3,150 matches
-
de calibru și de presiune luminală, datorită prezenței de valvule (apropiate la vasele mici, depărtate la vasele mari), ce împiedică refluxul limfatic. La traversarea ganglionilor limfaticele prezintă numeroase anastomoze. 16.2. Formarea limfei Compoziția limfei prezintă caracteristici regionale în ce privește concentrația proteică, aceasta fiind în medie de 20 g/l, cu valori crescute în ficat (60g/l) și intestin (30-50 g/l). Concentrația de lipide este de 1-2% la nivel de canal toracic. Valorile pentru debitul limfatic de repaus sunt următoarele: canal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ajutată de diverși factori: contracția musculaturii scheletice și mișcările corpului, pulsațiile arterelor vecine, compresii locale, ciclul respirator. 16.4. Rolul circulației limfatice Circulația limfatică asigură drenajul lichidului interstițial, cu reglarea presiunii interstițiale, precum și recuperarea de proteine, cu menținerea unei concentrații proteice scăzute în interstițiu. Fluxul limfatic este în funcție de proteinele filtrate. Insuficiența funcțională a circulației limfatice se traduce prin edem (alb, moale, nedureros, generalizat). In ganglionii limfatici se filtrează particule mari (bacterii). Funcția principală a circulației limfatice este de readucere în circulație
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
epiteliul tubular (membrana bazolaterală), interstițiul renal (între celulele tubulare și endoteliul capilarelor peritubulare). Suprafața luminală a celulelor tubulare este foarte mare datorită marginii în perie cu care este dotată. La acest nivel există o multitudine de canale ionice și transportori proteici care asigură trecerea substanțelor hidrosolubile din lumenul tubular în celula tubulară. Ea prezintă o serie de joncțiuni strânse în zona periapicală, în așa fel încât epiteliul tubular este relativ impermeabil pentru apă și solviți. Mecanismul principal care asigură forța motrice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
dintre marii noștri gânditori, în încercarea de a înțelege mai bine situația actuală și aria posibilului. Finalul subliniază necesitatea sprijinirii în spațiul românesc a agregării comunitare în spații urbane moderne și generatoare de capital social. Fiind unul dintre cele mai proteice concepte, a vorbi despre comunitate fără a o defini, echivalează cu anularea discursului. Pe lângă analiza modalităților și strategiilor de definire practicate, vom oferi o definiție de lucru proprie, pentru a sesiza mai clar dimensiunea actuală a demersului nostru. O ultimă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
temperat după Scăieni, Diamant nu mai avansa ideea (mpătririi capitalului (n cinci ani, ci numai a dublării acestuia. 3. Echilibrul antitezelor Ion Heliade Rădulescu a fost g(nditorul profund ș( prolific dublat de omul de acțiune. "Prin natura sa un proteic (...) H. (ș( adună tot spiritul (ntr-un centru de predilecție, proiectul social" (Sorohan, 1982: 89). (n Biblicele, Heliade maschează sub comentariul cărții sacre critica societății a cărei schimbare profundă o dorea, prefigur(nd un proiect de factură comunitară (n spirit biblic
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
producerea compostului utilizând must de gunoi și paie reprezintă o alternativă viabilă în managementul mustului. Această compostare este adesea foarte controlată, devenind aproape un proces industrial ce comportă inocularea amestecului cu viermi care sunt uneori recuperați și utilizați ca supliment proteic în hrana animalelor. Cu toate acestea, nu este nevoie de complicat acest proces, mulți fermieri care au un areal potrivit acestui tip de compostare utilizează această metodă. Cantitățile tipice utilizate de regulă sunt 20 t paie și 100.000 litri
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
exploatate cel mai mult, deoarece returnează nutrienți în sol. Monogastricele (porc și pasăre) consumă cereale, iar din acest punct de vedere, sunt în competiție alimentară cu omul. în plus, rația la aceste specii trebuie să aibă o concentrație energetică și proteică mare și este dificil de formulat o asemenea rație doar pe baza furajelor cultivate, fiind necesar să adăugăm unele suplimente. 7.3. Principiile generale ale unei ferme zootehnice organice Exploatarea animalelor într-o fermă organică trebuie să îndeplinească trei principii
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
din teren. Alimentația aplicată tineretului suin supus îngră șării influențează în mare măsură rezultatele de producție și economice, inclusiv calitatea carcasei. în general, pentru tineretul suin, între greutățile corporale de 25-50 kg, sunt utilizate amestecuri de concentrate cu un nivel proteic de 16% P.B., pentru cel 153 între 51-70 kg nivelul proteic este de 14% P.B., iar pentru porcii în finisare, între 71-115 kg, nivelul proteic poate varia între 12-13% P.B. în fermele organice se realizează amestecuri de furaje combinate din
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mare măsură rezultatele de producție și economice, inclusiv calitatea carcasei. în general, pentru tineretul suin, între greutățile corporale de 25-50 kg, sunt utilizate amestecuri de concentrate cu un nivel proteic de 16% P.B., pentru cel 153 între 51-70 kg nivelul proteic este de 14% P.B., iar pentru porcii în finisare, între 71-115 kg, nivelul proteic poate varia între 12-13% P.B. în fermele organice se realizează amestecuri de furaje combinate din cereale cultivate (făinuri de porumb, orz, grâu etc), bine omogenizate cu
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
suin, între greutățile corporale de 25-50 kg, sunt utilizate amestecuri de concentrate cu un nivel proteic de 16% P.B., pentru cel 153 între 51-70 kg nivelul proteic este de 14% P.B., iar pentru porcii în finisare, între 71-115 kg, nivelul proteic poate varia între 12-13% P.B. în fermele organice se realizează amestecuri de furaje combinate din cereale cultivate (făinuri de porumb, orz, grâu etc), bine omogenizate cu subproduse de la industria de panificație și a uleiului (tărâțe de grâu, șroturi de soia
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Italia și sunt reambalate și etichetate cu logo-ul Danemarca. Plante medicinale, aromatice, condimente Acestea reprezintă un grup de produse important. Produsele sunt importate vrac, reambalate în Danemarca în pachete mici și etichetate cu logoul Danemarca. Semințe oleaginoase, uleiuri, culturi proteice și amidon Soia biologică și produsele din soia sunt importante, deoarece ele sunt baza pentru un număr mare de alimente (băuturi din soia, carne vegetală). Importurile de produse din soia au ajuns la 4100 t în 1996. Uleiurile de gătit
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și aromatice, uleiuri eterice; zahăr de trestie și derivate; uleiuri culinare și grăsimi (palmier, soia, nucă de cocos, susan și măsline). Franța acoperă cerințele de carne și lactate biologice din producția domestică, dar importă peste 60% din cererea de aditivi proteici și hrană concentrată pentru animale. Prevederi privind accesul pe piața produselor biologice Accesul pe piață al produselor biologice este guvernat de Reglementarea UE 2092/91 pentru agricultura biologică. În Franța, sunt aprobate de lege un număr de companii de certificare
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
semantice elevate ale acestor reflecțiuni aparținînd unora dintre cele mai luminate minți ale umanității. De fapt, scopul nostru principal a constat nu atît În a propune reflecții proprii, cît În a oferi cititorilor o colecție de maxime dintre cele mai proteice În conținut, care să le procure nu numai satisfacții intelectuale deosebite, ci și să le ofere sugestii morale și de viață, atît de necesare efortului uman de perfecționare continuă a interiorului sufletesc: „Un bun aforism este prea tare pentru dinții
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
creația poetică, asemeni Întregii creații artistice, poartă totuși pecetea individualității psihologice și a crezului artistic al autorului respectiv. Însă pe de altă parte, este adevărat că valoarea autentică a unei creații artistice este dată de capacitatea acesteia de a fi proteică, de a declanșa reacții cît mai diverse, de a deschide la trăiri și interpretări cît mai variate din partea receptorilor. Se apreciază chiar că acest fapt reprezintă Însuși rostul fundamental al operei de artă, de a se răsfrînge printr-o infinitate
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
natură mistică. Dintre destinele Hâjdeilor, solidari în voința și mândria de a crea, doar cel al lui H. s-a aflat sub o zodie norocoasă, în primul rând pentru că moștenirea primită a fost fructificată în interiorul culturii române, unde personalitatea lui proteică s-a manifestat complet, în plină lumină. Vocația universalității, ca sete de cunoaștere și de creație, îi este caracteristică. O imensă nerăbdare și o indicibilă voluptate a cuprinderii întregului nasc proiecte grandioase, gesturi intelectuale îndrăznețe, primejduite însă de imposibilitatea estimării
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
textual. Aceasta este ceea ce I. denumește „adâncimea suprafeței”, cea care mimează, în spirit postmodern - ludic și parodic -, „accidentele, hazardul și surprizele profunzimii”. Odată definit, palimpsestul critic abordează antinomiile-cheie ale esteticii și culturii universale - gândire logică/ intelect noetic, identitate narcisică/ identitate proteică, spirit atic/ spirit asiatic -, trecând prin operele unor scriitori emblematici precum Dimitrie Cantemir, Mihai Eminescu, Mateiu I. Caragiale, Emil Botta, Pascal și Dante. Palimpsestul vizează, în modul în care îl concepe și utilizează I., o secretă căutare a identității, o
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
vorba de proza Remember), palimpsestul critic urmărește proliferarea vertiginoasă a sensurilor în deschideri succesive din ce în ce mai vaste, care ajung inevitabil la fundamentele esteticii și la raporturile acesteia cu celelalte categorii axiologice. Cercul lui Hermes (1998) distilează straturile succesive ale palimpsestului - figurile proteice, manifestate în durată cronologică, ale comprehensiunii - în viziunea fulgurantă a intuiției extatice, acea ipostază a intelectului noetic în care existența estetică, de natură textual-discursivă, este răscumpărată și mântuită prin prezența imponderabilă, dar orbitoare a adevărului întemeietor. Contribuția lui I. la
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
parte, „interiorizarea spațiului contemplației poetice”. L. argumentează, prin analiza poemelor, metamorfozarea operei lui Pillat într-o „mitologie poetică” și încearcă să aducă în prim-plan arhetipurile și simbolistica unei poezii aflate într-o permanentă mișcare și transformare, ca o substanță proteică, sesizabilă doar prin fixarea și interpretarea fiecărui detaliu în parte. În Voluptatea labirintului (1995) autorul va aplica același tip de critică pe o arie de cercetare lărgită, eseurile de aici devenind „glose la o hermeneutică a insolitului”. Accentul cade mai
LIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
ultimii cincizeci de ani au scos la iveală faptul că „fiecare fațetă a reglări biologice” este profund influențată de „forțele invizibile” ale spectrelor electromagnetice. El explică faptul că anumite modele de „radiații electromagnetice reglează ADN-ul, RNA-ul și sintezele proteice, modifică forma și funcția proteinei și controlează reglarea genetică, diviziunea celulară, diferențierea celulelor, morfogeneza (procesul prin care celulele se organizează În țesuturi și organe), secreția hormonală, dezvoltarea și funcționarea nervoasă”, procesele fundamentale care contribuie „la extinderea vieții”. Însă, se plînge
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
spectacol: un actor poate, de exemplu, să joace, să-și asume mai multe roluri În cadrul unei singure reprezentații. Chiar și În lipsa unei dramaturgii sau a unor spectacole cu valențe „anarhetipice”, „anarhetipale”, actorul reprezintă oricum, În sine, prin Însăși natura sa proteică, tipul de om - aș zice „prototipul anarhic” - care experimentează pulverizarea și Își Încearcă fețele - multiplele fețe ale subiectului. Conceptul de anarhetip lansat de Corin Braga mi se pare, prin urmare, foarte interesant și aplicabil teatrului. Întorcându-mă la scris-citit, mă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru că a rămas inexplicabil. Ștefan Borbély: Da, tocmai pentru că punctul de pornire - și aici mă disociez de domnul profesor Muthu - nu este după mine ontologic, ci punctul de pornire este viața, este ceea ce spunea Marius. Deci viața are acea consistență proteică ce te pune În situație, care Îți lasă un anumit indicibil, Îl lași cu voie să fie. Ruxandra Cesereanu: Poate că metafora submarinului scufundat s-ar potrivi și aici și acum, În această discuție. Sanda Cordoș: Eu mai am niște
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
proiecție a celui real (retrospectiva naratorului asupra propriei copilării marcate de tragedia războiului), ci o lume paralelă, un tărâm peste care domnește Regele Fluturilor. Roșcatul - naratorul care vine din „lumea reală” - îl descrie pe Bec (de fapt un alter ego proteic al acestuia) ca pe ceva care iese în evidență tocmai prin „diformitatea sa compusă din elemente absolut normale”. Roșcatul este copilul „real”, Bec-Laurențiu-Dezideriu-Gabriel e o reprezentare a „virtualului”, timpul și spațiul real pe care aceștia le străbat sunt doar niște
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
factor de solidarizare mai eficace decât un conducător ambițios”. Raporturile cu Occidentul Europei și perpetua chestiune a sincronizării: „Dumneata vorbești de parcă ai trăi în vestul Europei! Aici, la noi, trecutul se uită foarte repede și se repetă foarte des.” Personalitatea proteică, fascinantă în permanenta ei adaptabilitate a lui Ion Ghica: „Jean Ghica est de ces morts qu’il faut tuer sans cesse. Crezi că l-ai strivit o dată și reapare de două ori mai puternic.” Ion Ghica este de altfel nu
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
le-a lăsat cititorilor plăcerea să descopere metamorfozele personale pe care le suferă în opera sa temele și motivele consacrate. Teme obsedante: metamorfoza, temă barocă, împinsă până la limită, când transformarea devine transsubstanțiere; urmărirea himerei, rătăcirea în căutarea esenței de sub formele proteice - de fapt, reluare a metamorfozei din unghiul celui însetat de absolut, percepând fascinația formelor; coincidența contrariilor, după o convertire a unuia în opusul său; misterium tremendum al trăirii sacrului în formele banale ale cotidianului. În perioada când moda literară a
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
cotidianului. În perioada când moda literară a impus ca temă raportul scriitorului cu scrisul, D. a tratat poetic inserția creatorului în universul ficțional instituit de limbaj. A experimentat toate atitudinile poetice cunoscute: romantismul gesturilor simbolice, clasicismul formelor disciplinate, barocul căutărilor proteice, intelectualismul ermetizat prin aluzia livrescă și conceptualizarea trăirilor, transa mistică. În prima etapă a creației sale, sub influența baladei romantice germane și a prietenului Radu Stanca, baladist modern, a cultivat mai ales tema metamorfozei în formă baladescă. Această etapă, depășită
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]