41,002 matches
-
o familie de țărani își ia lumea în cap, pleacă, practic, cu bocceaua și începe o viață nouă, pentru a asigura o origine socială sănătoasă copilului lor, aceasta înseamnă, de fapt, că au avut într-adevăr dorința, voința de a proteja un posibil destin. Cît despre apropierea de literatură, cred că ea s-a petrecut mai degrabă în liceu, pentru că, la fostul Seminar pedagogic, actualul Liceu �Emil Racoviță", am avut parte de cîțiva profesori, și în primul rînd îl numesc pe
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
fatal superficială, căutând mereu să identifice necesarul pandant, și anume punerea în valoare a vocațiilor autentice. Așadar, nu o utopie, cum se crede adesea, a opus Eminescu acestei orientări, ci soluții temporizatoare, selectate din zona gândirii conservatoare, menite să ne protejeze de capcana proiectelor imposibile. ~n societatea românească liberalismul a traversat câteva etape de adaptare complexe și contradictorii, ce i-au pus eficiența sub semnul întrebării. Lumea țărănească de la noi, preponderentă ca în întreaga arie răsăriteană, separată de societatea burgheză în
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
întunecime, părea țesătura unui păianjen nebun". Dar pentru Andrei Codrescu, biografia autorului este biografia cărților sale. Amănuntele realității își pierd relevanța. Multe dintre personaje, mai ales dintre acelea care populează spațiul românesc - unele păstrate cu numele real (Ion Vidrighin), altele protejate de camuflajul anagramărilor (Lad An, Nister, Stoica, Anrad, Itt etc.) - își pierd "materialitatea" plicticoasă pe care le-ar fi dat-o evocarea memorialistică. Raportarea lui Andrei Codrescu la real se face prin paradoxul negării pus în funcțiune de fabulație:" După ce
Andrei Codrescu - identitate și ficțiune by Nicolae Stoie () [Corola-journal/Journalistic/15633_a_16958]
-
iese din comun - deosebriea, unicitatea, insolitul, decalajul de condiție umană. Deși ai crede că privește faptele în amănunt, el le îndepărtează, le micșorează și le răstoarnă, printr-o lupă ținută mai aproape de sine decât de obiect. Ziarul și ecranul îl protejează de aerul poluat al informației, îl împachetează într-un scutec claustrofob de hârtie și sticlă, asigurându-l că e intangibil și curat (nevroză), dar conectat în același timp (iluzia autenticității) la miile de evenimente - toate accidentale. Informația mai suferă și
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
vor fi luate în calcul la pensie, nici la un eventual ajutor de șomaj. Vă puteți întreba de ce acceptă ziariștii această situație. Simplu: pentru că nu au de ales. Cui nu-i convine, e liber. Iar oficialitățile nu se înghesuie să protejeze o categorie profesională care le dă bătăi de cap. Cui te poți plînge? Nimănui. Personalul din televiziunea și radioul de stat a reușit să-și construiască sindicate puternice, care le apără interesele. În restul presei nu există sindicate, din același
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
de data aceasta pe sine, făcând un Protasov de neuitat. Un Protasov grandios în umilința lui, un jucător la ruleta rusească a vieții care crede despre sine că este fricos, un învins care din nimicnicia lui încearcă dureros să-i protejeze pe alții. Mi-a plăcut foarte mult cum spune Mircea Rusu ceea ce spune, dar la fel de mult mi-a plăcut cum tace. Tăcerile lui dramatice, infinit nuanțate sunt la fel de elocvente ca replicile. Regret că nu am competența unui cronicar de teatru
Grandios în umilința lui by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16237_a_17562]
-
invidia și iubirea incestuoasă, lașitatea și autoritatea tiranică etc. Gladiator ascunde în sine cîteva momente - aproape subliminale - de o mare frumusețe: îndemnîndu-și oștenii la luptă, comandantul le dă întîlnire în moarte, în Cîmpiile Elisee, locul de retragere postumă a celor protejați de zei. Laitmotiv frisonant: în tonuri de albastru cenușiu evocînd deopotrivă visul și coșmarul, mîna protagonistului mîngîie un lan de grîu, înaintînd spre veșnicie... O cinematografie precum cea americană își permite pe parcursul aceluiași sezon să jongleze la extreme pe scala
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
abuziv al cetei de generali care străbat în pas victorios timpurile și regimurile. Opacă precum o sală de tratament cu raze gama, lumea poliției românești a devenit, cu complicitatea - ea însăși criminală - a politicienilor, o cutie neagră care atunci când nu protejează pe scară largă crimiminalitatea o provoacă ea însăși. Și când nu o provoacă, o ignoră. O Cutie a Pandorei cu multe și inutile grade de general.
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
Răspunsul trebuie să rămână conținut ca o întrebare chinuitoare "fără răspuns" în miezul de sens cel mai ascuns al operei, care arde, chinuie, doare și te face să nu dormi noaptea ca să pictezi ca Van Gogh sau să îți cari, protejând-o cu grijă, pânza întinsă pe cadru, după tine, vreme de 25 de ani, ca Da Vinci. Dacă m-ar întreba cineva pe mine ce m-a făcut să aleg acest subiect de film pomenit înainte și știind că nu
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
hai, mă, i-a zis domnul, răsucește-o/ țigare și ia o vodcă și tu,/ parcă altfel vezi lumea după ce tragi puțin la măsea./ ia, zice, că parcă și ție-ți cam plăcea...". Este un Dumnezeu care trebuie el însuși protejat de viciile pe care le împrumută de la oameni: "peste tine doamne zidurile trupului meu sunt zidite/ tu ești absența pe care o-nvelesc." Un personaj drag poetului este Mircea, colegul de cameră, căruia îi adresează discursul: "l-am rugat pe
Cartea canibală by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16312_a_17637]
-
de acord este că țările pomenite ar fi fost singurele care au avut de suferit, printr-o specificitate a lor. Nu cred că stau astfel lucrurile: altele și alții au avut propria lor specificitate, pe care au năzuit s-o protejeze, sau, dimpotrivă, de care au vrut să se debaraseze. Oricum, problema confruntării cu globalizarea rămâne în picioare. Aici, ca să repet, cred eu că intervine tradiția umanistă (literară, artistică, filozofia) în chip de memorie culturală, dar acționând ca o alifie, ca
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
că la atingere se vor descompune precum aripile unor efemeride, dantelele zdrențuite au totuși virtuți nebănuite. Căci nu degeaba umbrela de soare, acest banal accesoriu, este de fapt un simbol solar. Asemeni nimbului ce veghează personalitatea pe care, metaforic, o protejează, propulsînd-o... În stratosferă. Cum suna titlul unuia dintre multele proiecte ale prolificului cineast, rămase în faza de scenariu: viața lui Leonard, prințul operetei, ecranizarea romanului de succes al lui Cezar Petrescu "Miss România" ori ambițiosul plan de a-l talona
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
enorm!) Nici imaginația, nici cultura de liceu de cartier etalată în fața unei populații de cartier fără liceu, nici oamenii care-l înconjoară nu văd dincolo de imbecilitatea comunistoidă. Ce e drept, un comunism menit să le apere privilegiile și să le protejeze Mercedesurile și vilele. El va trebui să rezolve nu doar bovarismele unei populații xenofobe, ci și dilema existențială a curvei care, surprinsă de polițiști în timpul exercitării funcțiunii, s-a adresat reporterului T.V. cu un perfect sânge rece de politician versat
Balada chirurgilor iresponsabili by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16519_a_17844]
-
crește extremismul! întredesciderea dosarelor Securității (pentru că nici dl. Onișoru nu mai crede, sper, că are acces la totalitatea arhivelor poliției politice!) ne-a arătat prelungirile perverse ale comunismului. Așa cum a ieșit din parlament, legea are un singur rol: să-i protejeze pe vechii turnători reactivați de S.R.I., pe securiști și pe cei care, după 1990, au reușit să șteargă urmele propriei activități în slujba mașinii represive de inspirație bolșevică. Boantă și chioară, ea lasă la cheremul lupilor în piele de oaie
Finala pe aparate: astăzi, imbecilitatea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16569_a_17894]
-
de cuvîntul criticilor de ieri sau de astăzi. Orice operă are o astfel de umbră în mijlocul căreia strălucește. Luați-i umbra și dispare strălucirea. O istorie a literaturii trebuie să fie și una a criticii acestei literaturi, a umbrei care protejează operele de uitarea deplină.
Despre istoriile literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16604_a_17929]
-
de familie. În vremea (ante '89) cînd sînt scrise, locul adunărilor în bistrouri cochete îl luaseră ședințele de bloc și, poate, mesele date acasă. Unele, "spectacole" ale vieții trăite la vedere, zgomotos și, uneori, indecent, celelalte, dimpotrivă, încercări de-a proteja complice o anume "rudenie", în sens larg. Despre îngăduirea lor reciprocă e vorba în (aproape) jurnalul "de interior" pe care îl scrie Radu Ciobanu. Potolite și destul de evazive, însemnările acoperă, discret, o dramă: mutarea (nu de bună voie...) la bloc
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11837_a_13162]
-
în sala de tribunal unde se desfășura, și pe autorul - nu numai moral - al întregii, hidoase, întâmplări, Miron Cozma. Era, ce-i drept, un alt personaj decât cel cu care, în cincisprezece ani de nebunie fesenisto-pesedistă, ne-au obișnuit televiziunile. Protejat de claia imensă de păr, el imita postura unor martiri religioși, coborâți de pe frescele murale ale bisericilor în sala de tribunal. Bine sfătuit sau posedând un instinct de conservare cu totul ieșit din comun, Cozma părea însăși imaginea neputinței și
Omul de cauciuc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11851_a_13176]
-
ritmul biologic al xenofobiei și extremismului, după cum suficienți membri ai partidului vadimiot ar fi schimbat oricând eterna povară a opoziției cu o guvernare alături de iliescani. Avându-și, și unii, și alții, originea în vechile structuri securisto-peceriste, s-au întrajutorat și protejat reciproc de minune ori de câte ori s-a îngroșat gluma. Chiar în clipa de față, prezența lui Năstase și a lui Văcăroiu în fruntea camerelor Parlamentului se datorează votului în masă al membrilor PRM. Nu e exclus, pe de altă parte, ca
Lumea după Vadim by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11895_a_13220]
-
personaje au dreptate. Drama "scriitorului" este reală, chiar dacă ea pare ridicolă în raport cu necazurile femeii. Intrînd în lumea sa fictivă, bărbatul se îndepărtează tot mai mult de viața reală, de problemele inerente în administrarea unei gospodării. Din dorința de a-l proteja, soția îl ține departe de grijile casei, încearcă să se descurce singură, dar toate frustrările ei ies la lumină în momentul în care se simte agresată verbal de soțul nerecunoscător. Reproșurile soției se revarsă în torente, iar bărbatul capitulează moral
Clipa dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11898_a_13223]
-
timp în urmă, ea mi-a zis du-te liniștită, dar să ai grijă să nu cazi! M-a suit în spatele lui. Mușamaua încinsă îmi ardea picioarele și bucuțele, fustița scurtă sa ridicat fără s-o pot așeza să mă protejeze, am văzut că el nu simțea fierbințeala prin pantaloni, apoi mi-am amintit că cei în vârstă au pielea mai groasă, mai insensibilă, așa a spus mama, de aceea ea poate lua o cratiță de pe foc fără ștergarul de bucătărie
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
de venirea iernii, fără a fi doborât de vreo panică specială, "cade pe gânduri", cugetă adică la ceea ce are de făcut, și, mai întâi de toate, "s-apropie de foc" - prietenul speței umane încă din preistorie - socotind cum să-și protejeze de ger familia și avutul. devăratul sentiment profund al poetului din Mircești nu este cel - mai mult sau mai puțin verbal - din prima strofă a poemului Iarna; însuși atributul șters "cumplita iarnă" atenuează căderea nețărmurită a ninsorii - deși " Din văzduh
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
îi zvâcnesc tâmplele, semn că tensiunea i-a crescut la cote alarmante. Se uită în urmă să vadă dacă mai sunt cei doi bărbați lăsați pe ponton la pescuit, să se întoarcă spre ei. Parcă simțea nevoia de a o proteja. De cine s-o protejeze? De pictor, sau de ea? Faleza formase o curbă de care nu și-a dat seama cât timp s-a plimbat, fiind atentă mai mult la ce se întâmplă pe lac decât la forma de
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
tensiunea i-a crescut la cote alarmante. Se uită în urmă să vadă dacă mai sunt cei doi bărbați lăsați pe ponton la pescuit, să se întoarcă spre ei. Parcă simțea nevoia de a o proteja. De cine s-o protejeze? De pictor, sau de ea? Faleza formase o curbă de care nu și-a dat seama cât timp s-a plimbat, fiind atentă mai mult la ce se întâmplă pe lac decât la forma de relief a lacului. Strada era
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
Acasa > Impact > Relatare > DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL : „UNIVERSITATE - CORPUL Y” Autor: Cornelia Păun Publicat în: Ediția nr. 1613 din 01 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Dr. Cornelia Păun Heinzel : „Universitate - Corpul Y” În față, un amestec fascinant de corpuri geometrice, protejate de văluri delicate - de la verdele crud al primelor frunzulițe de iarbă, până la cel întunecat și veșnic al acelor de brad - intersectate în cele mai incredibile forme... de parcă un copil s-ar fi jucat cu hiperboloizi uriași, cu elipsoizi și paraboloizi
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
puțin pe munte și trebuie să mă vadă un doctor! La urgențe, tânărul doctor zâmbi când o văzu pe Camelia, și-i spuse : - Dar ce faceți domnișoară? Iar v-ați accidentat? Trebuia să mergeți cu mine! Eu v-aș fi protejat! Nu s-ar fi întâmplat nimic rău! Dacă nu ați acceptat invitația mea la spectacol, uite ce ați pățit! Cu o seară înainte, Camelia a spălat o sticlă de lapte și apa a venit cu atâta presiune, încât a spart
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]