1,136 matches
-
, Matilda (2.IV.1851, Iași - 9.IX.1932, Iași), poetă, prozatoare și autoare de comedii. S-a născut în familia arhitectului austriac Carol von Cugler, stabilit la Iași și devenit cetățean român, și a Matildei (n. Hefner). Căsătorită cu filologul Vasile Burlă în 1872, s-a recăsătorit patru ani mai târziu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]
-
SĂNDULESCU, Ecaterina (11.X.1904, Movilița, j. Vrancea - 24.VIII.1988), poetă, prozatoare și memorialistă. Urmează Liceul „Unirea” din Focșani, unde îl are ca profesor pe I. M. Rașcu, și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1925. Funcționează ca profesoară la diverse licee din Râmnicu Sărat, Craiova, Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
, Oana (pseudonim al Mariei-Ioana Cantacuzino; 21.IV.1936, București), prozatoare. Este fiica Ancăi (n. Diamandi) și a lui Constantin (Bâzu) Cantacuzino, aviator. Începe cursurile gimnaziale la Școala Centrală de Fete din București, în 1944, și le termină abia în 1965, la secția fără frecvență a Liceului „I. L. Caragiale”. În 1952
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
lor de plecare este faptul cotidian, adesea anodin. Persistența obiectivului prin care acesta e privit deplasează de la un moment înainte logica realului, împingând percepția în fantastic, bizar și abstrus. Remarca lui Nicolae Manolescu - criticul care a revelat înzestrarea reală a prozatoarei -, făcută mai târziu, în legătură cu romanul Un bărbat în rândul lumii, este valabilă pentru întreaga operă a autoarei: „Totul este descris exact, fiecare amănunt, impresia de ansamblu este însă halucinantă”. Este vorba aici de felurite mijloace de insolitare. Insistentei priviri reci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
tematică a romanului subversiv scris de O. „Vorbe. Aceleași, repetându-se mereu. Vorbe”, comentează un personaj. A doua (de fapt altă fațetă a celei dintâi) ar fi încapsularea alienantă. În Pietre la țărm, una dintre cele mai bune cărți ale prozatoarei, locul faptului banal este luat de situația limită. Într-o colectivitate constituită cvasialeatoriu (localnicii dintr-un sat de pe malul mării și „sezoniștii” estivali) se petrec două crime misterioase: pretext pentru romancieră de a pune sub lupă comportamentele tuturor și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
, Ana (5.II.1936, Bulboaca, j. Chișinău), prozatoare. A absolvit, la București, Facultatea de Filologie, secția limbă și literatură română, în anul 1958. Lucrează inițial în învățământ. Între anii 1966 și 1971, este redactor la revista „Tomis” din Constanța, apoi, din 1972 până în 1984, la Editura Eminescu, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285628_a_286957]
-
LUNGU, Emilia (1853, Sânnicolau Mare - 16.XII.1932, Timișoara), poetă și prozatoare. Este fiica lui Traian Lungu, învățător. După ce a absolvit Institutul Catolic „Notre-Dame” din Timișoara, L. devine ea însăși învățătoare, din 1874 predând la cea dintâi școală primară de fete din Banat, înființată la Izvin. În particular a absolvit și Preparandia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287920_a_289249]
-
Stereotipii și prejudecăți (2006) și Comunism și represiune În România. Istoria tematică a unui fratricid național (2006). Este, de asemenea, poetă (a publicat șase volume, Între care Oceanul Schizoidian - 1998, Femeia-cruciat - 1999, Veneția cu vene violete - 2002, Kore-Persefona - 2004) și prozatoare (cinci volume publicate, Între care Tricephalos - 2002, Nebulon - 2005, Nașterea dorințelor lichide - 2007). Sanda Cordoș, absolventă a Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”, secția română-latină (absolvită 1988); doctorat În studii filologice (2000). Actualmente este conferențiar la Facultatea de Litere a
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
, Ioana (24.I. 1934, Stoina, j. Gorj), prozatoare și etnolog. Face liceul la Craiova, luându-și bacalaureatul în anul 1953 și urmează Facultatea de Filologie a Universității din București (1953-1958), după care este angajată redactor la Editura pentru Literatură (1958-1972). În 1972 se stabilește în Franța, unde face
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285352_a_286681]
-
NICOLAU, Irina (29.I.1946, București - 3.VIII.2002, București), prozatoare și etnologă. Este fiica Angelei și a lui Pavel Șafarica. După ce urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1964-1969), devine cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor (1970-1989), apoi cercetător principal la Muzeul Țăranului Român (1990-2002
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288438_a_289767]
-
BOTIȘ-CIOBANU, Maria (16.VIII.1866, Abrud-Sat, j. Alba - 24.XI.1950, Oradea), poetă și prozatoare. Este fiica Justinei (n. Critta) și a lui Vasile Cioban, dascăl la Abrud și notar la Roșia Montană. Urmează clasele primare la Roșia Montană, gimnaziul la Sibiu, la Școala Civilă de Fete a Astrei, Școala Normală de Stat la Cluj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
de umor, narațiunile în versuri. A tradus, trădându-i prin facilitate, din Goethe, Lamartine, N. Lenau, L. Beckstein, Em. Geibel, Th. Körner, M. Moltke, Petöfi, Fr. Rückert. Cu toată încărcătura de moralism a textelor ei, B.-C. e mai bună prozatoare decât poetă. Câte o schiță aduce cu un basm și, de altfel, ardeleanca a scris și basme propriu-zise. Un alt timbru prezintă legendele din volumul Țara Moților, cu sorgintea în istorisirile fantasmagorice ale băieșilor de la minele de aur din Munții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
pe care autorul o poartă în epocă cu Geo Bogza. Într-adevăr, aceasta este cea mai consistentă, între cei doi existând o relație strânsă de prietenie. O deosebită atenție merită, însă, scrisorile pe care Blecher i le trimite pictoriței și prozatoarei Lucia Demetriade-Bălăcescu. Blecher a fost pasionat de pictură, fapt declarat de nenumărate ori. Mai puțin cunoscut este că unele dintre picturile de succes ale Luciei Bălăcescu sunt realizate în urma indicațiilor pe care însuși scriitorul i le dădea. În volumul Max
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
doarmă în aer, în acest caz florile divanului vor fi trase din penel ca în desenul lui Dufy, tabloul care e agățat pe perete"16. Această scrisoare trimisă de autor pictoriței în toamna anului 1933, când se afla internat, împreună cu prozatoarea, în sanatoriul de la Eforie, va inspira tabloul de mai târziu al artistei Sheherezada. Lucia Demetriade-Bălăcescu, Sheherezada 17 Exemple de acest gen pot continua, Blecher fiind cel care va scrie, la un moment dat, prefața la Catalogul expoziției de pictură al
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
, Ana (pseudonim al Otiliei Valeria Coman; 25.III.1942, Timișoara), poetă și prozatoare. Este fiica Otiliei (n. Diacu) și a lui Gheorghe Coman, preot; scriitorul Romulus Rusan este soțul ei. După studii liceale la Oradea (1955-1959), urmează Facultatea de Filologie la Universitatea din Cluj (1962-1967). Lucrează în redacția revistelor „Viața studențească” și „Amfiteatru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
, Elena (22.IX.1940, Caracurt-Ismail), prozatoare și istoric literar. Este fiica Mariei (n. Cernev) și a lui Sava Siupiur, agricultori. Urmează liceul în comuna Viziru, județul Brăila (1953-1957), apoi Facultatea de Filologie, secția limbi slave, a Universității din București (1958-1963). Funcționează doi ani ca profesoară în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
misăl”, „New Europe College Yearbook”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue des études sud-est européennes”, „Revue roumaine d’histoire”, „Secolul 20”, „Steaua”, „Studia Balcanica”, „Südosteuropa”, „Transilvania”, „Vatra”, „22” ș.a. Preocupările se împart la S. între literatură și cercetarea științifică. Prozatoarea, de o remarcabilă luciditate și, totodată, de o mare sensibilitate, se simte atrasă de mister, de aspectele dramatice, de momentele tensionate, dezechilibrante ale vieții. De aici, subtila explorare a conștientului și subconștientului uman sau reconstituirea unui destin colectiv marcat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
Cazul „Fundația Prejbeanu” (1982). Infuzia de material informativ despre mediul intelectual, despre modul de organizare a vieții științifice românești, despre valori artistice și momente de cultură, mărturii din muzee, biblioteci, mănăstiri conferă scenariului polițist virtuți aparte. A doua ipostază a prozatoarei e ilustrată de pagini cutremurătoare despre destinul basarabenilor, acea „categorie umană rătăcitoare prin lume, o populație refugiată sau deportată, răspândită în toate colțurile globului, din Siberia până-n America, încingând ca un inel de nedumerită durere și nostalgie pământul, o populație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
NICOLAU, Marieta (10.IX.1943, București), poetă și prozatoare. Este fiica Elenei (n. Radu) și a lui Mihail Nicolau, funcționar. Școala o face în București, urmând tot aici Facultatea de Filologie, pe care o va absolvi în 1966. Încadrată la Radioteleviziunea Română, ulterior se transferă la Redacția publicațiilor pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288439_a_289768]
-
DELAVRANCEA, Cella (15.XII.1887, București - 9.VIII.1991, București), prozatoare. Este fiica Mariei (n. Lupașcu) și a lui Barbu Delavrancea, scriitor. O mare influență asupra formației sale intelectuale și artistice au avut părinții, care i-au cultivat însușirile, deschizându-i noi orizonturi. Ambianța casei este evocată într-un interviu: „Am
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
spiritului, T, 1983, 9; Romulus Diaconescu, „Scrieri”. Cella Delavrancea, R, 1983, 10; Ornea, Actualitatea, 155-158; Tania Radu, Deasupra vremii: Cella Delavrancea, FLC, 1987, 1-2; Lovinescu, Unde scurte, V, 14-17; Constantin Mateescu, Pasiunea corespondenței, JL, 1997, 23-26; Liana Cozea, Cvartet cu prozatoare, Oradea, 1997, 143-180; Dicț. scriit. rom., II, 50-52; Gh. Grigurcu, Amazoana artistă, RL, 1999, 22; Faifer, Faldurile, 10-14. P.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
, Aida (17.X.1880, Ploiești - 1954, București), prozatoare și autoare dramatică. Este fiica Ioanei (n. Pistreanu) și a lui Ion Mateescu, avocat; prenumele la naștere: Maria. Urmează la Ploiești școala primară (absolvită în 1890) și liceul, apoi Conservatorul de Artă Dramatică din București. Debutează încă de pe băncile școlii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
, Maya (22.V.1926, Lugoj), prozatoare. Este fiica Alexandrinei (n. Siminescu) și a lui Tiberiu Belciu, funcționar. B. face liceul la Caransebeș, Craiova și Timișoara („Notre-Dame” și „Carmen Sylva”), după care urmează cursurile Facultății de Drept din Cluj. Va absolvi doi ani la Facultatea de Medicină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
cunoscute sau inedite, cu trimitere precisă la trecutul ținutului. Sunt reluate astfel poeziile religioase ale lui George Coșbuc și Octavian Goga, pagini dintr-o lucrare din 1807 a iluministului arădean N. Horga-Popovici, nuvela Logodnica contelui Stuart semnată de poeta și prozatoarea bihoreană Lucreția Suciu-Rudow, fragmente privitoare la români din cronica lui Anonymus Notarius, corespondența dintre Emil Turdeanu și Mircea Eliade, o scrisoare a poetului George A. Petre, stabilit la Oradea, către scriitorul maghiar L. Hatvanyi, Povestea de dragoste cu subiect românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287912_a_289241]
-
GALACTION, Luki [Lucreția] (30.IV.1906, București-2000), prozatoare. Este una dintre fiicele lui Gala Galaction, care, căsătorită Passarelli, s-a stabilit în Italia. Într-o cronică plastică, publicată în „Curentul” din 21 martie 1932, N. Tonitza afirma că G. a moștenit „duhul născocirii și al perfecționării” de la tatăl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]