3,382 matches
-
roșu. În bucătărie sau tindă se află: parsenghi, un dulap în care se țin farfurii, linguri de lemn, sucitor, mestecău, făcăleț pentru mestecat mămăliga, oală de lut pentru sarmale pe sobă, oale de lut cu găuri prin care se pasau prunele fierte pentru a se face silvoi (magiun), tigvă pentru scos vinul și pentru făcut untul, presă pentru jumeri în care se puneau jumerile pentru a se stoarce grăsimea din ele. În bucătărie se află și fiteu, sobă de spiză (un
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Festivalului Văii Gurghiului mâncăruri tradiționale specifice acestei localități: colacul de formă circulară pe care sunt aplicate flori și păsărele din aluat, în formă de S, care se oferă, de obicei, miresei, starostelui și cu care se întâmpină oaspeții, coce cu prune, ruladă din aluat de pâine care are la mijloc prune crude, amestecate cu zahăr, dată la cuptor, coce cu ceapă, ruladă din aluat de pâine cu ceapă călită puțin, pusă la mijloc, chec cu urdă, pregătit din aluat de chec
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
formă circulară pe care sunt aplicate flori și păsărele din aluat, în formă de S, care se oferă, de obicei, miresei, starostelui și cu care se întâmpină oaspeții, coce cu prune, ruladă din aluat de pâine care are la mijloc prune crude, amestecate cu zahăr, dată la cuptor, coce cu ceapă, ruladă din aluat de pâine cu ceapă călită puțin, pusă la mijloc, chec cu urdă, pregătit din aluat de chec turnat în tavă, peste care s-a pus deasupra cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
valsând se lasă-ncetișor Să cadă pe pământul ud, țesând doar toamnei ruginiu covor; Oftează trandafirul, măritul rege peste flori se teme Că frigu-i va răpi concertul romanțelor de crizanteme... A venit toamna, iubito! Ți-am strâns mere, nuci, struguri și prune; Lângă poza ta din ramă am pus chiar și o gutuie. Spune, tot la fel ești de frumoasă? Ochii, tot la fel de verzi? Si părul... tot la fel de negru e? Și gura... spune-mi, spune-mi adevărul, tot la fel de dulce e? Referință
A VENIT TOAMNA, IUBITO!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348126_a_349455]
-
că rușii nu degeaba erau vestiți ca mari bețivani, aveam să o constatăm și noi, locuitorii comunei vâlcene Costești, tot pe viu. Se știe că și aici, ca în orice altă zonă colinară și de deal se face țuică de prună de cea mai bună calitate și tărie, iar tot omul gospodar ține în magazie sau chelar câte un butoiaș cu astfel de licoare. Rușii noștri ,,eliberatori” - vorba vine -, numai ce au descins în comuna noastră, că au și început să
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
la bufet; Ca s-o dea pe veselie! Moș Ilie, Străgălie Nu-i arde de bășcălie, Aere-un of... Cum să mai tacă?!... Când guvernu` e pe creacă Și cu păhărelul închină: - Vinu-i bun de la slăvină, Dar o țuică aromată... Prună veche, descântată, Dacă-o bem de dimineață, Ne face poftă de viață. Leanca mea așa îmi zise, Când abia mi se trezise: - „Ilie, s-a dus speranța, Pulbere e ALIANȚA!!!... Că nici dracu` nu-i adună Să mai facă treabă
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
de dimineață, Ne face poftă de viață. Leanca mea așa îmi zise, Când abia mi se trezise: - „Ilie, s-a dus speranța, Pulbere e ALIANȚA!!!... Că nici dracu` nu-i adună Să mai facă treabă bună...” - Noroc cu țuica de prună! Srigă Leana lu` Furtună: Model pe voi să vă ia Guvernul se va salva. În CRÂȘMA vă simțiți bine... Că-n ALIANȚĂ vă ține; De casă uitați cu anul, La crâșmar îi faceți planul, Că în două cincinale, I-ați
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
Iar ne-ndeamnă și ne mint C-au găsit unul *cinstit Turma să o păstorească Și din nou să ne prostească. Domnilor, dacă-i *cinstit... Jur că nu mai plec din birt! ALIANȚA noastră-i bună Când gustăm țuica de prună. Ați văzut la noi vreo ceartă? Voturi nule ori contrări!... Dar s-a-ntâmplat uneori: Ne-am mai ars cu țuică fiartă, Ici... colea o cană spartă; Ghinion spurcat... s-a dus, Dar ne-am ridicat în sus Dei sub
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
Acest obicei se numără printre puținele de acest gen, în care obiceiul oamenilor învinge barierele impuse de regulile stricte ale bisericii. 4. Ziua de Ajun (24 decembrie) este cunoscută ca zi de post aspru. În trecut, femeile mâncau numai seara prune uscate sau poame fierte. Se făcea și un dulce tradițional, numit "scutecele lui Iisus" sau "pelincile Maicii Domnului", din turte subțiri, coapte pe plită și umplute cu o cremă obținută din sămânță de cânepă zdrobită. În această zi, gunoiul din
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
cu ispititoarele rusalce sau știme, ca să nu mai vorbim de cei care pescuiau în mări și aveau în palmares cel puțin o aventură cu o sirenă. Iar asta se întâmpla pe vremea când pescarul sportiv, care acum semăna cu o prună afumată (lato sensu!), era tânăr frumos și deosebit de viguros de se mirau și bietele sirene fiindcă pe la ele pe acolo nu prea erau decât niște fleșcăiți care nici nu meritau băgați în seamă. Unde mai pui că toate aceste povești
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
fructiferi erau situate în zonele nordică și centrală a județului și confirmă ipoteza noastră că acestea depășeau cu mult pe cele plantate cu viță de vie728. Dintre pomi, cel mai răspândit era prunul, dovadă, marile cantități de rachiu (țuică) de prune ce se fabricau în fiecare an. În lumina celor arătate se poate concluziona că viticultura și pomicultura continuă să ocupe în sec. XVIII-XIX, un loc important în cadrul economiei părții de vest a Olteniei. NOTE 721 .Arh. St. Drobeta Turnu Severin
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
Astfel, este elocventă o situație comparativă a veniturilor înainte și după regulament a două moșii considerate de Ocârmuirea județului Mehedinți ca reprezentative 672. Astfel dacă în anul 1830, deci sub regimul legiuirii lui Caragea, venitul moșiei Ilovăț, provenit din otaștina prunelor și viilor era de 1000 lei iar cel de la cârciumi de 800 lei, reprezentând un total de cca 18 la sută din venitul general al moșiei 673, după Regulament (1832) otaștina prunelor și viilor aducea 1600 de lei iar cârciumile
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
lui Caragea, venitul moșiei Ilovăț, provenit din otaștina prunelor și viilor era de 1000 lei iar cel de la cârciumi de 800 lei, reprezentând un total de cca 18 la sută din venitul general al moșiei 673, după Regulament (1832) otaștina prunelor și viilor aducea 1600 de lei iar cârciumile 100 lei674, deci o creștere de cca 60 la sută în numai doi ani. În cazul moșiei Schinteiești, creșterea este de 25 la sută în aceiași perioadă 675. Se remarcă faptul că
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
că în timp ce în partea sudică asistăm la o creștere acentuată a veniturilor provenite cu comercializarea băuturilor alcoolice în partea centrală, dimpotrivă cresc mai mult veniturile provenite din otaștină 676. Aici și înainte și după Regulament se lua otaștina și de la prunele și viile de casă, adică acelea sădite în grădinile de lângă casă677. În general otaștina se plătea în bani (2 lei vadra de vin)678 însă există cazuri când se da și în natură 679. Veniturile mari obținute de proprietari și
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
otaștinei 683 contribuiau la agravarea situației materiale a țărănimii. În același timp, proprietarii și mai ales arendașii pentru a putea realiza asemenea majorări se dedeau la o serie de abuzuri și vexațiuni care nemulțumeau țărănimea. Ei făceau greutăți la măsuratul prunelor sau vinului procedând în unele cazuri, precum la Cacoți, la măsurarea prunelor după ce acestea erau puse în vase684 sau îi obligau, cum se întâmpla la Brănești și Ionești în perioada 1834-1837, să fabrice rachiul numai la cazanele lor care erau
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
proprietarii și mai ales arendașii pentru a putea realiza asemenea majorări se dedeau la o serie de abuzuri și vexațiuni care nemulțumeau țărănimea. Ei făceau greutăți la măsuratul prunelor sau vinului procedând în unele cazuri, precum la Cacoți, la măsurarea prunelor după ce acestea erau puse în vase684 sau îi obligau, cum se întâmpla la Brănești și Ionești în perioada 1834-1837, să fabrice rachiul numai la cazanele lor care erau și insuficiente 685. În cazul locuitorilor din Cerneți, care din vechime aveau
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
nu vin în fiecare zi cu el. - Sigur! L-a luat și l-a așezat sub tejghea. - Vă salut domnilor! O zi bună în continuare... Acel mâine se făcură trei săptămâni. Sorin a trebuit să plece la țară să culeagă prunele de vară. Le-a vândut, mai pe nimic, unui sătean, vecin de livadă cu el. Întors în oraș într-o vineri, sâmbătă s-a dus la bar.Ușa era deschisă și fumul ieșea ca la un vulcan. Intrând, salută pe
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
și Betleem. Generalizarea sărbătorii a fost făcută în Răsărit de către împăratul bizantin Mauriciu (582-603), iar în Apus de către papă Teodor I (642-649). Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului în tradiția populară În dimineața acestei zile, femeile mergeau la biserică și împărțeau struguri, prune, faguri de miere și mergeau în cimitir pentru a tămâia mormintele. Țăranii care aveau vii mari obișnuiau că acum să tocmească pândarii pentru păzit viile. Tot acum, bărbații schimbau pălăria cu căciulă, cei care mai erau văzuți cu pălărie după
SFANTA MARIA de MIRON IOAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366314_a_367643]
-
rămâi icoana copilăriei mele care venea de la biserică, atât de senina încât, fiecare gând te mângâia, bunico! Nu ți-am spus niciodată, cât te iubesc, cu panerul tău împletit de meșter și cănitele tale de moși împodobite cu cireșe și prune uscate, cu străchinile tale mereu pline, ... Citește mai mult Bunicii mele (Emiliei Pricop și Ecaterinei Voicilă)În ziua în care ai plecat,acum un sfert de veac,lumina lui mărțișor a devenit receși-n ziua aceea a fost toamnă tristă.Te
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
copilă! Tu însă, rămâi icoana copilăriei melecare venea de la biserică,atât de senina încât,fiecare gând te mângâia, bunico! Nu ți-am spus niciodată, cât te iubesc,cu panerul tău împletit de meșterși cănitele tale de moșiîmpodobite cu cireșe și prune uscate,cu străchinile tale mereu pline,... X. RITUAL, de Ioana Voicilă Dobre , publicat în Ediția nr. 1128 din 01 februarie 2014. Ritual Îmi amintesc, când eram față zilnic ștergeam sticlă de lamp-afumată! Serile însă, când eram față cum lumină, lumină
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
ce silă îmi provoca ploaie de vară cu ropote fulgere tunete și trăsnete mirosul aerului proaspăt după ploile de vară de mătușa Catrinca de capră și salcâmi... de amurgul serii când de pe deal veneam cu sânul plin de mere sau prune mâncam aproape că plesneam acasă lângă tuci ce strânși eram de abia de apucam să-nting și eu ceva Catrinca se uita la noi ne da lapte de capră mai bea și ea din când în când și tot vorbea
COPILĂRIE ÎMI AMINTESC ... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365674_a_367003]
-
pe pragul casei. Ne bucuram când bunicul scotea, din “tăgârță”, nuci, mere, gutui, fructe rare în zona noastră de câmpie. Dar el avea prieteni mocani care veneau, toamna târziu, de la munte , și-l aprovizionau cu fructe. Mocanii mai aduceau și prune afumate. Îmi reamintesc și acum tăblița albastră, prinsă la căruțele lor, pe care scria: „Topoloveni”. Gânduri în ajunul Crăciunului În Constanța e o atmosferă de basm, pomii sunt îmbrăcați în straie argintii de chiciură. Lipsește moș Crăciun dar i se
TRADIŢII DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365775_a_367104]
-
născut într-o localitate din Câmpia Bărăganului, Județul Ialomița, cu veri calde și uneori secetoase și ierni blânde și uneori geroase. Când eram copil, fructele pe care le consumam, începând cu sfârșitul lunii mai, erau: cireșele, vișinele, dudele, corcodușele, zarzărele, prunele, rareori piersicile, și, bineînțeles, pepenii. Toamna predominau gutuile, nucile și strugurii. Erau fructe nestropite, nu cum sunt în ziua de astăzi stropite cu fel de fel de chimicale. Doamne, și când mâncam dude negre arătam pictată din cap până în picioare
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
zis cu o voce de soprano lejeră. - Urcați, boier dumneavoastră în prispă și, deschizându-i portița de la pridvor, adăugă: tocmai pregătisem ca să mâncăm, așa că... să nu vă fie cu supărare dacă vă rugăm să binevoiți a cinstiți o țuiculiță de prună și să gustați din bucatele noastre. Năică, repede!... aleargă și scoate o țuiculița, de-aia pe care o pstrezi în butoiașul de dud. - Fiți bun și nu ne refuzați, adăugă Naie, fiindcă ne simțim tare onorați. Prezența dumnevoastră, conașule, ne
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
să cinsți cu slujitorii măriei voastre, căci bunul Dumnezeu vă va aduce bucurii și noroc... - În dragoste, parcă așa spune sfântul Ioan Gură de Aur? - Știu eu?!... dar fiți sigur, conașule, că nu vă va face rău o țuiculiță de prună și niște răcituri pe care le-am pregătit din carne de purceluș, puse în garnița cu untură... îl puse la curent Didina despre meniul pregătit. După câteva păhărele de țuiculiță gălbioară, frunză de dud atinsă de bruma tomnei, care i-
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]