454 matches
-
risipi creerii. - Cerul încărunți de nouri, vântul începu a geme rece și a scutura casa cea mică în toate încheieturile căpriorilor ei. Șerpi roșii rupeau trăsnind poala neagră a norilor, apele păreau că latră, numai tunetul cânta adânc ca un proroc al pierzării. Prin acel întuneric des și nepătruns, Făt-Frumos vedea albind o umbră de argint, cu păr de aur despletit, rătăcind, cu mînile ridicate și palidă. El se apropiă de ea și-o cuprinse cu brațele lui. Ea căzu ca
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
politicieni cu platfus la cap. Tiranii cred că și Steaua Polară se orientează după indicațiile lor. În politică, e greu să știi cum se bate cuiul, fără să crape scândura. Nici o epocă nu a reușit să-i separe ca lumea pe proroci de demagogi. La întâlnirea cu demagogia, cei mai punctuali sunt politicienii. Numai o parte dintre oamenii politici nu sunt în stare de nimic. Restul sunt în stare de orice. Politica este identică, de multe ori, cu cea mai veche meserie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
surpată în dezastre și-a pierdut firea. Parcă Sfântul Ilie nu mai trece în carul lui de foc să-i apere pe cei nevinovați, deschizând cerurile celor fără noroc. Bunica închidea fereastra și se-nchina și parcă ne apăra sfântul proroc! S-a înălțat la ceruri tras de caii de iarnă în drumul lui anotimpuri se răstoarnă, Cine știe ce-o să mai vină, ce frig în orbite, sau ce foc va arde altare învinuite de păcat, de pământul uitat cu soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
de piatră, indiferent de mărimea lor, au o piață centrală căreia, după gust, i se poate spune Piața Mare, Piața Armelor sau, de pildă, Piața Primăriei. Aici, în Piața Mare, începe povestea noastră. În locul acesta, printre vânzătorii de amintiri și proroci, pictorul își așeza într-un colț șevaletul, tuburile de vopsea și pensulele. Oamenii îi pozau neclintiți, cu capul ușor într-o parte sau cu privirile țintă înainte, după cum credeau că le șade mai bine. Își aranjau părul cu câteva gesturi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în picioare. Nu mai privea înspre Maca, bucuria și dragostea lui se adresau acum lumii întregi : — Să te blagoslovească apa rea, boarea și crăpătura pământului, furnicăturile, încurgerile și junghiurile, păienjeneala, zgârcii și poceala ! Ologeala și urzicătura... Să te lovească profețiile prorocilor, Sfântul Ilie să-ți usuce gâtul ca cenușa... Să te bată Dumnezeu cu oftică, cu lepra Egiptului, cu trânji, cu râie și pecingine, cu vânt rău și rugină, cu orbire și cu amorțeala inimii... Vedea-ți-ai moaștele în oglindă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și cu amorțeala inimii... Vedea-ți-ai moaștele în oglindă ! Trupul lui crescuse monstruos. Anteriul i se umflase și pulpanele întunecau cerul. Privirile îi scăpărau ca stelele bătrâne și barba prindea rădăcini. Vocea îi era puternică și prevestitoare, ca a prorocilor. — Dar moaștele lui Iisus Hristos ? întrebă Maca. La auzul numelui Mântuitorului, ceva se frânse în elanul popii. Aripile îngerului negru căzură, iar mânecile largi ale sutanei se strânseră, ca niște aripi cuibărite. Se prelinse pe scaun, iar nimbul marilor afurisenii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și al Sfintei Fecioare - cu un titlu contrariant: Urmări pe mormintiri. Giamnân limbi, ceea ce vrea să însemne că e vorba de un text bilingv. Confuză e și o psaltire în versuri, alcătuită în 1827 și prefațată de Vasilie Popp, Psaltirea prorocului și împărat David. Nebulosul stihuitor ticluiește o sumedenie de forme lexicale, cuvinte compuse („omfăt” - copil, „călclegi” - călcător de legi) și expresii năstrușnice („moldovelinească”, „grădină florue”, „ilectră de fânear” ș.a.), în împerecheri nu rareori absurde („pomul lângă al său lapte”), înșiruite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288998_a_290327]
-
fraze care par sau chiar sunt fără nici o noimă. Versurile lui P., numit de Mihai Eminescu „firea cea întoarsă”, sunt dintre cele mai stranii ce s-au iscodit în literatura română. SCRIERI: Urmări pe mormintiri. Giamnân limbi, Iași, 1820; Psaltirea prorocului și împărat David, pref. Vasilie Popp, Brașov, 1827. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 127-129; Pop, Conspect, II, 241-242; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 401-402; Călinescu, Ist. lit. (1941), 95-96, Ist. lit. (1982), 92-93; Piru, Ist. lit., II, 304-307; Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288998_a_290327]
-
sunt cele mai însemnate isprăvi ale eroului. În partea a doua a narațiunii, Alexandru apare ca un înțelept care vorbește în maxime. Unele variante cuprind și câteva mici istorisiri satirice, cu intenții moralizatoare. Condamnat la un sfârșit tragic, prevestit de prorocul Ieremia, împăratul moare otrăvit de unul dintre supuși. Ducipal, calul său credincios, îl pedepsește pe făptaș. Bocetului soției lui Alexandru, Ruxanda, prezent numai în versiunile balcanice, i s-au adăugat elemente folclorice românești. Alexandria a lăsat urme în literatura populară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
personajul simbol, Iona, este „punctul de fugă“ al tuturor straturilor tematice. Tema filozofică a condiției existențiale limitate este dezvoltată ca o dezbatere cu sine despre libertate și necesitate, despre singurătate și moarte, despre sens și nonsens existențial. Tema biblică a prorocului Iona este „deturnată“ prin destinul lui Iona pesca rul spre tema mai generală a condiției omului modern, „înghițit de o balenă“ („Solitudinea ma înghițit ca o balenă“, afirma Nietzsche). Tema mitică a arheului, a ființei ce își redescoperă originile și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
deconstruiește însă povestea sacră, renunțând la desenul epic primordial, păs trând numele protagonistului și situația simbolică a omului înghițit de o balenă. Dezvoltarea scenică a parabolei este foarte modernă, ilustrând „dramaturgia fără eve nimente“. Tema mitică (spaima asumării destinului de către prorocul Iona) este „detur nată“ spre tema mai generală a condiției omului modern careși depășește solitudinea și spaima de moarte. Din perspectiva acestei teme, subtitlul „tragedie în patru tablouri“ poate fi interpretat ca tragedie a destinului, implicând și încercarea omului de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cele câteva paradoxuri pe care le provoacă și sub semnul cărora îmi scriu textul de acum. În primul rând, desigur, numele. E cu totul surprinzător pentru un fiu de preot ortodox, născut la o zi după sărbătoarea creștină a Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, să poarte numele unui mare scriitor, retor și istoric grec din primul secol al timpului creștin, cu origini "barbare", din Samosata. A fost o alegere onomastică neobișnuită, dar perfect explicabilă în adâncime pentru un preot care își făcuse
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
acest teritoriu nu era pulbere de ivriți dar nici alte grupuri etnice care să constituie comunități puter- nice și nici cetăți sau alte fortificații, apărute în regiune mai tîrziu în secolul Xlll î.e.n. fiind construite de egipteni Aceste informații, supăratul proroc le-a luat de la populația filisteană/canaanită sau cabirii cei mari meșteri fierari care erau urmașii celor ce s-au stabilit pe aceste teritorii după migrațiile și prădăciunile din secolul XVlll î.e.n. Urdiile de prădători au venit din fundul miază-noapte
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu argumente reținute din tradiția Scripturii) și a face accesibilă cartea, adresată întregii seminții „rumânești” („tutinderea ce să află într-această limbă pravoslavnică”), mijloc de edificare a conștiinței naționale. În Polonia, la Uniev, se tipăresc în 1673 Psăltire a svântului proroc David (Psaltirea în versuri) și Preacinstitul Acatist și Paraclis al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, prelucrat după traduceri românești anterioare, conținând numeroase pasaje de proză ritmată. Lui D. i s-au atribuit însă, mai de curând, și o traducere anterioară a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
îndrăznețele proiecte culturale ale mitropolitului. Prin strădaniile lui, susținute de Duca, în capitala Moldovei (unde, în 1680, va fi instalată și o tipografie grecească, patronată de patriarhul Dositei al Ierusalimului), vor continua să se editeze Psaltirea de-nțăles a svântului împărat proroc David (Psaltirea slavo-română) în 1680, un Molităvnic de-nțăles (1681), Viața și petrecerea svinților, în patru tomuri, dintre care doar trei apărute integral, între 1682 și 1686 (tradusă începând din 1658, după izvoare grecești și medioslave, îndeosebi după Mineiele lui Maximos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
dăruit sufletului românesc din veacul al XVII-lea o bogată literatură de imaginație, împletită cu elemente miraculoase, plină de pietate și uneori înviorată de grație naivă. N. CARTOJAN SCRIERI: [Stihuri la luminatul herb a Țărâi Moldovei], în Psăltire a svântului proroc David, Uniev, 1673, reed. în Dumnezăiasca liturghie, Iași, 1679, în Psaltirea de-nțăles, Iași, 1680, în Molităvnic de-nțăles, Iași, 1681, reed. (Stihuri pre herghia Moldovei) în Viața și petrecerea svinților, Iași, 1682, în Parimiile preste an, Iași, 1683, reed. în Psaltirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Viața și petrecerea svinților, Iași, 1682, în Parimiile preste an, Iași, 1683, reed. în Psaltirea în versuri, îngr. I. Bianu, București, 1887, reed. în Psaltirea în versuri, îngr. N. A. Ursu, Iași, 1974; [Epigrama la psalmul 132], în Psăltire a svântului proroc David, Uniev, 1673, reed. în Psaltirea în versuri, îngr. I. Bianu, București, 1887, reed. în Psaltirea în versuri, îngr. N. A. Ursu, Iași, 1974; Apostrof, în Psăltire a svântului proroc David, Uniev, 1673, reed. în Psaltirea în versuri, îngr. I. Bianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Ursu, Iași, 1974; [Epigrama la psalmul 132], în Psăltire a svântului proroc David, Uniev, 1673, reed. în Psaltirea în versuri, îngr. I. Bianu, București, 1887, reed. în Psaltirea în versuri, îngr. N. A. Ursu, Iași, 1974; Apostrof, în Psăltire a svântului proroc David, Uniev, 1673, reed. în Psaltirea în versuri, îngr. I. Bianu, București, 1887, reed. în Psaltirea în versuri, îngr. N. A. Ursu, Iași, 1974; [Domnii Țării Moldovei], în Molităvnic de-nțăles, Iași, 1681, reed. în Parimiile preste an, Iași, 1683, reed. în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Mircea Scarlat, București, 1985; Opere poetice, îngr. și postfață Pavel Balmuș, Chișinău, 1989; Versuri alese, îngr. și pref. N. A. Ursu, Iași, 1994; Selecțiuni din opera poetică a mitropolitiului Dosoftei, îngr. și pref. N.A. Ursu, Iași, 2003. Traduceri: Psăltire a svântului proroc David, pref. trad., Uniev, 1673; ed. 2 (Psaltirea în versuri), îngr. și introd. I. Bianu, București, 1887; ed. 3 (Psaltirea în versuri), îngr. N. A. Ursu, pref. I.P.S. Iustin Moisescu, Iași, 1974, reed. în Opere, I, București, 1978; Preacinstitul Acatist și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
grecească despre Hercule și balenă se trage din și mai străvechea poveste ebraică despre Iona și balenă, nu viceversa; în orice caz, se aseamănă mult una cu alta. De vreme ce-l revendic pe semizeu, de ce nu l-aș revendica și pe proroc? Dar eroii, sfinții, semizeii și profeții nu epuizează întreaga noastră tagmă. încă n-am rostit numele marelui nostru Maestru, căci, aidoma regilor de odinioară, socotim că nobila noastră confrerie nu duce lipsă nici de zeii cei mari. Se cuvine să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
poate, de asemenea, ca Iona să se fi aciuiat într-o măsea găunoasă a balenei - deși, dacă stau să mă gîndesc, balena normală n-are dinți. Un alt motiv, pentru care omul din Sag-Harbour se îndoia de această poveste a prorocului, era că trupul lui Iona n-ar fi putut rămîne nevătămat printre sucurile gastrice ale balenei - deși formula cam obscur acest argument. Și obiecția asta cade, însă, deoarece un exeget german a emis ipoteza că Iona trebuie să se fi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
unele vase sînt botezate în zilele noastre Rechinul, Pescărușul sau Vulturul. Nu lipsesc nici exegeții savanți care afirmă că balena pomenită în cartea lui Iona era doar un colac de salvare, un fel de centură umplută cu aer, cu ajutorul căreia prorocul a înotat și a putut, astfel, scăpa de înec. Sărmanul meu prieten din Sag-Harbour pare, așadar, înfrînt pe toată linia! Dar el mai avea un motiv de neîncredere și anume, dacă-mi amintesc bine: Iona a fost înghițit de balenă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de pe Tigru, la care nu se putea ajunge în numai trei zile, din punctul cel mai apropiat de pe litoralul Mediteranei. „Ă Cum vine asta?“, se întreba el. Dar oare balena nu avea vreun alt mijloc de a-l debarca pe proroc într-un punct atît de apropiat de Ninive? Ba da: ar fi putut să-l transporte dînd ocol Capului Bunei Speranțe. Dar, pentru a nu mai pomeni de traversarea Mediteranei în toată lungimea ei și de traversarea Golfului Persic și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
spune că această coastă se afla acolo, cu o sută de ani înainte de a fi văzut-o eu. Istoricii locali susțin că un profet care prorocea venirea lui Mahomed, provenea din acest templu, iar unii nu pregetă să afirme că prorocul Iona ar fi fost scuipat de Chit la poalele aceluiași templu.“ Te las, cititorule, în acest templu african închinat balenei, iar dacă ești originar din Nantucket și vînător de balene, te vei prosterna în tăcere acolo. Capitolul CIV SE VA
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
își petrecu multe ceasuri de răgaz scrijelind pe capacul sicriului tot soiul de figuri și desene grotești; încerca, se pare, să copieze, în felul lui stîngaci, o parte din întortochiatele desene tatuate pe trupul lui. Tatuajul acesta fiind opera unui proroc de pe insula lui, mort între timp, care se folosise de trupul lui Queequeg pentru a scrie, cu ajutorul acestor semne hieroglifice, o teorie întreagă despre cer și pămînt, precum și -un tratat mistic despre arta cunoașterii adevărului - Queequeg era o enigmă vie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]