îndepărtațide curând de la sânul mamei lor? Căci: poruncă peste poruncă, re gulă peste regulă, când pe ici, când pe colo!... Pentru aceasta, așa ziceDumnezeu: Am pus în Sion o piatră, o piatră de
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morți, te vei mântui. Căcicu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturisește spremântuire” (Romani 10, 6-10). Învierea este, deci, temelia credinței:„Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică și credința voastră” (1 Corinteni 15, 14). Credința în Înviereeste respinsă numai de către „cei ce slujesc idolilor deșerți” (Iona 2, 9):„Dacă Evanghelia noastră mai este acoperită, este pentru cei pierduți, în care Dumnezeul veacului acestuia a orbit
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
se fac simțite în sânulei tendințe străine de viața și spiritualitatea ei.Simbolul niceo-constantinopolitan a rămas până astăzi punteade legătură dintre Bisericile creștine. La Goslar s-a subliniat importanța recunoașterii în Biserica Evanghelică a Simboalelor vechi decredință, ca norme ale propovăduirii și vieții bisericești, ca moștenirecomună, prin care se recunoaște într-un fel Tradiția apostolică<footnote Pr. Prof. Ioan Ică, „Rolul și importanța învățăturii de credință în teologie șiîn viața Bisericii”, în Studii Teologice, Nr. 1-2, 1980, p. 281. footnote>. Taina
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Cordoba. într-o jumătate de mileniu arabii stăpâneau pământul de la soare răsare la soare apune. Mecca devine centru religios islamic așa cum l a decretat Mahomed (anul 570 p.Chr.) după voința lui Allah. Plecarea profetului de la Mecca la Medina, în propovăduire, a fost numită Hegira care înseamnă emigrare, ducerea cuvântului Allah pe tot pământul așa cum în următoarele 7 secole părea să se întâmple. Cu Hegira începe calendarul islamic. Cuvântul lui Allah-Dumnezeu a fost relevat lui Mahomed și scris în Coran pe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
înzestrați cu acea deplinătate a spiritului care trebuia să răspundă atîtor sarcini. Ei n-au avut de gînd să întemeieze o școală filosofică. Dacă ar fi fost chemați numai la acest lucru, oamenii nu ar s-ar fi îndreptat spre propovăduirea apostolică decît în număr restrîns, măcar că ar fi predicat numai adevărul. Așa s-a întîmplat cu toate cele șapte școli filosofice ale Greciei, față de care talerul balanței nu s-a înclinat în favoarea adevărului pe care îl transmiteau, ci a micii
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
impurei omeniri, erau în cele din urmă cuvinte și semne, dar cuvinte și semne ale lui Dumnezeu, cuvinte care creau un suflet nou în interiorul celui vechi, o viață nouă, Ceruri noi și un Pămînt nou. Pe scurt, prinosul Apostolilor în propovăduirea lor a fost cultul catolic care constă în principal în Jertfă, în Sacramente și în rugăciunile ce îl însoțesc. 11. Doctrinele răspîndite prin predicare erau asemenea teoriilor; dar forța practică, forța care lucra se năștea din cultul prin care omul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
din sfintele și adevăratele semnificații raționale, pogoară în inimă, prin credință, ca o virtute mîngîietoare care reia și trezește dorința de a face binele. 14. Dar să facem și o altă observație asupra cultului creștin, introdus în același timp cu propovăduirea creștină. Acest cult, căruia Dumnezeu i-a adăugat harul care trebuia să îi facă pe oameni apți să practice doctrinele morale care le erau propovăduite, nu a fost doar un spectacol care li se înfățișa ochilor poporului și în care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
pe care îi păstoresc, dogmele cele mai tainice și sublime. Dar este acesta în egală măsură și un avantaj, încît învățătorii adevărurilor creștine să se poată dispensa de aprofundarea studiilor asupra celor pomenite mai înainte? Dacă li s-a înlesnit propovăduirea formulelor exacte înaintea credincioșilor pe care îi păstoresc și li s-a înlesnit și înțelegerea acestor formule, li s-au pogorît în inimă unde nu pot ajunge decît prin mijlocirea minții? Doctrina a fost sintetizată; exprimările sale dogmatice au fost
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a lor dacă se dorește înțelegerea lor așa cum se cuvine. Pentru majoritatea oamenilor, acestea sînt precum pîinea uscată pe care un copil o poate digera după ce a fost înmuiată și mărunțită. Formulările imperfecte, folosite cu multă vreme în urmă pentru propovăduirea dogmei creștine, aveau un avantaj prin imprecizia lor. Nu comunicau adevărul întreg omenirii, dar îngăduiau ca aceasta să fie asimilat cu binișorul. Defectele acestor exprimări, dacă vor fi fost, erau remediate de lungi comentarii care puneau la un loc și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de bunurile pămîn-tești, pierzîndu-și acea prețioasă pauperitate pe care vechii Părinții au propovăduit-o63 și fiindcă ei erau oprimați de rînduielile seculare, care le împiedicau sufletele să contemple cele dumnezeiești și le răpeau prețiosul lor timp și puterile puse în slujba propovăduirii cuvîntului lui Cristos către credincioși, în instruirea Clerului și în abnegația dedicată rugăciunilor în singurătate și în adunări. Sfîntul Grigorie cel Mare, care conducea Biserica exact în acel veac, nu se putea resemna în fața acelor pericole care însoțeau obligatoriu această
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
O altă dificultate a universităților este aceea că profesorii și studenții erau toți Clerici, și mulți beneficiau de acestea, dar fără vreo posibilitate de a-și exercita rînduielile și funcțiunile în afara Bisericilor lor. Ei nu au învățat nimic practic despre propovăduire, despre administrarea Sacramentelor, despre cum să păstorească sufletele. Experiența le-ar fi fost necesară în propriile lor țări, unde ar fi putut lucra sub îndrumarea Episcopilor și preoților și le-ar fi urmat pilda. Profesorii învățați din universități erau teoreticieni
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
în masă" / 55 Capitolul 2. Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă / 59 2.1. Analiza discursivă a manualelor de istorie ca vectori ai memoriei naționale / 59 2.2. Analiza documentelor sociale și critica "sociologiei de fotoliu" / 63 Capitolul 3. Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare / 67 3.1. Patriotism civic pre-naționalist (1831-1859) / 73 3.1.1. Cadrul politic / 75 3.1.2. Sistemul educațional / 79 3.1.3. Concepția despre naționalitate / 90 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate ale trecutului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
analogie reluată, un deceniu mai târziu, de ministrul învățământului din 1885, Dimitrie A. Sturdza, întărită de spusele colegului său liberal, Mihail Kogălniceanu, care stăruia pe lângă învățători încercând să îi convingă de "misiunea apostolică" pe care o au de îndeplinit în propovăduirea evangheliei naționale (Costescu, 1937, p. 97, cf. Drace-Drancis, 2006, p. 156). Mișcarea secularizantă ale cărei efecte perforează inclusiv în materia informațională a literaturii didactice este observabilă mai întâi afirmându-se plenar în câmpul producției literare al culturii românești, relevându-se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care le tratează ca depozitare ale semnificațiilor grevate material ale realității sociale, ca urme ce au supraviețuit acțiunilor actorilor sociali, a căror studiere facilitează înțelegerea realității sociale sau a feliilor de realitate aflate sub vizorul investigației. Capitolul 3 Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Faimoasa sentință postulată de K. Marx și F. Engels în Manifestul Partidului Comunist din 1848 potrivit căreia "un spectru bântuie Europa" a fost puternic afectată de distorsiunile inerente oricărei argumentații pro domo sua. Nu unul, ci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vechiu și mai cult nu poate să capete astfel de adăugiri sufletești dela un neam mai nou și mai sălbatec" (Iorga, 1910, p. 29). Iar după venirea ungurilor, românii își continuă misiunea lor de botezare a popoarelor barbare și de propovăduire a civilizației creștine și în rândul acestora: "Românii începurŏ a facce propagandă christianismului între Unguri" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 54). Fondul creștin al românismului este probat și de faptul că "prima condică a Romaniei fu Pentateucul lui Moyse, împlinit cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt redate în aparatul bibliografic în scrierea lor originală, la fel cum sunt reproduse și citatele din corpul textual al lucrării. ----------------------------------------------------------------------- MEMORIA NAȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ 2 1 Introducere Memorie istorică, identitate națională, educație publică:... Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei Concluzii generale Bibliografie Abstract
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a curge o mulțime de străinătate, jidovi, nemți, fel de fel de neamuri cari au început să scoată gazetă la București ca "Bukarester Tagblatt" unde s-au întrolucat bunăoară mai multe șoacățe ce au mai mult darul suptului decât al propovăduirii și strigă zilnic, plătite anume de guverne străine ca să ne 'njure pe noi și orice organ românesc. Acuma, vino și fă politică națională dacă poți. Vorba ceea: mergi cu finanțele bine când ești dator moștenitorilor lui Stroussberg două sute ș-atîtea zeci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
publică. Văd În această atitudine o adevărată diversiune cu scopul de a destabiliza o instituție de importanță vitală pentru coeziunea unei națuni. Trebuie subliniat aici rolul deosebit de important al religiei În general și al bisericii În special, instituție care prin propovăduirea bibliei, a poruncilor biblice, a principiilor moralei creștine În viața individuală și socială, contribuie substanțial la conturarea și menținerea personalității umane, la dezvoltarea și Întreținerea aceleiași voințe inhibitorii. Credința și sentimentul religios se cultivă În familie, mai ales atunci când face
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și motorul tuturor virtuților creștine<footnote id="12">Mitropolit Dr. N. Mladin., op.cit., p. 152<footnote>. 1.1.3. Valoarea morală a pildelor Mântuitorului Pilda este o comparație sau un exemplu din viața cotidiană, prin care Mântuitorul Iisus Hristos, în propovăduirea învățăturilor Sale, îi făcea pe oameni să înțeleagă învățătura despre Împărăția lui Dumnezeu. Mântuitorul Iisus Hristos a folosit parabola pentru a le transmite ucenicilor săi înțelesuri duhovnicești, nu prin teorii seci, ci folosind comparații limpezi, care există între lumea fizică
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]