2,509 matches
-
Discută ponderat. Desigur, chestiuni științifice. Dar eu îl caut pe domnul Mirodan. M-a onorat, stabilindu-mi aici o întâlnire. Privesc în jur. Nu-i. Nici mai în spate, în sala cu mesuțe ce-mi amintește de genul de cofetărie provincială din România. Nu-i! Mă uit și pe terasă. Goală. M-ntorc să plec. Dar cine-i tipul ăsta, dintr-o parte a sălii, aplecat peste masă astfel că nu i se vede fața, având deja a doua ceașcă de
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
artă cinematografică unor studenți romantici, trezindu-se cu toții implicați într-un conflict cu traficanți, politicieni și politicieni-traficanți. Bombă sexi e o femeie admirată și filmată de ei, care complică toate misterele unei corupte lumi politice din realitățile bucureștene și ale provincialului oraș ce pare sărăcit...” Prin acest nou român, ciclul lui Corneliu Leu începe a deveni o frescă satirica a societății noastre contemporane. *** CRONOLOGIE BIBLIOGRAFICA A SCRIITORULUI CORNELIU LEU 1948 - debut cu nuvele și povestiri în “Flacăra”, “Cuget liber”, “Pagini dobrogene
GEORGE ROCA PREZINTĂ: O NOUĂ CARTE A SCRIITORULUI CORNELIU LEU: „VAGONUL NR 13 SAU VIAŢA CA-N FILME” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351636_a_352965]
-
și trebuie să o atingă în cadrul statului prescris de către ordinea socială existentă. Pornind de la această esență, pentru a fi ad rem, spunem de la început, că Bacovia, încă de la primele sale versuri, a fost recunoscut ca un poet tipic al "deznădejdii provinciale", pentru că, acesta concepea fericirea în satisfacere nemijlocită a interesului particular, paradoxal, simțea fericirea în transferul ei în domeniul incontrolabilului, în domeniu nestăpânit de om, la discreția puterii lipsite de rațiune a realităților care sunt în esență exterioare individului, astfel încât fericirea
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
fel ca Laforgue și M. Rollinat, pentru a constrânge fericirea la dăruirea nemijlocită și la plăcerea nemijlocită, făcând ca hedonismul să urmeze starea de lucruri subiacentă a cadrului social. Precaritatea, perceperea realității prin "lentila"deformalității, selecția cu predilecție a orașelor provinciale, periferia acestora, cârciumi sărace, murdăria străzilor, peisajele dezolante, vagabonzi, toate acestea duc la nefericirea generală, deși aceste simboluri, în poezia bacoviană, devin uneori sursa plăcerii: "Tălăngile, trist,/ Tot sună dogit.../ Și tare-i târziu,/ Și n-am mai murit... ("Pastel
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
Acasa > Cultural > Vizual > MUZEUL ÎN AER LIBER BOKRIJK Autor: Tatiana Scurtu Munteanu Publicat în: Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Un trecut animat Domeniul provincial Bokrijk, situat în comuna belgiană Genk, este cunoscut în special pentru muzeul în aer liber, cel mai mare din Europa. Fosta proprietate de Herckenrode este amenajată în jurul unui castel din secolul al XIX-lea, acoperă 550 de hectare, inclusiv 150
MUZEUL ÎN AER LIBER BOKRIJK de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355827_a_357156]
-
ghindă, de piscuri, de râuri, trăgea clopotul lunii în cer, să audă orice temnicer, spânzura păsările de vânt, și le-nșira pe-o sfoară de cuvânt. visa să fugă în hiperboreia, cu cărți în cuneiforme, îmbrăcat în uniforme de jandarm provincial, în ținutul glacial. visa coloane de pulpe din femei în piei de vulpe și se certa cu verline, pentr-un blestemat catren. din când în când și mai iubea pe-o pajiște de peruzea femeia lui era de ceară căzută
LA CINĂ CU NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354959_a_356288]
-
să cred că nu voi rămâne la stadiul de cetățean inocent prea multă vreme în acest sens -, cu fonduri obținute din varii surse, chiar si europene, a unui Festival Internațional de Canto clasic „FLORICA CRISTOFOREANU” - ce ar genera micului oraș provincial o deschidere internațională de care are absolută nevoie acum, ajutându-l să devină în scurt timp, aidoma multor localități de pe mapamond cunoscute prin numele personalităților lor de marcă și prin acțiunile specifice legate de acestea, un reper geografic important în
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
cu Melior (1981), se observă o distilare mai accentuată a lirismului, în versuri a caror expresivitate capătă tonuri sentențioase. E o poezie de autocunoaștere, în care sentimentul morții și al deznădejdii va fi caligrafiat cu o discreție străbătuta de melancolii provinciale. Ea dobândește intensități neașteptate în Puntea de hartie (1986), considerată cartea sa cea mai reușită, prin concentrare dramatică și definirea unui univers interior utopic, care este ființă însăși a poeziei. Dimineață noului venit (I, 1974), gândit ca volum inaugural al
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
Critica a lui Zarifopol, Ralea, Vianu, Pompiliu Costantinescu, Șerban Cioculescu, G.Călinescu, promova ideile democratice și etice din operele comentate, diversitatea stilurilor și estetica acestora. În această perioadă este promovată proza memorialistică, noul roman citadin, literatura femenină, poezia profesiunilor, poeții provinciali și noua generație cu filozofia neliniștii, aventurii și experiențelor ( sunt promovate filozofiile miturilor ale lui Pârvan, Nae Ionescu, Blaga ), și noua generație de romancieri gidieni, cum ar fi Mircea Eliade, Celarianu, Anton Holban, etc. Însă, nu trebuie uitat că Ralea
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
de revigorare a lecturii, editurile nu te mai promovează la târguri. Îți dau tirajul în brațe și trebuie să te descurci tu. Când vom avea programe de promovare a scrisului vom fi oameni fericiți. Până atunci ne pierdem în anonimatul provincial. Am pus accentul pe proza jurnalistică, mai puțin abordată la Bistrița, însă bine receptată de critica de specialitate din capitală. Nu am uitat de cărțile de etnologie, cu care merg în paralel. Sunt un tip al contrariilor, iubesc presa, de
TAINA SCRISULUI (24) – SCRIU PRECUM RESPIR... de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355058_a_356387]
-
Critica a lui Zarifopol, Ralea, Vianu, Pompiliu Costantinescu, Șerban Cioculescu, G.Călinescu, promova ideile democratice și etice din operele comentate, diversitatea stilurilor și estetica acestora. În această perioadă este promovată proza memorialistică, noul roman citadin, literatura femenină, poezia profesiunilor, poeții provinciali și noua generație cu filozofia neliniștii, aventurii și experiențelor ( sunt promovate filozofiile miturilor ale lui Pârvan, Nae Ionescu, Blaga ), și noua generație de romancieri gidieni, cum ar fi Mircea Eliade, Celarianu, Anton Holban, etc. Însă, nu trebuie uitat că Ralea
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
și trebuie să o atingă în cadrul statului prescris de către ordinea socială existentă. Pornind de la această esență, pentru a fi ad rem, spunem de la început, că Bacovia, încă de la primele sale versuri, a fost recunoscut ca un poet tipic al "deznădejdii provinciale", pentru că, acesta concepea fericirea în satisfacere nemijlocită a interesului particular, paradoxal, simțea fericirea în transferul ei în domeniul incontrolabilului, în domeniu nestăpânit de om, la discreția puterii lipsite de rațiune a realităților care sunt în esență exterioare individului, astfel încât fericirea
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
fel ca Laforgue și M. Rollinat, pentru a constrânge fericirea la dăruirea nemijlocită și la plăcerea nemijlocită, făcând ca hedonismul să urmeze starea de lucruri subiacentă a cadrului social. Precaritatea, perceperea realității prin "lentila" deformalității, selecția cu predilecție a orașelor provinciale, periferia acestora, cârciumi sărace, murdăria străzilor, peisajele dezolante, vagabonzi, toate acestea duc la nefericirea generală, deși aceste simboluri, în poezia bacoviană, devin uneori sursa plăcerii: "Tălăngile, trist,/ Tot sună dogit.../ Și tare-i târziu,/ Și n-am mai murit... ("Pastel
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
în altă parte a Europei. În fața sa defilau peste o sută de zei și zeițe greco-romane sub formă de basoreliefuri, sculpturi bombate, mozaicuri etc. Și tot atâția lei, păsări, șerpi. Constată că, centrul vechi al Bucureștiului era doar o tentativă provincială pe lângă statura imperială a clădirilor arhitectonice din Cernăuți, adevărate amprente ale istoriei fabuloase, chiar dinainte de secolul de dominație habsburgică, cel mai marcant pentru el. Nicolae citise că prima atestare documentară a așezării, a reprezentat-o un hrisov emis de Alexandru
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
Debutul editorial: Poetici românești, Editura Facla, Timișoara, 1976. Opera: Poetici românești, Editura Facla, Timișoara, 1976, 201 p.; Dicționar istoric de rime, Editura Științifică și Enciclopedică, București,1983, 367 p.; Dicționar al scriitorilor bănățeni, Editura Amarcord, Timișoara, 1996, 179 p.; Lecturi provinciale, critică literară, Editura Eubeea, Timișoara, 2003, 162 p. ; Despre maeștri, critică și istorie literară, Editura Mirton, Timișoara, 2003 , 194 p. . Provincia literară, critică și istorie literară, Editura Eubeea, Timișoara, 2008, 202 p.; Poezia lui Eugen Dorcescu. Crestomație critică, critică și
IN MEMORIAM OLIMPIA-OCTAVIA BERCA de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369407_a_370736]
-
editorial: Poetici românești, Editura Facla, Timișoara, 1976. 16. Opera: Poetici românești, Editura Facla, Timișoara, 1976, 201 p.; Dicționar istoric de rime, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, 367 p.; Dicționar al scriitorilor bănățeni, Editura Amarcord, Timișoara, 1996, 179 p.; Lecturi provinciale, critică literară, Editura Eubeea, Timișoara, 2003, 162 p. ; Despre maeștri, critică și istorie literară, Editura Mirton, Timișoara, 2003 , 194 p. . Provincia literară, critică și istorie literară, Editura Eubeea, Timișoara, 2008, 202 p.; Poezia lui Eugen Dorcescu. Crestomație critică, critică și
OLIMPIA BERCA, BIO-BIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369405_a_370734]
-
într-un sfârșit adevărul și puterea justițiara într-o formulă subtil echivoca, lăsând în grija viitorului alte provocări... Partea a doua, tot sub formă de scenariu, ne aduce în lumea subțire a intelectualilor și oamenilor de afaceri dintr-un spațiu provincial. Personajele sunt de altă factura umană, cel puțin la nivelul pretențiilor, în realitate aflate într-o derivă endemica. Treptat, cu aceeași îndemânare, doamna Rodica Elenă Lupu devoalează neîmpliniri, infidelități, duplicități, slăbiciuni de caracter, componente ale unei gândiri egoiste și superficiale
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
farbă), când «puși pe fapte / mari, inepte, / alarme necoapte / scriem sub trepte» (Vitralii de vitregie, p. 10), când „bărcuțele-s scufundate de sirene“ în timp ce mijgură, în vreme ce «plouă gângav» peste conclavul râșilor cu subțiori transpirate, dar și „teribil, direct / în buletinul provincial“ (p. 11), poate, până se înregistrează - «în creier - când se uscă prunii» (p. 13), după vreo grindinoasă «biciuire până la înflorire» (p. 18), însă nu pentru a se alcătui din lemnul cu măduvă roșie de prun vreo cușcă a „freneticului dor
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
Acasa > Impact > Relatare > PRIN ORAȘ Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1525 din 05 martie 2015 Toate Articolele Autorului Orașul copilăriei Bârladul, avea pe atunci un aspect provincial de târg vechi. Străzile înguste erau pavate cu piatră de râu și străjuite de castani. Clădiri cenușii, și afumate. Magazinele înșirate pe strada principală aveau vitrine cu geamuri prăfuite vara și pline de noroi iarna. În colțul străzii Dimitrov pe
PRIN ORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369598_a_370927]
-
Angelescu, insp.șc.gen.Gheorghe Borovină, Emil Proșcan, primarul Mizilului, insp.șc.gen.Gheorghe Matei, col.dr. Aurelian Ranetti, Daniela Vlădescu, Ion Longin Popescu, Lucia Olaru Nenati, Aurel Antonie. Câteva opinii: Conf.univ.dr. Daniel Cristea-Enache: "Departe de a avea un iz provincial, cu veleitari și mediocrități, manifestarea această cultural-competițională respira valoare, originalitate, talent individual. Participanții (fie ei tineri maturi ori bătrâni cu vitalitate) au șansa lor; iar scriitorii buni, indiferent de generație, sunt miza noastră. Mă refer în special la secțiunea poemelor
FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAME, ED.A V-A de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352788_a_354117]
-
case arătoase. Lucirile soarelui se vedeau ici-colo, printre vârfurile plopilor. Ca răspuns la mângâierile razelor ramurile înalte, înfrățite ale plopilor se aplecau tremurătoare în ritmul vântului coborât din cerul azuriu al toamnei. Iată, până și impasibilii locuitori ai acestei urbe provinciale începură să-și revină din inactivitate prin pregătiri timpurii pentru iarnă. Câțiva bătrâni grijulii în exces cu soarta lor începură să care, pe cărucioare, coșuri și saci cu provizii pentru pivnițele lor. Un geamgiu înainta șleampăt pe străzi repetând gutural
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
atunci, de la Operă!... Alice zâmbi copilărește, apoi inspiră adânc aer proaspăt în piept și începu destăinuirea ei: - Ah! De-ai ști, Karl, ce-i în sufletul meu!... Îmi vine atât de greu să mă readaptez la atmosfera acestui oraș, categoric provincial, atât prin poziție geografică dar, mai ales, prin prisma concepției oamenilor din așa zisa lume bună. Și asta, în comparație cu atmosfera aceea de vis de la Cambridge, în care nu trebuia să mă feresc de nimeni și să dau socoteală nimănui. Nu
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
și să dau socoteală nimănui. Nu te alarma, nu am fost o fată ușuratică! Aici, însă, de cum am apărut în acest oraș mic, s-au pus rudele și cunoștințele pe capul meu să-mi găsească, cu tot dinadinsul, un rost provincial: Cu cine s-o mărităm?... A! Uite, i s-ar potrivi vărul prefectului! sau: De ce nu vrei să faci o vizită mătușii avocatului? Și așa mai departe! Nu-i mai suport! Cum pot scăpa de ei?... - Te înteleg, Alice! Dar
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
Autorului "Continuitatea românilor în vatra lor strămoșească - Dacia - nu a fost contestată până la sfârșitul secolului al XVIII-lea.” (Franz Joseph Sulzer-Geschichte des transalpinischen Daciens) Sensul unei rase, nații ori seminții în istorie nu constă în cuceririle și acaparările samavolnice teritoriale, provinciale, în migrațiile barbare distrugătoare, în iredentismul grotesc, în falsificarea istoriei și a culturii, în maghiarizarea forțată a populației ocupate, în interzicerea vorbirii limbii române în teritoriul sfâșiat și controlat de invadatori, în șerbia aproape milenară cu care a înjugat poporul
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
o melodie plină de temperament cum îi plăcea ei să danseze pentru a-și scoate în evidență calitățile de bună dansatoare. Cât a fost studentă se înscrisese la niște cursuri de dans ce se țineau pe lângă Clubul Studenților. Era prea provincială în materie de dans când a ajuns în capitală. Acum se mișca dezinvolt, putea să facă față oricărui gen de muzică de dans. O avantaja și faptul că era suplă și plină de vervă. Îi plăcea să se mlădieze ca
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354066_a_355395]