595 matches
-
a limbajului ( ortofonia sau fonartria sau tehnica vorbirii) este parte componentă a procesului de demutizare și presupune: formarea și exersarea respirației exersarea organelor fonatorii educarea sensibilității vibrotactile și interacțiunea analizatorilor emiterea și formarea vocii corectarea defectelor de pronunție Învățarea elementelor prozodice ( ritm, accent, intonație) d) lexicul ( vocabularul) Îmbogățirea vocabularului pentru surzi este de o importanță cardinală căci numai astfel se trece spre abstractizare și generalizare. Trebuie să stăpânească forme flexionale pentru a Înțelege corect mesajul și pentru a construi mesaje inteligibile
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În teoria poeziei ritmul are o influență puternică asupra versului până la sfârșitul secolului al XIX-lea când, după apariția liricii non-prozodice, intervine criza versificației. Criza ritmului apare ca o consecință directă a promovării versului liber și favorizează eliberarea de convențiile prozodice, oferindu-i o importanță pe care inițiatorii, contestatarii și revoluționarii vechii metrici n-au anticipat o. Teoreticienii post-crizei se străduiesc să construiască imaginea unui ritm aflat în relație cu dinamica limbajelor, un ritm care se volatilizează când se încearcă așezarea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
tipar al greșelilor de exprimare, acestea fluctuează aleator. Un alt fenomen evidențiat în exprimarea orală este eludarea sau folosirea eronată a deicticelor, a elementelor „tactice” ale limbajului. De cele mai multe ori omite conjuncțiile, prepozițiile, articolul este greșit. Sunt afectate și elementele prozodice ale limbajului, în special ritmul, accentul și intonația. VI. Diagnostic logopedic Pe baza evaluărilor complexe și a evoluției copilului s-a stabilit și confirmat diagnosticul de alalie mixtă cu dominanță motorie. VII. Prognostic Evoluția va fi favorabilă, dată fiind implicarea
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Pronunția corectă a sunetelor, combinarea lor în silabe, legarea silabelor în cuvinte, propoziții și fraze sunt aspecte de ordin material al vorbirii. Aceste aspecte sunt discriminate prin tact și auz, dar pot fi observate chiar și cu ochiul liber. Elementele prozodice ale vorbirii: accentul, ritmul și intonația sunt importante deoarece ajută la stabilirea de raporturi logice între cuvinte, sintagme și propoziții și predau o stare sufletească. Ritmul vorbirii. Noțiunea de ritm este foarte complexă. Prin ritmul vorbirii înțelegem viteza de emitere
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
a limbajului ( ortofonia sau fonartria sau tehnica vorbirii) este parte componentă a procesului de demutizare și presupune: - formarea și exersarea respirației - exersarea organelor fonatorii - educarea sensibilității vibrotactile și interacțiunea analizatorilor - emiterea și formarea vocii - corectarea defectelor de pronunție - învățarea elementelor prozodice ( ritm, accent, intonație) d) lexicul ( vocabularul) Îmbogățirea vocabularului pentru surzi este de o importanță cardinală căci numai astfel se trece spre abstractizare și generalizare. Trebuie să stăpânească forme flexionale pentru a înțelege corect mesajul și pentru a construi mesaje inteligibile
Formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz by Sasu Eleonora [Corola-publishinghouse/Science/83972_a_85297]
-
o relație de tipul “față în față” ); * publică (cu un public larg). B. După statutul interlocutorilor: * verticală (între parteneri cu statute inegale); * orizontală (între parteneri cu statute egale); C. După codul folosit: * verbală ( transmisă prin cuvânt): * paraverbală (transmisă prin elemente prozodice și vocale ce însoțesc cuvântul); * nonverbală (realizată prin diversitatea de semne legate direct de postura, miscarea, gesturile, mimica, înfățișarea partenerilor); * mixtă (conține elemente de la fiecare din formele anterioare). D. După finalitatea actului comunicativ: * accidentală (caracterizată prin transmiterea întâmplătoare de informații
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
ale lui V., a căror serie e deschisă de Tehnica accentuării în sonetul eminescian (1991), vor fi legate tot de poezie, îndeosebi de poezia cu formă fixă. Versificație eminesciană (1997), de exemplu, se ocupă de studierea sonetului și de analiza prozodică, punând accentul pe structură, dar și pe ceea ce semnifică funcționalul și esteticul în rimele sonetelor antume. Alt câmp de interes cuprinde investigarea detaliată a armoniei, considerată principiu existențial și poetic, continuată de aprofundarea diverselor aspecte privitoare la tehnica versificației la
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
și esteticul în rimele sonetelor antume. Alt câmp de interes cuprinde investigarea detaliată a armoniei, considerată principiu existențial și poetic, continuată de aprofundarea diverselor aspecte privitoare la tehnica versificației la Eminescu. Aceleași preocupări pot fi observate în Repere în interpretarea prozodică (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), ce are în atenție ipostazele ritmului (substituiri ritmice, accentul secundar al cuvintelor, ritmurile penta și hexasilabice în versul cult românesc etc.) și ale rimei (clasificarea rimelor după accent, virtuțile rimei interioare, paradoxurile rimei rare
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
Eftimiu. SCRIERI: Anotimp cu zăpadă, Iași, 1980; DaVinciAna, pref. Constantin Ciopraga, Iași, 1983; De vorbă cu Poesis, Iași, 1987; Tehnica accentuării în sonetul eminescian, București, 1991; Etape în afirmarea sonetului românesc, Iași, 1996; Versificație eminesciană, Iași, 1997; Repere în interpretarea prozodică, Iași, 1998; Hanul cuvintelor, Iași, 1999; Distihuri, Ploiești, 2000; Poezii cu formă fixă. Aplicații eminesciene, pref. Gh. Bulgăr, Iași, 2001; Deschiderea cercului, I-II, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Al. Husar, Iași, 2002-2003; Întoarcerea Penelopei, Iași, 2003; Visul sferic, Iași, 2003. Repere
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
de intruziune atunci cînd alternanța contribuțiilor realizate de interlocutori nu urmează principiile etice ale succesiunii secvențiale. În acest caz, locutorul A, angajat într-o intervenție în curs, așadar, avînd cuvîntul, îl selectează pe locutorul B (prin indicii de natură sintactică, prozodică, gestuală sau de postură) în vederea ocupării poziției secvențiale următoare, altfel spus, pentru a lua cuvîntul în continuare; această acordare a cuvîntului nu este însă respectată, poziția respectivă fiind acaparată și monopolizată de intervenția unui al treilea locutor C. Intruziunea este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unități componente separate prin puncte de tranziție marcînd locurile de abandonare posibilă a luării de cuvînt de către locutor. Aceste unități și aceste puncte de tranziție nu corespund întotdeauna unităților sintactice complete, ele sînt unități interactive ce fac să intervină datele prozodice și ritmice proprii oralității și datelor non-verbale. Descrierea lor pune în evidență colaborarea dintre cel care produce și cel care receptează o luare de cuvînt, deoarece locutorul alcătuiește luarea de cuvînt cu atenția la receptor, în special prin mecanismele de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
multe altele. Această situație reflectă diversitatea perspectivelor posibile în studiul marcatorilor conversaționali, "mici cuvinte" care, dacă țin de mărcile verbale, sînt adesea monosilabice. Fiecare dintre aceste denumiri vizează una dintre trăsăturile următoare ale marcatorilor: 1) toate fac obiectul unui contur prozodic particular (intonație și ritm), 2) ele sînt, din punct de vedere morfologic, invariabile și aparțin la diferite categorii morfologice (interjecții, adverbe, conectori, adjective, verbe de percepție la diferite moduri etc.), 3) nu au o poziție fixă aplicabilă la toate, unele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
COURTES 1993; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN MODALIZARE. Modalizarea este un proces continuu ce se înscrie în problematica enunțării. Ea desemnează atitudinea subiectului vorbitor cu privire la propriul său enunț, atitudine care lasă urme de variate tipuri: morfematice, prozodice, nonverbale etc. În legătură cu modalizarea există o concepție largă și una restrînsă. Viziunea extinsă are tendința de a suprapune conceptele "modalizare" și "enunțare", cea din urmă fiind definită drept atitudine a subiectului vorbitor față de propriul său enunț. Perspectiva restrînsă, cea care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
segmentată obligatoriu atît grafic, cît și prin conectori. Aristotel definește perioada ca fiind o frază cu început și sfîrșit, cu o întindere ce poate fi cuprinsă dintr-o singură privire, o unitate agreabilă și ușor de înțeles. Mai tîrziu, categoriile prozodice și sintactice devin mai puțin rigide, în special sub impactul oralității (conceptul a fost teoretizat pe larg în gramatica și în stilistica clasică și reinventat de lingvistica anilor 1980, în cadrul studiilor consacrate aspectului oral al limbii). Actuală este viziunea asupra
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; PAYNE - BARBERA 2004; VARO-LINARES 2004. DH PROZODIE. În antichitatea greacă și latină, prozodia indica variațiile de accentuare, temporale și de înălțime din pronunție, care se foloseau în metrica și în melodia poeziei. Întrucît fenomenele prozodice aparțin vorbirii, iar nu de limbă, interesul pentru ele a fost redus un timp, însă, în ultima jumătate de secol, atitudinea s-a schimbat, sub denumirea prozodie fiind cuprinse nu numai fenomenele respective, ci și un număr de alte elemente
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că pot exista enunțuri bine alcătuite ce pot fi neînțelese sau înțelese greșit, dacă nu sînt intonate sau sînt prost intonate. Situația se observă atunci cînd vorbirea este perturbată sau cînd vorbitorul nu este nativ și nu stăpînește bine aspectul prozodic al limbii. Integrarea trăsăturilor prozodice în enunț determină la receptori perceperea unor fenomene melodice, accentuale sau ritmice, ce pot fi evaluate în funcție de variațiile de intensitate și de durată. Există mai multe tipuri de parametri ai percepției ce se pot măsura
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
alcătuite ce pot fi neînțelese sau înțelese greșit, dacă nu sînt intonate sau sînt prost intonate. Situația se observă atunci cînd vorbirea este perturbată sau cînd vorbitorul nu este nativ și nu stăpînește bine aspectul prozodic al limbii. Integrarea trăsăturilor prozodice în enunț determină la receptori perceperea unor fenomene melodice, accentuale sau ritmice, ce pot fi evaluate în funcție de variațiile de intensitate și de durată. Există mai multe tipuri de parametri ai percepției ce se pot măsura prin variația frecvenței, a intensității
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
încît fonosintaxa a fost de mult timp studiată prin implicarea în structurarea morfosintactică a limbii, caracterizată prin dominantele tipice ale intonației. În unele lucrări au fost studiate funcțiile semantice ale prozodiei în structurarea ierarhică a discursului, astfel că diferiți parametri prozodici (variația înălțimii diferitelor segmente, centrul intonației, înălțări și coborîri melodice, recurențe melodice, debit, pauze, alungiri) intră în această zonă de interes. În psiholingvistică, la frontiera dintre lingvistică și psihologie, o literatură bogată a fost consacrată caracteristicilor prozodice ale atitudinilor și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că diferiți parametri prozodici (variația înălțimii diferitelor segmente, centrul intonației, înălțări și coborîri melodice, recurențe melodice, debit, pauze, alungiri) intră în această zonă de interes. În psiholingvistică, la frontiera dintre lingvistică și psihologie, o literatură bogată a fost consacrată caracteristicilor prozodice ale atitudinilor și emoțiilor, precum și calităților vocale legate de expresia emoțiilor. Această perspectivă tinde să înscrie mărcile prozodice într-un substrat al motivațiilor, rolul prozodiei în însușirea limbii fiind stabilit la nivel lexical și sintactic. În analiza conversațională, datorită posibilităților
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
alungiri) intră în această zonă de interes. În psiholingvistică, la frontiera dintre lingvistică și psihologie, o literatură bogată a fost consacrată caracteristicilor prozodice ale atitudinilor și emoțiilor, precum și calităților vocale legate de expresia emoțiilor. Această perspectivă tinde să înscrie mărcile prozodice într-un substrat al motivațiilor, rolul prozodiei în însușirea limbii fiind stabilit la nivel lexical și sintactic. În analiza conversațională, datorită posibilităților de înregistrare sonoră a situațiilor naturale (conversații, intercțiuni în timpul activităților), prozodia a fost studiată în mod deosebit pentru
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de înregistrare sonoră a situațiilor naturale (conversații, intercțiuni în timpul activităților), prozodia a fost studiată în mod deosebit pentru contribuția ei la gestionarea interacțiunii conversaționale: sistemul gestiunii participărilor la discuție și reglarea vorbirii, punerea în evidență a informației, sincronizarea diferiților parametri prozodici (înălțime, ritm) între vorbitori etc. În această viziune, mărcile prozodice nu au un sens referențial precis, ele primesc sens în context, fiindcă sînt indici de contextualizare ce se combină cu alte modalități prin care locutorii semnalează și alocutorii interpretează natura
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prozodia a fost studiată în mod deosebit pentru contribuția ei la gestionarea interacțiunii conversaționale: sistemul gestiunii participărilor la discuție și reglarea vorbirii, punerea în evidență a informației, sincronizarea diferiților parametri prozodici (înălțime, ritm) între vorbitori etc. În această viziune, mărcile prozodice nu au un sens referențial precis, ele primesc sens în context, fiindcă sînt indici de contextualizare ce se combină cu alte modalități prin care locutorii semnalează și alocutorii interpretează natura activității în desfășurare, maniera de înțelegere a conținutului trebuind a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
natura activității în desfășurare, maniera de înțelegere a conținutului trebuind a fi înțeleasă deopotrivă cu maniera în care fiecare frază se raportează la ceea ce precedă și la ceea ce urmează. Se pune accent astfel pe valoarea intențională și interacțională a fenomenelor prozodice, încît perspectiva comunicațională este utilă în sociolingvistică pentru determinarea unor neînțelegeri interculturale. Studiul prozodiei presupune mai multe chestiuni de ordin teoretic privind natura semiotică a mărcilor prozodice (semne, semnale, indici, simptome, iconuri, motivări sau convenții), precum și valoarea lor (intrinsecă sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ceea ce urmează. Se pune accent astfel pe valoarea intențională și interacțională a fenomenelor prozodice, încît perspectiva comunicațională este utilă în sociolingvistică pentru determinarea unor neînțelegeri interculturale. Studiul prozodiei presupune mai multe chestiuni de ordin teoretic privind natura semiotică a mărcilor prozodice (semne, semnale, indici, simptome, iconuri, motivări sau convenții), precum și valoarea lor (intrinsecă sau referitoare la o situație). Printre altele, modelele teoretice permit raportarea prozodiei la alte subsisteme lingvistice care sînt obiect de controversă. Aceste probleme se articulează cu cele care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și aceleași funcții în mai multe limbi, dar altele variază de la o limbă la alta. Fiind un sistem de semne nealfabetice, semnele de punctuație nu au în general corespondente articulatorii și, de aceea, nu se pronunță, iar corespondența cu fenomenele prozodice este redusă și indirectă. Mult timp neglijată în epoca modernă, prin întreruperea continuității cu tradiția filologică, punctuația a revenit în atenție spre mijlocul secolului al XX-lea, cînd s-a propus o clasificare a semnelor în două categorii: cele care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]