1,011 matches
-
bombei atomice într-un conflict militar, o idee probabil mai periculoasă decât M.A.D.(vezi CUBAN MISSILE CRISIS). TUPPERWARE Romanul lui Thomas Pynchon, The Crying of Lot 49 (strigarea la licitație a lotului 49), începe cu o frază în care protagonista se întoarce puțin amețită de la o Tupperware party, urmând, în frază și în următoarele paragrafe, o serie de aluzii mai mult sau mai puțin clare cititorului străin de azi referitoare la realitățile americane ale anilor cincizeci și șaizeci. O petrecere
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
să își trateze sinele mutilat prin relația cu nepoata sa, Ruth. Aceasta îi oferă un model de urmat bunicului, prin cultivarea stimei față de sine și prin distanțarea de cei ce încearcă să îi distrugă doritul echilibru. Meridian (1976) poartă numele protagonistei, Meridian Hill, studentă și activistă ca și Alice Walker pentru drepturile civile în anii șaizeci. Romanul arată dilemele și evoluția personajului în comunitatea unei localități din sudul segregat, felul cum Meridian se raportează la pozițiile extreme ale liderilor mișcării în
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Held, cu care are o relație ce duce la un avort, și militanta pentru drepturile oamenilor de culoare, evreica Lynne Rabinowitz. Truman pendulează permanent între cele două femei, una mai revoluționară decât alta, fiecare însă într-un mod distinct. Celie, protagonista romanului Culoarea purpurie, ce i-a adus autoarei premiul Pulitzer (1983) și consacrarea în literatura americană, reprezintă un personaj diferit de Meridian, aflat într-o altă conjunctură culturală. Dacă protagonista romanului mai sus menționat încearcă până la un moment dat să
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
revoluționară decât alta, fiecare însă într-un mod distinct. Celie, protagonista romanului Culoarea purpurie, ce i-a adus autoarei premiul Pulitzer (1983) și consacrarea în literatura americană, reprezintă un personaj diferit de Meridian, aflat într-o altă conjunctură culturală. Dacă protagonista romanului mai sus menționat încearcă până la un moment dat să combine studiile și activismul politic, Celie este o fată simplă, expusă vitregiilor societății patriarhale și rasiste ale sudului interbelic. Textul adoptă forma romanului epistolar într-un mod oarecum neobișnuit. Victimă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și a unei epoci. Povestea care se desfășoară arată o serie de brutalități și nedreptăți suferite de Celie, dar și semne de solidaritate între figurile feminine, atunci când nu sunt separate în mod violent de personaje precum Alphonso, tatăl vitreg al protagonistei, semne de prietenie care apar chiar atunci când femeile sunt în relații de rivalitate. Celie este în final dată în căsătorie lui Mr., care o acceptă, dar care o preferă pe sora acesteia, Nettie. Pentru a simplifica lucrurile, Nettie dispare pentru
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Tashi. Aceasta consimte să fie mutilată genital, iar fața îi este crestată de tăieturi, nu de un stăpân sadic de sclavi în secolul al XIX-lea, ci de femei dintr-un trib african în secolul al XX-lea. Tashi devine protagonista romanului Possessing the Secret of Joy (1992), care continuă și completează drama și trauma personajului, care este acum în SUA, dar care se confruntă atât cu prezentul său american cât și cu trecutul său și cu tradițiile africane. Povestea ei
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Femeia-păpușă, menită doar să satisfacă vanitatea bărbatului, este ridiculizată. Din păcate, romanele sunt gândite ca niște pilde moralizatoare, cu personaje construite maniheist, în alb sau negru, pozitive ori negative. Totuși, există și cărți în care acest schematism este depășit. Astfel, protagonista din romanul Slutica (1925) se detașează printr-o intensă trăire sufletească, prin zbuciumul continuu al revoltei. Pe de altă parte, L. reușește să contureze cu gingășie portrete de copii supuși dificilei probe de a înțelege ordinea, nefirească pentru ei, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287765_a_289094]
-
sosurile dulci-acrișoare, în supele-cremă, în salate. De asemenea, ceapa este un ingredient de bază pentru sosuri, copturi sărate, garnituri, supe sau ciorbe. În sfârșit, cepele înăbușite în ulei și unt, acoperite cu făină și fierte în zeamă de carne, sunt protagonistele unei celebre supe italiene, care se servește cu crutoane presărate cu brânză. Tartă cu ciuperci și salvie Ingrediente pentru 6 persoane Pentru aluat: • 150 g făină albă, plus cantitatea necesară pentru tapetat tava • 75 g unt, plus cantitatea necesară pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
și tematic, în grilele de receptare și problematizare ale literaturii occidentale contemporane” (Ovidiu Mircean) - a acestui roman descris ca fiind „intim și psihologic, de orientare feministă” și drept un „captivant roman de actualitate, condimentat cu erotism și senzațional” (Nicolae Oprea). Protagonista este Augusta, femeie aflată în plină maturitate, a cărei soră, Agata, murise cu decenii în urmă, la vârsta de opt ani. Cimitirul în care fusese înhumată fetița va fi dezafectat și reamplasat din motive obiective - dată fiind degradarea terenului etc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
o aspirație spre concizie de o mare vibrație și deschidere către mister. De asemenea, în narațiunea Pe bulevard în jos..., din volumul de povestiri cu același titlu (1990), se schițează o complicație survenită din senin, cu urmări grave asupra destinului protagonistei, în linia prozei lui Mihail Sadoveanu, V. Voiculescu, Mircea Eliade. SCRIERI: Shakespeare, un psiholog modern, București, 1979; Civilizația armenilor, București, 1983; Ultima nădejde, București, 1983; Stilistica spectacolului. Elemente de stilistică antropologică în teatru, Iași, 1985; Mozart. Șapte zile pentru nemurire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
lui Sandu la Paris, în O moarte care nu dovedește nimic, și a Daniei, în numeroase ocazii, de-a lungul romanului Jocurile Daniei), el are surpriza de a înțelege că întregul său zbucium se autogenerează, derularea evenimentelor - avându-le ca protagoniste pe Irina sau Dania - nefiind altceva decât stimul al introspecției. În Ioana, singurătatea lui Sandu și pustiul său interior își găsesc un corespondent în ariditatea și dezolarea peisajului alăturat mării veșnic agitate. Intriga amoroasă se subordonează analizei acute a experienței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
nici separați” - readuce în prezent, simultan, dragostea și ura, neputința înțelegerii cauzei ce a determinat trădarea, gelozia, pasiunea obsesivă; pentru Dania, afectele lui Sandu variază de la adulație la încercarea de a se desprinde, prin obiectivare iluzorie, de simțita superioritate a protagonistei: „Eram rușinat de ce neînsemnat îi apărusem.” Obișnuit să asimileze și să interpreteze realitatea în scopul aproape programatic al satisfacerii permanente a imaginii de sine, Sandu, cel din ultimele romane, confruntat cu personaje feminine ce-i egalează sau depășesc capacitățile intelectuale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
cât și de revoluția spaniolă 9: cu toate că femeile au fost aproape întotdeauna în primele rânduri ale bătăliilor în fazele de confruntare, ele nu apăreau niciodată - fie în scrieri cu caracter istoric, fie în cele care emanau de la mișcarea muncitorească - ca protagoniste ale istoriei pe cale de a fi scrisă (Heinen, 1979b). Axa pe care am ales să o privilegiez în primele mele lucrări - cea a relațiilor între mișcările de femei și mișcările muncitorești la răspântia secolului - m-a făcut să consacru o
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cultural, să dansezi, în călătorie, la restaurant, era normal să vă întâlniți șapte femei și doar doi-trei bărbați. Bărbații de vârsta mea în acele vremuri păreau speriați, eclipsați, în mod clar lipsiți de inițiativă. Femeile, pentru leisure time, erau adevăratele protagoniste, ca prezență și capacitate de a proiecta, de a organiza, de a aduna oameni. Întrebarea cea mai uzuală de atunci era "unde au dispărut bărbații?". Femei care se plângeau de singurătate, de lipsa relațiilor cu genul masculin. Femei cu care
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
sau "absența" femeilor din istorie 16: [...] cu toate că femeile au fost aproape întotdeauna în primele rânduri ale bătăliilor în fazele de confruntare, ele nu apăreau niciodată - fie în scrieri cu caracter istoric, fie în cele care emanau de la mișcarea muncitorească - ca protagoniste ale istoriei pe cale de a fi scrisă. Prin comparație, povestirile cronicarilor și jurnaliștilor - care se mărgineau în general să fotografieze scenele pe care le aveau în fața ochilor - se opreau adesea îndelung asupra rolului femeilor în fazele revoluționare. Acestea figurau în
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nouă începând din anii '880 [Hobsbawm, p.248; Ozouf, 1999A, p.69,71], care reprezintă un nou progres pentru femei și o nouă perioadă de renovare în raporturile bărbat-femeie, datorate legislației republicane și, în parte, educației republicane. Femeia nouă devine protagonista scriitorilor "progresiști": Nora și Rebeca West ale lui Henrik Ibsen, eroinele sau, mai curând, anti-eroinele lui Bernard Shaw. Alături de Eva tradițională apare o ființă nouă și necunoscută. Totodată, Eva nouă are și semne liniștitoare de continuitate. "Noul model "burghez" n-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mecanismul funcționarii sociale al acestor clase. Conform proiectului conceput, majoritatea personajelor lui Zola sunt expuse unor forțe care le depășesc, fie ele externe (fatalitatea mediului și momentului) sau interne (ereditatea, temperamentul) [Roy-Reverzy, 1998, p.98]. Astfel, aristocrata pariziana Renée Saccard, protagonista românului La Curée, este victima mai multor factori: a unei eredități (moartea prematură amintește de cea a mamei sale), a unei educații (lipsa afecțiunii parentale și mănăstirea, care nu pregătește fetele pentru realitățile vieții), a unei istorii (un viol, o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
roluri de-a lungul existenței 181. Capacitatea Parizienei de a juca mai multe roluri este inegalabila. Pariziana este capabilă să pună la cale și să inventeze în mod constant scenarii 182, mai ales de felul acelora în care ea este protagonista. Gândirea ei imaginativa se manifestă plenar în scenariile și politica organizării spectacolului. Teatralitatea ordonează funcțiile personajelor în sisteme articulate. Dezvoltând diferite abordări textuale și dramaturgice, Pariziana joacă, de regulă, rolul de vedetă (Michèle de Burne, Clorinde Balbi, Nana) sau, uneori
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de mes mercredis" [Zola, Une page d'amour, p. 264]. Asumându-și rolul de regizor, ea da indicații 183 de interpretare, având obiecții în acest sens. În românul Nana, conceptul viața că teatru se resimte mai pregnant prin faptul ca protagonistă este actrița. Că o artistă consacrată, ea continuă să joace și în afara teatrului marea comedie a dragostei, pe alte două scene. În apartamentul ei, doar două camere sunt terminate (acelea unde se desfasoara comedia dormitorul și camera de baie). Celelalte
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
aceleași caracteristici și dimensiuni. În relația ei cu timpul, se constată că Pariziana nu este personajul tradițional feminin, atașat sentimental de trecut. Ea trăiește în timpul prezent al modernității imperfecte, dându-i un contur mai variat. Intrigile în care Parizienele sunt protagoniste prezintă o ființă dornică de a manipula prezentul pentru a-și asigura viitorul. În felul acesta, femininul francez schițează unele scenografii originale și noi ale modernității. Contradictorie că identitate modernă, Pariziana este coerentă ca personaj literar, având consistentă, unitate relativ
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fără greutate informațională, de relaxare. Publicul țintă este acela al familiilor, casnicelor, persoane care ascultă emisiunea în timp ce trebăluiesc prin casă. Subiectul emisiunii este dat de un eveniment care a avut loc într-un orășel din Emilia și care are ca protagonistă o tânără menajeră rusă ce fusese denunțată pentru "înșelarea unei persoane incapabile". Scandalul a izbucnit în momentul în care, prea vârstnica persoană de care această domnișoară avea grijă a hotărât să-i desmoștenească pe familiari în dauna acestei ruse. Indignarea
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
politicienii italieni". Ar putea să ne indice eventuale greșeli, erori răsunătoare realizate de colegii săi italieni în tratarea așa zisei "probleme românești"?. "În general, pentru a înțelegele anumite evenimente trebuie să încerci să vezi de aproape viața persoanelor care sunt protagoniste, ambientul în care trăiesc, tipul de cultură pe care o au. Nu întotdeauna, pot spune aproape deloc, acest lucru se întâmplă în raport cu comunitatea noastră. Este și cazul acelor jurnaliști care au venit, poate pe fugă, în țara noastră, au luat
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Start From (2003). Este membru în mai multe societăți de estetică și semiotică. O zi pentru podoabe (1971) este un roman în care se regăsesc mai toate ingredientele la modă în proza epocii. În prim-plan se află lumea teatrului (protagonista e actriță), observată din interior, cu accent asupra unor elemente ce pot părea bizarerii, și utilizată ca receptacul pentru investigarea unor chestiuni sociale și sufletești de interes general. Este prezent însă și „marele șantier din munți”, topos al literaturii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
citadine, contraste pitorești (patosul aclimatizării la metropolă, maliții de blochaus și tramcar) nasc replici de un haz destins, spumos, șarje duios vitriolante „à la nenea Iancu” alteori, o satiră subțire a vulgului ubicuu, în „fișe”, schițe de portret, „momente”. Dany, protagonistă într-o altă încercare de roman (din care s-au păstrat fragmente), lua asupra sa ceva din acest duh sarcastic, incisiv. Lirismul și tendința psihologizantă domină și în prozele antologate, în 1940, în Vulturul albastru (efuziunile, locvacitatea fiindu-i amendate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
artistei și motivul pentru care câțiva se grăbesc să o plaseze la periferia vedetelor de operă) și a trecut pe lângă niște întâlniri care i-ar fi putut influența decisiv traiectoria. Este la fel de adevărat însă că tot Viorica Cortez a fost protagonista unora dintre cele mai strălucitoare și memorabile producții ale ultimilor patruzeci de ani, că a lăsat amintiri incontestabile partenerilor, dirijorilor, regizorilor și publicului ăașa cum sper că veți citi și în acest volum) și, timp de vreo două decenii, s-
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]