599 matches
-
drumul către spital, ca să nu-l declare mort și să nu-l îngroape de viu. De aici se trage ceea ce a scris în testament: Rog medicii să se convingă de moartea mea". Avea această obsesie. - Ce ne puteți spune despre proverbiala sa generozitate? - ,,Măi Talex, mi-a spus într-o zi, mi s-a întâmplat astăzi ceva extraordinar. Ce crezi, zice el, făcând o inspecție în buzunare, am găsit 200 de lei. Pentru că-i vorba de niște bani găsiți, vreau să
,,Panait Istrati m-a ajutat să rămân om într-o lume de lupi“ by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/6671_a_7996]
-
Am aflat că Acela despre care a scris Moise în lege și Profeți este Isus din Nazaret". "Din Nazaret?" - răspunde Natanael. "Poate ieși ceva bun din Nazaret?" Natanael era din Cana, localitate situată la 14 km de Nazaret; și este proverbial disprețul pe care și-l poartă satele învecinate între ele, scrie Pro Familia. 2) Iisus nu știa tot ce se întâmplă pe lume Există o întrebare controversată. Dacă Iisus era divin, nu ar fi trebuit să știe tot ce se
Lucruri pe care nu le știați despre Iisus by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41474_a_42799]
-
el, Popescu, asista „ghemuit într-un scaun din fundul sălii, ca un înspăimântat martor întâmplător al «sabatului» cel mai deșănțat” (p. 179). Răutu se situa, cultural vorbind, la ani lumină distanță de Dănălache. Era însă un personaj de o amoralitate proverbială, expert în salturi mortale și artificii doctrinare, întruchipa perfect ceea ce se numește une vieille crapule stalinienne. Portretul perfectului acrobat merita citat: „Fusese cineva la viața lui Leonte Răutu: pe de o parte, prestigios activist al Kominternului, responsabil al postului de
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
în onoarea profesoarei Josette Hârsu, la împlinirea a 80 de ani - pe care nu-i ghicești privindu-i mica făptură neschimbată de-a lungul timpului. A fost inițiat de fostele ei eleve, oarecum împotriva voinței sărbătoritei care, în modestia ei proverbială, n-ar fi sperat nicicând într-o asemenea festivitate. Lor li s-au raliat și doi oaspeți din Statele Unite, violonistul Valentin Hârsu, fiul sărbătoritei, și flautista Darima Alexandru, și ea o fostă elevă. Într-un scurt cuvânt de introducere, pianista
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
importanță care i se acordă ( nu este nici o secundă lăsat singur), iar atunci cînd îi dispar din buzunar cărțile de vizita și scrisorile primite de la unii români cu probleme, oferite lui pentru a fi transmise în Occident, pune incidentul pe seama proverbialei sale zăpăceli, nicidecum pe posibilă ( și chiar foarte probabilă) infiltrare în anturajul său a unor agenți ai serviciilor secrete. Miza ideatica ( foarte mare) a românului Întîlnirea este întrecuta doar de ambițiile autoarei la nivelul construcției. Unghiurile din care este privită
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
dintr-un spațiu, de fapt „uzina” vinului cu eternul ei foc continuu. Dar aici e loc și de zâmbet și clipe de neuitat... O delegație chineză la nivel înalt, care a degustat vinurile de Recaș, s-a „poticnit” de ospitalitatea proverbială a gazdelor de aici. Unul dintre oaspeți, care a privit paharele până dincolo de marginea lor, a coborât scara frânând din turul pantalonilor. Proverbială a rămas vizita unui grup de gazetari englezi care, după o degustare, evident... neprofesională, ajuns acasă, a
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
O delegație chineză la nivel înalt, care a degustat vinurile de Recaș, s-a „poticnit” de ospitalitatea proverbială a gazdelor de aici. Unul dintre oaspeți, care a privit paharele până dincolo de marginea lor, a coborât scara frânând din turul pantalonilor. Proverbială a rămas vizita unui grup de gazetari englezi care, după o degustare, evident... neprofesională, ajuns acasă, a localizat metropola de pe Bega „undeva lângă Recaș”. Povestea, desigur, e bogată în variante... Pe aici au trecut furnizorii de vin ai C.C. al
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
apoplexia. Ochii i se mișcau de-mențial în orbite, iar fălcile îi trozneau, scăpate de sub controlul mușchilor faciali. Era însăși statuia urii - nedomolită și neputincioasă, în același timp. Toate acestea sunt posibile - ceas de ceas și în proporție de masă! - datorită proverbialei noastre "imparțialități". Suntem "imparțiali" din calcul și din teamă. Din precauție și obișnuința grijii pentru ziua de mâine. Nu știi când insul tocmai doborât din funcție pentru incapacitate, necinste, prostie va reveni într-o poziție de forță, fiind, asemeni lui
Cât de imparțial sunteți? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7904_a_9229]
-
de Lora, pictorul nostru peisagist, face parte din una dintre cele mai alese familii Roussillon, spaniolă de origine, si care, dacă se recomandă prin vechimea rasei ei, de o sută de ani trebuie să știm că se află pradă sărăciei proverbiale a nobililor hidalgo. Venit gol-pușcă la Paris, din departamentul, Pirineilor orientali, cu suma de unsprezece franci în buzunar, drept resursă pe viață, într-un fel uitase cu timpul de mizeriile copilăriei și ale familiei sale, în mijlocul nevoilor ce nu-i
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
displăcea mai mult decît lucrul de mântuială, lipsa de rigoare, datoria făcută pe jumătate. Cheltuia energie imensă pentru a citi și reciti ceea ce făcuseră sau scriseseră alții, de multe ori colaboratori pe care și-i alesese singur. Acribia lui era proverbiala și, departe de a fi simplă exigenta belferească, era respect față de sine și respingere a comodității și a inerției." Dar cele mai impresionante gînduri au fost rostite cu acel prilej de fiul celui omagiat, Adrian Papahagi: "tatăl meu, daca detesta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17634_a_18959]
-
de la Sala Omnia. Ca să vezi! În loc să-i oblige pe administratori să spele vasele și tacîmurile și să nu mai pună în vînzare prăjituri expirate, onor conducerea a sunat stingerea. Proverbul românesc vorbește de aruncarea copilului din albie odată cu apa murdară. Proverbial, Senatul României! Altă știre: la singurul Centru specializat în diabet din Capitală, la 40.000 de bolnavi, se fac zilnic, de la 3-4 dimineața, cozi nesfîrșite. Bieții bolnavi, majoritatea în vîrstă, se înscriu pe liste, stau la uși, îi așteaptă pe
Coadă de tip nou by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14758_a_16083]
-
de construcție, fără deadline-uri și fără un public imediat. Iar de obicei - ca să rămânem pe teritoriul acestor utile poncife - mutația stilistică e ajutată de imperative academice de toate soiurile (de la destul de lapidare lucrări de licență ori disertații la întinse și proverbiale teze de doctorat). Altminteri, puțini cronicari ar intra de bună voie în cursa pentru statutul - cu bogată tradiție - de critic literar. Sau poate că nu e numaidecât o regulă... Ne-o dovedesc destui dintre recenzenții constanți, preciși & polifonici ai ultimilor
Formula 1 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9394_a_10719]
-
de știința domeniului dirijoral și de mecanismele interpretării muzicale, ci a fost și o conștiință de înaltă moralitate, în care orizontul științific și cel artistic au evoluat pe fondul unui caracter riguros și a unui psihic echilibrat, a unei modestii proverbiale din care s-a înfiripat un prestigiu substanțial în viața personală, la catedră, în fața studenților, în relațiile cu dirijorii din țară, pe care i-a coordonat prin „întâlnirile profesionale” din Conservator timp de decenii, anticipând calitatea sa de Președinte al
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
spre a utiliza un termen la modă, politice; studiind-o, asistăm la crize majore mai bine sau mai puțin bine "gestionate" - folosesc acest termen din domeniul contabilității tot spre a fi în pas cu moda -, idei și atitudini morale rămase proverbiale peste secole și milenii, decăderi și lipsă de ținută în aceiași măsură. Regăsim în istoria Romei situații și instituții pe care le credem invenții ale epocii moderne; cercetarea realităților romane ne-ar fi putut scuti de multe tragedii dacă am
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
ei față de aceste metode? La început, a existat pe de o parte entuziasm și în egală măsură reținere față de ideea implementării unui sistem ”asiatic”. Simpatia de care se bucură Japonia în lume, seriozitatea și devotamentul japonezilor față de muncă sunt deja proverbiale și au determinat deschiderea și curiozitatea personalului companiei față de ideile promovate. Ulterior, după înțelegerea conceptului și punerea lui în practică, pe măsură ce apăreau primele rezultate și primele satisfacții în organizarea muncii, interesul a crescut exponențial. Unul dintre avantajele Sistemului de Management
Mai puține ore de muncă și venituri mai mari. Care este rețeta by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50090_a_51415]
-
se practică încă rudimentar: " Ca să-și cucerească muzele, incorigibilul Don Juan a pus la punct o strategie care aliază romantismul și cavalerismul frust al românilor cu subtila galanterie deprinsă pe malurile Senei. Solicitat de un gazetar american să dezvăluie taina proverbialului său succes la femei, el schițează cu umor un portret-robot al craiului hollywoodian." Pentru Manuela Cernat, Jean Negulescu nu este numai o celebritate, ci și un om. în pagini impresionante, este evocată rezonanța pe care o are în conștiința lui
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
se ivise și frumoasă Irene, așa că spectacolul, devenim conștienți, este supervizat de arbitrul cel mai important, frumusețea care aruncă mânușa să-i fie ridicată din noroi cu un croșeu. Sherlock Holmes nu s-ar fi înfuriat niciodată, calmul personajului este proverbial, calmul unui aristocrat autentic, al unei minți superioare pentru care luptele adevărate au loc nu pe scena de bâlci cu fachiri, femei cu barbă, jongleuri și indieni care scot flăcări pe gură și îmblânzesc cobre. Poate nu întâmplător, urmarind-o
Elementary, my dear Ritchie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6552_a_7877]
-
Iliescu-Gheorghiu este acum profesoară (la Universitatea din Alicante, Catedra de traductologie), directoare a Cursurilor de vară „Rafael Altamira“ și președintă a Asociației culturale româno-spaniole ARIPI. Printre nenumăratele sale proiecte (căci nesfîrșita energie a Cătălinei Iliescu și buna sa dispoziție sînt proverbiale pentru toți cei care au colaborat vreodată cu ea) s-a numărat recent și minunata antologie bilingvă de poezie românească, numită, după un vers al lui Bacovia din poemul „Alb“, Miniaturas de tiempos venideros (Miniaturi de vremuri viitoare). Am citit
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
teama de a greși, că nici o categorie profesională nu a avut un rol mai important și atribuții atât de multe și variate, de-a lungul timpului, în ridicarea poporului român decât breasla învățătorilor. Confruntat, în toate timpurile și oriunde, cu proverbiala sărăcie și cu greutăți de tot felul, învățătorul a devenit nu doar educator al celor mici, ci și îndrumător al celor mari, în toate aspectele vieții. Dacă înființarea primelor școli bănățene se pierde în negura vremilor, începând cu secolul al
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
nevoia unei refaceri pe teren economic, iar dascălii au îmbrățișat această problemă, făcând ceea ce puteau: îndemnuri, sfaturi, călăuziri, pilde vii pe teren școlar, copiii mai dezghețați fiind duși la orașe la meserii și comerț. Necesitățile de toată ziua ale învățătorilor, proverbiala lor sărăcie din toate vremile și de pretutindeni i-au silit însă să se gândească și la o viață mai omenească pentru ei. Dar inițiativele nu erau încurajate, așa că abia după 1918 învățătorii români au putut să-și lărgească cercul
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
de masă atât de largă să umple litoralul de frunza dudului, ciuboțica cucului și ale plante cântate de strămoșii noștri. De unde palmieri la Ciorogârla?! Din fericire, bazaconia nu i se adresează în primul rând românului. Dl. Agathon mizează pe stupizenia proverbială a neamțului și pe credulitatea incurabilă a elvețianului care, deîndată ce vor răsfoi pliantele cu un Neptun invadat de palmieri va țâșni direct la aeroport și nu se va opri decât în brațele primitoare ale d-lui Agathon. Să fim
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
voia unei amnezii confortabile, tangente la o ambiție excedentară. Dacă oficialitatea comunistă obișnuia a rescrie trecutul în conformitate cu intențiile sale propagandistice, a-l "recrea" în chip abuziv, noi sîntem tentați a-l ignora pur și simplu (mișcare de facto echivalentă cu proverbiala tactică a struțului). Rezultatele unui atare comportament nu pot fi decît decepționante. Criticii literare i-au sucit capul cîteva metode odinioară în vogă, azi depășite și-n Occident (Jean Paulhan denunța din vreme, pe bună dreptate, un "terorism al metodelor
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
ea. ¯ Mi-e foame! îi spun că un fel de scuză în fața minunăției mele de a nu fi plecat. Ai spus ceva ? mă întreabă cu glas șoptit. Mi-e foame, repet că în tranșă ducându-mi mâna la stomacul ulceros, proverbial de ulceros. Îți fac imediat ceva, îmi spune ea limpede ridicându-se de lângă mine cu precauție. Stai liniștit. Îți fac numaidecât. Mă-ntorc pe partea stângă. Așa durerile-mi sunt mai suportabile. Cât e ceasul? o întreb gemând. E două
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ea. ¯ Mi-e foame! îi spun că un fel de scuză în fața minunăției mele de a nu fi plecat. Ai spus ceva ? mă întreabă cu glas șoptit. Mi-e foame, repet că în tranșă ducându-mi mâna la stomacul ulceros, proverbial de ulceros. Îți fac imediat ceva, îmi spune ea limpede ridicându-se de lângă mine cu precauție. Stai liniștit. Îți fac numaidecât. Mă-ntorc pe partea stângă. Așa durerile-mi sunt mai suportabile. Cât e ceasul? o întreb gemând. E două
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Altfel spus să ieșim din timp stă în putința Omului. în câteva din operele sale literare, a confirmat puterea de seducție a imaginarului în această privință. El, Mircea Eliade, prin întreaga lui operă - științifică, literară, culturală, didactică, prin generozitatea sa proverbială, în ciuda vicisitudinilor vieții personale - a desfoliat, în zeci și sute de înțelesuri, rostirea aforistică a lui Hafiz (cca. 1320-1390): „E scris pe a Paradisului poartă: „Vai celui care se lasă în seama sorții.” Oare n-ar trebui să vedem în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]