569 matches
-
precum Mircea Ivănescu, Emil Brumaru, Nichita Danilov, Aurel Pantea, Lucian Vasiliu, Șerban Foarță, Ion Pop, Ioan Moldovan, Gellu Dorian, Adrian Alui Gheorghe și multe altele mă făceau să freamăt la fel de tare ca numele scriitorilor din București. Eu însumi sunt un provincial din toate punctele de vedere, iar în zona mea de interes intră nu anumite zone sau grupuri literare, ci anumiți autori și anumite cărți. Am fost crescut într-o cultură a vinovăției, motiv pentru care orice greșeală personală a generat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
decât cu cei din Iași pentru care am fost și rămân un fel de outsider. Nu mă simt nicicum marginal, ci cât se poate de central. Relația cu Capitala este una de egalitate, nu mă simt perceput acolo drept un provincial. Crezi că Poezia și Convorbiri literare sunt reviste marginale?! Spune-mi cinci motive pentru care ai rămas la Iași... M-am localizat la Iași la 28 de ani, în toamna lui 1978. Probabil pentru că am urmat cumva și instinctul. Studiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care mima o normalitate de capitală europeană? Pe acel fond ai scris o carte cu un titlu în răspăr: "Orașul cu un singur locuitor". Să însemne asta expresia unei inadaptări? Orașul București nu este, într-adevăr, unul foarte tandru cu provincialii. Eu îl iubeam însă ca un nebun, încă din copilărie, de la vârsta de șapte sau opt ani, când m-a dus prima dată tatăl meu să-mi arate capitala. Am mai vizitat apoi și alte mari orașe din țară, tatăl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sine e o boală incurabilă. Profesorul e un elev despre care se spune că știe totul. * Cei buni la toate nu sunt buni la nimic. * Dacă trăiești în București nu înseamnă ca ești bucureștean. * Bucureșteanul îngâmfat îl are corespondent pe provincialul complexat. * Actul de naștere se completează tot timpul vieții. * Identitatea nu este dată de certificatul de naștere, ci de conștiința propriei apartenențe. * Nu statutul minorităților este pericolul, ci ceea ce se ascunde îndărătul lui. * Dacă ungurii nu doresc Transilvania, de ce vor
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
prea modeste cu care a apărut în numărul 1 s-au schimbat repede; ba, curând (nici nu îmi pot explica în cadrul cărei șmecherii editoriale s-a întâmplat), Symposionul a devenit cea mai elegantă revistă a vremii. Nu mai avea nimic provincial, nici o urmă de timiditate, era poftit, oricând, în fruntea celor de rangul lui; dar de rangul lui administrativ, pentru că, de fapt, era de o distincție și de calitate care îl situa, de la sine, între exponenții de seamă ai publicațiilor studențești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Cosimo de' Medici, Pater Patriae", în Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, XXIV, 1961, pp. 186-221. ---, Bartolomeo Scală, 1430-1497, Chancellor of Florența: The Humanist aș Bureaucrat, Princeton University Press, Princeton, 1979. Brown, Judith C., În the Shadow of Florența: Provincial Society în Renaissance Pescia, Oxford University Press, New York, 1982. ---, "Florența, Renaissance and Early Modern State: Reappraisals", în Journal of Modern History, 56, 1984, pp. 285-300. Brucker, Gene, "The Structure of Patrician Society în Renaissance Florența", în Colloquium, I, 1964, pp.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Pöhlmann, Die Wirthschaftspolitik der Florentiner Renaissance und das Princip der Verkehrsfreiheit, 1878 (rist. anast.: Amsterdam, Bonset, 1968); A. Verde, Lo Studio Fiorentino, 1473-1503. Ricerche e documenti, vol. 4, Firenze e Pistoia, 1973-1985. 7 J. Brown, În the Shadow of Florența: Provincial Society în Renaissance Pescia, New York, Oxford University Press, 1982; E. Fiumi, L'impresa di Lorenzo de' Medici contro Volterra (1472), Olschki, Firenze, 1948, cu o recenzie făcută de R. Palmarocchi în Rivista storica italiană, 61, 1949, pp. 289-297. Vezi și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
recipienți ca o dovadă a entropizării induse de această “faună”, am ajuns și la metrou, nu ca să răsuflu ușurat, ci ca să dau de alte reluări ale aceleiași priveliști a unei recuzite medievale. Când, după o zi de alergătură, pentru că un provincial vine la București Încărcat cu probleme cât nu poate duce, am Încercat să-mi potolesc foamea cu un “hot dogs” ale cărui ingrediente erau invers proporționale cu prețul - deh! ultima șansă, la gară - mai să-mi fie smuls din mână
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deloc intenția să cedeze prioritatea Rusiei în privința influenței ei în Principate. Alexandru I a continuat politica aceasta, dar guvernul lui nu a recurs la presiuni asupra Porții în vederea obținerii anumitor concesii. Valahia suferea în perioada aceasta de pe urma devastărilor trupelor notabilului provincial Pasvanoglu, care organiza tot timpul raiduri în ținuturile românești din cartierul său general de la Vidin și din nordul Bulgariei. Într-un document oficial din 1802, guvernul otoman a stabilit perioada de domnie a hospodarilor la șapte ani; aceștia urmau să
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și-a putut îndrepta întreaga atenție în direcția învingerii armatei franceze care o invadase. Deși avea și ea o nevoie disperată de pace, Poarta otomană nu a fost mulțumită de termenii acordului, iar negociatorii au fost ulterior decapitați. Amenințarea notabililor provinciali: sfîrșitul domniei lui Selim al III-lea Pe lîngă faptul de a fi fost martorul pericolelor externe cu care s-a confruntat imperiul, mai important este acela că în intervalul cuprins între anii 1798 și 1812 guvernarea centrală a fost
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ienicerilor, ulemei și studenților, iar Selim a fost nevoit să abdice. Noul sultan, Mustafa al IV-lea, nu avea o bază de sprijin solidă. Partizanii lui Selim și alți adversari ai noului regim s-au strîns în jurul unui alt notabil provincial, Mustafa Bayraktar Pașa, al cărui cartier general se afla la Ruse (Rusciuk). Cu toate că era reprezentant al clasei ayanilor, care crease un haos atît de mare în imperiu, Mustafa susținea reforma și avea o armată la dispoziție. Grupul lui era cunoscut
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
alături de căpetenia locală pentru interesele zonei în care locuia. Lupta dintre forțele otomane și grecești era deja în plină desfășurare în momentul izbucnirii revoluției din aprilie 1821. Conflictul acesta își avea originea în vechea ceartă dintre Poartă și nesupusul ayan provincial Ali Pașa, al cărui cartier general se afla la Janina, în Epir. Așa cum am văzut, acesta fusese tot timpul un spin în coasta autorităților otomane. El oscilase între rebeli și guvernul din vestul Balcanilor și intrase în legătură cu puterile străine. În ciuda
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să i se facă dor de oameni. Să însceneze. Ficțiunea să capete corporalitate. Mă rog, asta se petrecea în provincie, dar să întâlnești asemenea manifestări la indivizi serioși era deja prea mult. De-aia v-am povestit despre D.V. La provincial e de remarcat fericirea absolut meschină de a fi un mic satrap local. Un ayatollah de gang. El e cel mai bun scriitor de pe strada lui. Ca să nu mai vorbim că, în familie, e cea mai reușită creatură care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
să le amesteci și să tragi. Nu știi dacă e scula ta sau a altuia. Câștigă ăla care rezistă mai mult. De ce toată anarhia asta, toată incoerența? De ce beau copiii, în fond asta suntem, copii veniți din provincie? Probabil, un provincial, un țăran ajuns într-un mare oraș nu pricepe nimic din funcționarea acelui oraș. Crede că funcționarea acelui oraș chiar pe haos se bazează. Mecanismele chiar în asta constau. Și pentru a întreține societatea, trebuie să contribui și tu la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mai bine de-atât. 24. Cârnați Presupoziția mea e asta. Că în București majoritatea celor care trăiesc sunt întreținuți de rudele din provincie. Să trăiești în București e mai mult o formă de izmeneală, un lux pe care îl suportă provincialii care trebuie să-ți trimită mâncare. Dacă, așa cum vă sfătuiam, veniți vinerea sau duminica în Gara de Nord, veți vedea câte sufertașe cărate, câte comisioane făcute. Așa și cu mine. Mi s-a întâmplat odată ceva ce mi-a dat de gândit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ca să-și bată joc de unii și de alții, trăgea la sorți pe cine să-l umple de rahat și pe cine să-l acopere - nemeritat, bineînțeles - cu elogii. Erau băieți bogați și cinici, care se jucau de-a nenorocitul provincialilor. Șerban i-a ghicit din prima zi, și-a dat seama, de cum au început să-i comenteze fragmentul de roman, că vorbeau despre cu totul altceva decât despre textul lui, că sorții îl desemnaseră în seara aceea drept provincialul care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nenorocitul provincialilor. Șerban i-a ghicit din prima zi, și-a dat seama, de cum au început să-i comenteze fragmentul de roman, că vorbeau despre cu totul altceva decât despre textul lui, că sorții îl desemnaseră în seara aceea drept provincialul care trebuia batjocorit. Totuși, analiza serioasă a bărbatului cu mâneca hainei prinsă de umăr, ca invalizii de război, cu un ac de siguranță, i-a făcut mai mult sânge rău decât miștoul cinicilor. Ceea ce-l supăra foarte tare era o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
îi mulțumim pentru munca, talentul și tenacitatea sa. Dragi cititori, să parcurgem cu atenție aceste pagini prețioase și să ne aplecăm cu reverență în fața mărturiei înaintașilor iar drept răspuns să ne ridicăm la înălțimea chemării noastre. Fr. Emilian Cătălin, Ministru Provincial OFMConv. - România 1. PR. PETRU ALBERT autobiografie Subsemnatul Preot Petru I. Albert, m-am născut la data de 10 februarie 1919, în satul Pildești, com. Cordun, jud. Roman, astăzi jud. Neamț. Am absolvit școala primară în satul natal. În ziua
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
din partea autorităților militare respective (C.M. jud. Brașov, UM 02405 Pitești și As. Naț. vet. răz. fil. Brașov) și la necesitate. Dr. ing. Octavian Moisin locotenent rez. or. Victoria (BV), 15 mai 1992 4. PR. ANTON BIȘOC mărturii Prea cucernice părinte Provincial, Prin prezenta vă comunic că am primit scrisoarea cu „preoții franciscani care au făcut închisoare”. După dorința Curiei am alăturat și ceva din „Viața de deținut a Prea cuvioșiei sale Pr. Anton Bișoc, copie ce am înaintat-o și P.S.
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
distrug pe franciscani”. În luna decembrie, pe la mijloc, Pr. Iosif Chelaru (OFMConv.), parohul de Săbăoani a fost arestat în timp ce mergea spre Roman pentru a face cumpărăturile necesare pentru Crăciun și pus în lotul: Pr. Albert Petru, Pr. Mihai Dămoc, comisar provincial etc... Rămânând la Săbăoani - parohie mare - numai cu Pr. Bernardin Romila, am căutat să ne facem programul ca și mai înainte, deși aveam și filiala Traian, spre binele poporului nostru catolic, cu mari greutăți: Crăciunul, sfințirea caselor, vizite și cercetări
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
tocmai la Târgu Jiu, în Oltenia, ca să fie cât mai departe de ai săi și ca să nu-i încurce pe alții, fie din conducerea Bisericii sau a Statului. Despre Pr. Anton Bișoc, paroh de Săbăoani, știu că a fost ales Provincial în 1947, după moartea Pr. Iosif Pal, înmormântat la Luizi-Călugăra. În calitate de superior al franciscanilor, a fost ușor să i se confecționeze vinovăție și a fost ridicat de securitate și a făcut mai mulți ani de pușcărie, murind apoi în domiciliul
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și Eugen Blăjuț senior, au fost ridicați de securitate, ca studenți teologi, după desființarea Seminarului nostru din Luizi-Călugăra, pe motivul unui manifest anticomunist ce l-au dactilografiat și difuzat împreună cu seminaristul diecezan, Vasile Ungureanu. Dintre aceștia, Pr. Iosif Sabău, actualul Provincial al nostru, a fost primul eliberat și în ianuarie 1953 a venit la Alba Iulia unde, împreună am făcut ultimul an de teologie și am fost sfințiți preoți la 29.VI.1953 de către Episcopul Alex. Cisar, ce se afla în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
superioare de filozofie și teologie la Luizi-Călugăra, jud. Bacău, între anii 1932-1938. Profesiunea solemnă am făcut-o în anul 1935 la Luizi-Călugăra. Hirotonirea întru preot a fost la 4 aprilie 1937, tot la Luizi, episcop fiind Excelența sa Mihai Robu și Provincial Prea Cucernicia sa Pr. Iosif P. M. Pal. Ca preot am activat la Adjudeni în 1938, la Luizi-Călugăra din 1938-1946 ca vicar. Din 1946 până în 1949 am fost numit quasi-paroh la parohia Fărăoani, jud. Bacău. Din 1949 până în 1959 arestat. La data de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
fiind condamnat la ani grei de pușcărie. Pr. A. Olaru, însă, nu a mai fost arestat, n-a făcut pușcărie. La securitatea din Bacău, rând pe rând, au fost aduși următorii preoți și studenți pe acea vreme: Pr. Anton Bișoc, provincialul, Pr. Dumitru Lucaci, Pr. Petru Băcăoanu, Pr. Anton Dămoc, Pr. Gheorghe Patrașcu, Pr. Ioan Butnaru, Pr. Petru Dâncă, Pr. Carol Susanu, preot diecezan, Fr. Iosif Simon, Fr. Iosif Sabău, Fr. Eugen Blăjuț, Fr. Iosif Gabor, Fr. Alois Donea. Aceștia au
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
martie 1955 am fost pus în libertate. În ziua de 16 decembrie 1961, pe când eram vicar la București, am fost arestat a doua oară și dus la securitatea din Bacău, unde au fost aduși următorii preoți franciscani: Pr. Mihai Dămoc, provincialul, Pr. Petru Albert, Pr. Iosif Duman, Pr. Iosif Chelaru, Pr. Iosif Celante, Pr. Matei Ghiuzan, Pr. Petru Dâncă, Pr. Petru Mârț, Pr. Iosif Budău, Pr. Șefan Apostol. Aceștia am format al doilea lot de preoți franciscani. Aici la Bacău din
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]