7,270 matches
-
km de oraș, fiind, la 1500, un "sítio" (o minusculă așezare de cîteva case), situat la ieșirea spre ocean din rada Lisabonei, pe atunci încă numit Restelo, numele de Belém (Betleem) apărînd doar odată cu mînăstirea. De ce s-ar fi dus protagonistul atît de departe pentru a cîștiga cîțiva bănuți, cînd mînăstirile cu preocupări caritabile și străzile comerciale ale Lisabonei se aflau intra muros rămîne o enigmă. La fel de enigmatic este și un alt moment, cînd naratorul se referă din nou la Belém
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
enigmă. La fel de enigmatic este și un alt moment, cînd naratorul se referă din nou la Belém, singurul toponim pe care pare a-l cunoaște legat de Lisabona. întorcîndu-se, după douăzeci de ani, din Orient și venind pe uscat, dinspre Algarve, protagonistul "intră" în oraș tot prin Belém, ceea ce presupune un straniu itinerar.: în loc să traverseze Tejul prin zona cea mai îngustă a estuarului, aflată chiar în fața orașului, așa cum face toată lumea, ar fi trebuit să meargă o sută de kilometri în plus. Ca
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
mai rar - vizionarea unei piese de teatru, plimbări prin grădina orașului - singur sau în compania "câinelui de aer", îndelungi și melancolice popasuri la bufetul termita, conversații prelungite cu prietenii sau cu diverse "zeițe"), mopeteiana își dezvăluie treptat resursele carnavalești. Iar protagonistul, în ciuda aparenței sale umile se dovedește, până la sfârșit o figură nu doar ieșită din comun, ci și emblematică pentru un univers în care esențiale rămân răsturnarea ordinii prestabilite, schimbul de roluri, punerile în abis, simularea. Pentru a vedea cum funcționează
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
esențiale rămân răsturnarea ordinii prestabilite, schimbul de roluri, punerile în abis, simularea. Pentru a vedea cum funcționează aceste mecanisme comentatorii au ales de obicei - nu tocmai la întâmplare - poemul mopete în atmosfera lăuntrică, din deschiderea ciclului care îl are ca protagonist pe simpaticul personaj. Nu vom insista foarte mult asupra acestei arte poetice mascate, plasate strategic la început de volum și de ciclu, întrucât lucrurile esențiale s-au spus. Trebuie să reamintim în treacăt aplecarea către narativitate, predilecția pentru procedee descriptive
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
mult decât lasă să se întrevadă suficiența noastră de cititori. Pentru că remarca se susține și se reține cu ușurință dacă îl privim pe Nabokov exclusiv drept autor al Lolitei. Nu au, în măsuri aproape egale, Humbert Humbert și Toderiță N.N. (protagonistul scrierii lui Hasdeu) planuri de seducție diabolice și nu tocmai ortodoxe ? Totuși, dincolo de a fi un excelent scriitor (și stilist), Vladimir Nabokov e un redutabil cititor.Iar când vine vorba despre o preferință sau alta, nu cel care scrie Invitație
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
pilda morală și de aforismul indus de irepetabile ,clipe de viață", Ion Lazu excelează printr-un profund sentiment al naturii, învederându-se un neîntrecut senzor al peisajului montan și păduros, sălbatic și necontaminat; care, alături de câțiva oameni (mai cu seamă protagonistul cărții, sălbaticul Gligorie, monomaniac al dăruirii de sine, etic, un antierou și posibil alter ego al autorului) și câteva cărți, l-au modelat sufletește și spiritual. Recuperarea unor scene și conversații cu scriitori (precum Mircea Ciobanu) sau compozitori (precum Ion
Geologul, antierou și scrib by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11404_a_12729]
-
citate antologice, este surprinsă specificitatea componentelor creației populare, sunt readuse în atenție ori sunt reașezate în cadrele lor specifice laturi ale unor creații, ale unor secvențe (strigăturile licențioase, respinse altădată de un exces de pudicitate), sunt propuse interpretări personale. Dorința protagonistului din Miorița, care nu este nici fatalist și nici nu este resemnat în fața morții, de a nu fi înmormântat unde vor ucigașii săi, este un mod de a "încerca să inducă ideea că acolo s-a petrecut ceva ieșit din
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
trecute. Adorm și visez că sunt în sala de ședințe a Parlamentului. Se făcea că vin la tribună unul și altul, vorbesc toți, aplaudă și, când să mă trezesc, ce crezi? Eram chiar acolo!" Sau o anecdotă reală al cărei protagonist este Mihail Sadoveanu, devenit om al regimului comunist. La un banchet, cineva i-a spus că un confrate în ale scrisului, neagreat de regim, trăiește în mizerie. Replica lui Sadoveanu: Dacă mergea de la început cu noi, mânca și el ce
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
Ursei Mari (1978) premiat de Uniunea Scriitorilor, timișoreanul prin adopție Paul Eugen Banciu (n. Botoșani, 1943) a mai scris vreo treisprezece cărți, între care nouă romane, un volum de proză scurtă și două de eseuri. Somonul roșu transcrie traseul reîntoarcerii protagonistului în orașul natal, Sibiu, naratorul având grijă să-l lase liber să monologheze, citându-i când și când meditațiile cu vocație aforistică; dramatismul cernit al acestora conturează deja portretul-robot al înstrăinatului actor al unui sfârșit de partidă, al unei vieți
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
subsumându-se esențialei pendulări între eros și thanatos. Jurnalul lui Ștefan (nelipsit expedient al naratorului postmodern, alături de Internet, libere exerciții erotice, consemnări de spital, terifiante ș.a.m.d.) aduce în lumină o altă fațetă, definitorie, credem noi, a unui caracter. Protagonistul are cultul muntelui, este un erou al crestelor Făgărașului, unde se confruntă cu moartea, spre a-și confirma încă o dată libertatea și visul de supraom evolian. Incompatibil, deci, cu mediocritatea adaptabilă și oportunismul mercantil al colegilor, prietenilor și cunoștințelor din
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
libertatea și visul de supraom evolian. Incompatibil, deci, cu mediocritatea adaptabilă și oportunismul mercantil al colegilor, prietenilor și cunoștințelor din mediul artistic, politic și universitar postdecembrist. în ciuda tonului pedagogic, omiscient și a unor pagini ce par lungi interviuri la care protagonistul răspunde punctual (de unde și sentimentul cititorului de saturație), prozatorul excelează mai ales când se livrează epicului canonic tip - o zi din viața Magdei sau confruntările dialogice în cheia adevărului ultim între mamă și fiică, - ca să nu mai vorbim de trăirea
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
livrează epicului canonic tip - o zi din viața Magdei sau confruntările dialogice în cheia adevărului ultim între mamă și fiică, - ca să nu mai vorbim de trăirea peisajului montaj până la cartografierea stilistică a detaliilor acelei naturi suprafirești. Esențială e împlinirea visului protagonistului de a se fi reîntors în patria sa montană, deci, spirituală, precum somonul roșu în apele natale, spre a-și îndeplini destinul. Scos din regimul de melancolie și depresie hamletiană, Ștefan își înfrânează problematizarea solipsistă în favoarea bunului simț al Grațielei
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
lui iubită, aparent iresponsabilă, evoluase între timp, înrâurită de probele etice date cu prețul vieții chiar de partenerul ei providențial. Ea se sustrage eredității materne de curtezană, reușind astfel să realizeze și să regizeze happy-end-ul romanului și totodată al vieții protagonistului. Paul Eugen Banciu, Somonul roșu, roman, Editura Hestia, 2004
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
despre geografia și istoria temei. Un amănunțit demers critic disecă multitudinea aspectelor materialelor românești: aria geografică a temei, densitatea punctelor anchetate, tipologia și funcția textelor, examen scrupulos și nuanțat, Cununia fraților având nu mai puțin de nouă subversiuni. Urmează analiza protagoniștilor și a psihologiei lor, a încercărilor la care este supus Soarele, a variantelor mai semnificative (V. Alecsandri, S. Fl. Marian ș.a.). Studiu de foclor comparat, monografia confruntă materialele românești cu cele sud-slave, unde se cunoaște doar motivul căsătoriei Soarelui cu
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
de a-și difuza oral "opera personală", cu un incitant caracter documentar, are rezultate surprinzătoare chiar pentru enunțător. O probă în acest sens o oferă Ovid S. Crohmălniceanu, care își amintește că Vinea "obișnuia să povestească diverse întîmplări despre actualii protagoniști ai vieții literare, altădată niște figuranți nefericiți". Astfel, "într-o seară la Petru Dumitriu", criticul a auzit - "din gura lui Ion Vinea" - povestea unei farse erotice, a cărei victimă a fost Ion Călugăru; ulterior, din această poveste "Petru a scos
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
a României, și capitala București, aceasta însă într-o prezentare foarte epurată, aproape convențională. Cu o singură excepție, a unei figuri de rang secundar, nici unul dintre personaje nu este și nu poate fi bănuit că ar fi Ťcu cheieť, iar protagoniștii, trei la număr, au îndeletniciri care nu predispun la decriptări de ordin politic: un profesor de țară, o traducătoare la un grup industrial, un înalt funcționar din ierarhia economiei de stat. Sînt personaje care se reprezintă pe ele însele, nu
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
drepturile individuale, atât de ușor încălcate; și, recunoscând dreptul la diferență al coropijniței și al râmei, să participe la o largă coaliție a Binelui. Cârtița, nevăzătoare, membră a unei categorii defavorizate din naștere, trebuie adusă în prim-plan, transformată în protagonist. În loc de a săpa, bezmetică, galerii subpământene, ea va întruchipa și propaga valorile adevăratei democrații, scoțându-le la lumină - prin multiple mușuroaie făcute în pământul tare al prejudecăților noastre. Plasat într-o poziție secundă, cartoful va rămâne - într-un sens - adevăratul
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
eul liric să dezvolte un alt tip de comportament. În locul îndurării demne a suferinței, realitatea impune neîntârziatul atac la beregată, descris de epitete ale violenței, precum „crunta înnoptare” și „câmpul sfârtecat”. Acestea caracterizează, pe de o parte, atitudinea și acțiunea protagoniștilor, pe de alta, califică urmarea, pe termen scurt, a faptei. Apoi, referința lor se amplifică: reverberațiile cuprind, din aproape în aproape, întregul univers de discurs, într-o expansiune ce vizează repere temporale și spațiale nedefinite. „Înnoptarea medievală”, percepută ca întunecare
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
permite cele mai multe interpretări. În poziție incipientă, forte, figurează o sinecdocă („pars pro toto”) - „doi colți însângerați”, o imagine nocturnă, terifiantă, a sfârtecării - în exterior, a sfâșierii - în interior. Cei doi colți pot fi metafore pentru armele cu care au luptat protagoniștii. Ar putea trimite la spadă, de pildă, pentru tranșarea unui conflict din Evul Mediu, în care dragostea, pe viață și pe moarte, se conjugă cu onoarea, apărată prin luptă, pe viață și pe moarte; ori ar putea reprezenta, la fel de bine
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
cele mai multe ori, un hiatus, care poartă amprenta sa, în fluxul cultural. De pildă, în proza fantastică, lupul Dionis stabilește, prin nume și comportament, relația cu simbolul dacic: poartă nume de zeu și este o călăuză, atotștiutoare și binevoitoare, în destinul protagonistului (Trubadurul Acial). Însă, într-O poveste cu lupi, se relatează cum bunicul autorului, forțat de împrejurări, a reușit să treacă, făcându-și loc cu genunchii, printr-o haită de lupi. Discutând despre puterea de stăpânire a bunicului, despre curajul său
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
fulgerul, luna devin simboluri, predilect imbricate cu cel al lupului, sporind forța mitică și expresivă a avatarului. Fabulosul personaj, cu motivație existențială și exprimare simbolică, este asumat de Poet ca avatar și totem, după cum o demonstrează titlurile poemelor al căror protagonist este lupul: Avatar, Avatar I, Avatar II și Totem. Recunoașterea relației eu liric - lup presupune un îndelungat proces de căutare și clarificare, un număr de trepte simbolice fascinante. Proiecția emergentă a avatarului, acumularea de sensuri profunde, care definesc un raport
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
ca și în scenariul narativ al scriitorului, experiența muncii brutale de pe șantierul militar al „Transfăgărășanului” este năucitoare pentru Mitiță și camarazii săi, pe fondul Jocului de-a armata, cu valențe rococo de Operetă, în care bravii sergenți și caporali sunt protagoniștii desenați caricatural. Esențial și semnificativ este relevant doar mitul folcloric al jertfei pentru creație, iar locul și rolul meșterului Manole și-al Anei sunt luate de accidentul stupid al soldatului mort în urma detonărilor făcute de artificieri în lupta cu stâncile
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
întotdeauna constructive... Dar, până la urmă, orice lucru săvârșit în această viață, pe acest pământ, presupune efort, jertfă și sacrificiu... Așadar, important este să ne asumăm, fără lașitate și viclenie, toate cele spuse, scrise ori făcute de către fiecare dintre noi, fie protagoniștii acestei cărți fie oricare altul și alții, căci cu toții suntem pelerini pe fața acestui pământ și, iată, ne-am oprit, în aceste zile și vremuri, la oamenii îmbunătățiți și deosebiți, mereu alții, care vor prelua pe mai departe învățăturile, activitățile
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
surpriză, bucurie și recunoaștere înduioșată, dar și o strângere de inimă. Această senzație, atât de dificil de transpus în cuvinte, se regăsește, nealterată, în paginile romanului După-amiaza de sâmbătă, de Valeriu Cristea. Povestindu-și amintirile (cele mai multe dintre ele, din copilărie), protagonistul păstrează mirările și spaimele copilului, acordând atenție nu numai detaliilor exterioare ale fiecărui episod, ci și receptării sale subiective. Un nor de pe cer, un fascicul de lumină sau un umil obiect casnic precum ciuperca de reparat ciorapii pot ajunge în
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]
-
momentele izolate de beatitudine, lipsite de orice motiv aparent. Deși alcătuit din întâmplări mărunte care se petrec într-un decor preponderent casnic, După-amiaza de sâmbătă depășește condiția unui simplu volum de amintiri. Miza romanului reiese din câteva episoade în care protagonistul are veritabile revelații, precum după-amiaza în care, adolescent fiind, este trimis la "muncă patriotică", împreună cu colegii săi: Atunci, în vreme ce ședeam cu mâinile în șolduri într-una din pauzele pe care mi le acordam și priveam, parcă fără nici un gând, înmărmurit
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]