514 matches
-
în Transilvania. Pasvanoglu a reușit să dețină controlul total al teritoriului bulgar care se întindea între Dunăre și Munții Balcani. Deși își declarase de cîteva ori loialitatea față de sultan, practic el nu s-a supus niciodată autorității acestuia. Raidurile acestor proscriși provocau pagube imense și multe pierderi de vieți omenești. Într-un efort de a-i învinge, Poarta a făcut apel la Ali Pașa, care a reușit performanța de a-l obliga pe Pasvanoglu să se retragă în fortăreața lui de la
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
lui au luat sfîrșit în 1807, cînd a murit. Ali Pașa a avut o carieră mai lungă și încununată de succese mai mari decît cele ale lui Pasvanoglu. Ca și acesta, el își petrecuse o parte a tinereții în lumea proscrișilor, cu toate că făcea parte dintr-o reputată familie albaneză. Ali a oscilat și el între activități legale și ilegale pînă în 1799, cînd a devenit guvernator al Rumeliei, cel mai înalt post din Balcani. Pe tot parcursul acestei perioade, călăuza lui
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
noi plăpând și sfios, braț la braț cu Muza-i deghizată capricios În rococo; și șt. Antim, economist de concepție burghezo-capitalistă. Buna Întovărășire, prietenie și conlucrare a conducerii Noii Reviste Române cu acești scriitori - Într-o vreme când evreii, rasă proscrisă, nu erau nici măcar cetățeni ai acestei țări și când N. Iorga și A.C. Cuza erau apostolii Înver șunați ai mișcării anti semite, iar revistele, mai toate, se lip seau bucuros de colaborarea evreilor, afară numai, poate, În administrația lor - se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ce amintește de experimentele cinematografice ale lui Marguerite Duras. Dar perioada de dinainte de 89 este marcată de două ecranizări puternice, ce reprezintă, fiecare în parte, două modalități viabile de a transpune modern literatura. Prima este De ce trag clopotele, Mitică ?, filmul proscris al lui Pintilie din 1982, retras de pe ecrane și (re)descoperit abia în 1990. Pintilie reușește ceva aproape imposibil și fără precedent în filmul românesc : o exegeză (caragialiană) pe celuloid ! Punând la lucru un dispozitiv bahtinian, el transformă piesa D
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
apelului televizat al lui Iliescu, pentru întâlnirea de la orele 17 fix, din fața C.C.-ului. În preajma Congresului al XIV-lea al P.C.R., desfășurat în noiembrie, Elenă Ceaușescu l-a convocat pe gen. Iulian VIad și i-a înmânat o listă cu proscrișii, printre care și Marcel, alias Iliescu, fostul favorit căzut în dizgrație după 1980, mazilit la Ape, apoi la Editură Tehnică. Proscrișii trebuiau arestați și ținuți sub supraveghere, pe tot timpul Congresului. Vlad a luat lista și i-a trimis imediat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
desfășurat în noiembrie, Elenă Ceaușescu l-a convocat pe gen. Iulian VIad și i-a înmânat o listă cu proscrișii, printre care și Marcel, alias Iliescu, fostul favorit căzut în dizgrație după 1980, mazilit la Ape, apoi la Editură Tehnică. Proscrișii trebuiau arestați și ținuți sub supraveghere, pe tot timpul Congresului. Vlad a luat lista și i-a trimis imediat vorba lui Marcel să nu stea acasă, în vila de la Floreasca. Marcel a cerut însă ajutorul familiei Petre Român, reușind să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
mila străinului? întreabă Ștefan. Eu cunosc umilința pribegiei. Mulți se laudă că o duc bine. Și unii o duc... Alții, vai de ei... Străinul se uită la tine chiorâș: îi furi pâinea pe drept cuvânt. Nu e ușor, ești un proscris. Dar unde-i ușor? Și te-ai întors... Nu ți-a fost ție teamă c-o să-ți tai capul pentru că ne-ați bălăcărit cu vârf și îndesat, cu mult spor? Teamă?! râde Stanciu încetișor. Și încă ce spaimă!... Dar te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
extraordinar: țăranii l-au capturat pe Alberto (sau Alfredo) și se pregătesc să-l judece. Răsună primele voci imperative, cerând răzbunare. Dar, mai lucid decât ceilalți, cu o înțelegere mai limpede a raportului istorie-destin individual, fostul tovarăș de suferință al proscrisului izbutește să răstoarne, prin argumente ce merg direct la inima fiecăruia (deruta de după război, șomajul, contribuția decisivă a prizonierului la încheierea cu succes a operației de încercuire a bandei), verdictul greu al mulțimii. Alberto e lăsat să plece înainte de venirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mișcarea largă, lentă și circulară din Sărmanii flăcăi. Trei bărbați, între care nu pare să existe nici cea mai mică animozitate, coboară agale o pantă, vorbind liniștit, ca niște tovarăși de drum. Doi dintre ei sunt jandarmi, al treilea e proscrisul. Când aparatul de filmat îi apropie mai mult de noi, unul din oamenii din escortă întrerupe calm conversația ca pentru a cere o țigară sau un foc, cu aerul că o vor relua la fel de plăcut, peste câteva clipe, și îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
memorabila confruntare, cred că, în acea împrejurare, dreptatea‚ nu de partea marelui scriitor, ci a criticului. Orice convingeri politice ar fi profesat, dacă s-a limitat la arma cuvântului, un creator de valori NU trebuie pedepsit (pus la stâlpul infamiei, proscris, cu atât mai puțin condamnat la detenție). În această privință sunt, spre propria mea surpriză, elitist. * Lașitatea, se știe nu de azi, de ieri, e dezgustătoare, grețoasă. Cine și-ar fi putut închipui însă, înainte de 1989, că și opusul ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
erau personaje bine spălate moral, delimitate maniheist în victime sau eroi. Nu existau ambiguități de interpretare, publicul vedea clar cine e bun și cine rău. Pirații nu erau deloc eroii negativi, dimpotrivă, apăreau veseli, petrecăreți, conștienți de calitatea lor de proscriși ai tuturor națiunilor și sistemelor socio-politice și, adesea, marginalitatea lor era salutară în situații-limită. Tortuga, Jamaica, Port-Royal erau, în filmele de atunci, paradisuri ale piraților de pretutindeni, unde viața se trăia aproape de natură, într-o fericită și dorită frăție, fără
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
care ai luptat nu sunt lucruri la îndemâna tuturor. Marii căpitani ai echipajelor de pirați au fost garanții acestor oportunități, chiar dacă, în realitate, nu le-a mers din plin, întotdeauna. Pirații reali știau ce riscuri își asumă, trecând de partea celor proscriși, dar au făcut-o pentru a-și satisface visul unei bunăstări fără mare efort. Puțini dintre ei au fost constrânși, puțini au făcut-o fără convingere. Pirații din poveștile despre ei au reprezentat mai ales alternativa unei lumi inegal construite
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cum e cristalul Pe drumul vieții am pornit, Și nu credeam că tot amarul În cale-îmi va fi troienit. Cei răi, cu ură ne-ncetată, M-au tot pândit și m-au lovit Cei buni, cu frică blestemată, Ca pe-un proscris m-au ocolit. De ce gândeam, le era teamă, Cuvântu-mi n-avea crezământ, La ce făceam, priveau cu spaimă, Parcă luptam cu mori de vânt. Când am iubit au râs de mine, Iar când am plâns s-au veselit, Nicicând
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
la urechile tale că eu mă găsesc surghiunit în vecinătatea imperiului tău, tu care ești cel mai blînd dintre toți prin-cipii, ascultă grasul celui ce te roagă și dă o mînă de ajutor, dacă poți, și tu o poți, unui proscris. Strălucirea neamului tău îți impune aceasta, este datoria neamu-lui nobil ce scoboară din zei, ți-o pretinde aceasta insuși Eumolpus preastrălucitul autor al neamului, ți-o pretinde aceasta însuși Erichtonius, înaintea lui Eumol-pus... Si tu chiar Cotys, odraslă demnă de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
privirea pe foaia de hârtie liniată: noi-vechi cuvinte, „radicals”, „conservatives”, „conventionalism”, „duty”... - barbarisme sucite și răsucite și schimonosite În cazarma DADA, cu seceră și ciocan, să nu mai poată fi pronunțate decât la Circul Rinocerilor. „După ce fusese el Însuși un proscris În societatea strictelor canoane, radicalismul său este preluat de vechii conservatori, iar Bérenger adoptă, la rândul său, conservatorismul. Criza societății descalifică poziția sa socială. Bérenger pare a adopta opiniile ultraconservatoare exprimate anterior de Jean (Omul superior este acela care Își
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
frică, era gata să jure, să jure: nu doar frică! Era gata să jure În fața juvenilului auditoriu din Lumea Nouă că și dezgustul, și luciditatea, și integritatea, da, da, și integritatea, da, și ambiguitățile, și vulnerabilitatea Îl ținuseră pe bietul proscris departe de „progresul” omului nou și al vieții noi și al ideologiei noi. Lectura se oprise. Actualizarea politică a celebrei piese opera În ultimele rânduri ale textului: „Decenii de-a rândul, un zid a blocat schimbarea În Germania de Est
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe alții care intrând de foarte tineri în temniță, vroiau cu ardoare să-și termine studiile și să-și câștige o poziție în societate. Ii apărea obsesiv întrebarea; am eu dreptul să le prelungesc la infinit starea lor momentană de proscriși, de ultimii „paria”, căci vorbele cu salvarea venită de la americani se vor realiza poate după ce ei nu vor mai fi. Fiecare ins, ori cât de neînsemnat, în plan divin, are un rol, pe care trebuie să și-l îndeplinească, doar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
vechi și a deschiderilor ei spre orizonturile occidentale. Se argumentează că, ținând cumpăna dreaptă între cultural și lingvistic, literar și istoric, alături de dimensiunea folclorică, „eminentul savant”, un adevărat „spirit enciclopedic”, constituie un model în medievistica românească. În alte cărți, Întoarcerea proscrișilor (1998) și Noi, cei din pădure (2000), considerând că nu se poate vorbi de o imagine globală a literaturii române din ultima jumătate a secolului al XX-lea fără a avea în vedere scriitorii din exil, F. întreprinde un demers
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
ei. Cele două cărți propun atitudini față de o realitate politică trăită înăuntrul sau în afara țării de „răzvrătiți, emigranți sau de simpli exilați”. Criteriul receptivității estetice se interferează esențial cu cel moral, oferind cheia pentru înțelegerea și structurarea operelor. În Întoarcerea proscrișilor sunt înfățișate, din aceste perspective convergente, scrierile și personalitatea lui Lucian Blaga, Eugen Ionescu, Pamfil Șeicaru, Mircea Eliade, Emil Cioran, Vintilă Horia, Paul Costin Deleanu și se face analiza unor confesiuni cu valoare de document istoric și moral (Monica Lovinescu
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
ș.a.) și de intervențiile publicistice, nu o dată acide, polemice. SCRIERI: Biografii posibile, I-III (în colaborare cu Ileana Corbea), București, 1973-1983; Profitabila condiție. Romanul aventurilor secrete, București, 1983; Itinerarii mirabile, București, 1992; Istoriografia literaturii române vechi, I, București, 1996; Întoarcerea proscrișilor, București, 1998; Noi, cei din pădure, București, 2000; Divagațiuni cu Anton Holban, București, 2001; Nicolae Cartojan regăsind calea spre Padova, București, 2001; Resemnarea Cavalerilor (în colaborare cu Ileana Corbea), București, 2002; Convorbiri prin timp (în colaborare cu Ileana Corbea), București
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
făcut ca, în epocă, Iov să fie considerată una dintre cele mai bune scrieri românești de inspirație biblică. G. a lăsat și o prezentare analitică a poemei sale (Tâlcul lui Iov, 1898). A tradus din franceză Amintirile și impresiile unui proscris ale lui I. Heliade-Rădulescu. SCRIERI: Poezii. Florile primăverei, București, 1879; Iov, București, 1885; ed. București, 1898; Tâlcu’ lui Iov, București, 1898; Ortografia limbei românești. Ioviana, București, 1903. Traduceri: I. Heliade-Rădulescu, Amintirile și impresiile unui proscris, București, [1917]. Repere bibliografice: Mihail
GARBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
franceză Amintirile și impresiile unui proscris ale lui I. Heliade-Rădulescu. SCRIERI: Poezii. Florile primăverei, București, 1879; Iov, București, 1885; ed. București, 1898; Tâlcu’ lui Iov, București, 1898; Ortografia limbei românești. Ioviana, București, 1903. Traduceri: I. Heliade-Rădulescu, Amintirile și impresiile unui proscris, București, [1917]. Repere bibliografice: Mihail Demetrescu, „Iov”, „Revista literară”, 1898, 35; A.D. Xenopol, G. O. Gârbea, „Iov”, AAR, partea administrativă, t. XXI, 1898-1899, fasc. 1; Gr. Tocilescu, G. O. Gârbea, „Iov”, AAR, partea administrativă, t. XXI, 1898-1899, fasc. 1; N.
GARBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
uzată, prilej pentru un nou „adălmaș”) ori Care pe care (unde un tânăr avocat, jefuit de un tâlhar de codru, își recuperează, prin vorbărie persuasivă, banii și bunurile, obținând, pe deasupra, o arvună pentru o făgăduită „rezolvare” a situației juridice de proscris a banditului) și Nu-ți dau, că n-am! Alte texte, mai „ușoare”, au haz și se citesc cu plăcere, chiar dacă finalul e previzibil. După 1948, producția lui D. scade estetic, pe de o parte, fiindcă scriitorul încearcă să se
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
Cazaban, „România” (New York), 1963, 71; Irina Mavrodin, Locurile, RL, 1996, 19; Theodor Cazaban. Cronologie, JL, 1997, 27-30; Nicolae Florescu, Cu Theodor Cazaban invocând „îngerul melancoliei”, JL, 1997, 31-34; Cornelia Ștefănescu, Așteptându-l pe Vincent, JL, 1997, 31-34; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 193-196; Pavel Chihaia, Theodor Cazaban în orizontul singurătății, JL, 1999, 11-14; Constantin Amăriuței, Poeme eminesciene în limba franceză, JL, 2001, 11-16. N.Fl.
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
1; Negoițescu, Scriitori contemporani, 96-99; Dicț. scriit. rom., I, 551-553; Cornelia Ștefănescu, Cadența unei degradări, JL, 1998, 1-2; Titu Popescu, Treptele nedesăvârșirii, JL, 1998, 6-7; Theodor Cazaban, O carte științifică, o carte de exil, JL, 1998, 6-7; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 184-187; Adolf Armbruster, Pavel Chihaia și arta medievală, JL, 1999, 21-24; Gabriel Dimisianu, „Blocada” de Pavel Chihaia, RL, 2001, 28; Gheorghe Grigurcu, Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia, RL, 2001, 41; Cine ești dumneata, domnule Pavel Chihaia? (interviu cu
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]