529 matches
-
În fața camerelor de luat vederi. Toți fură, bă, toți fură... În țara asta, cine nu fură ori e prost, ori a plecat În altă țară. Hai să fim serioși, că beția mă face mai lucid. Am observat asta din fragedă pruncie. Se fură la patru mâini. Vadim a zis-o pe asta, nu-l agreez În toate momentele, dar a zis-o. Furtul, dragii mei, devine comoară națională, interes național, scop final al Întregii națiuni. Gicu și Gore bat palmele și
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
vei judeca Tu pe ei? Căci noi suntem fără putere înaintea acestei mari mulțimi, care înaintează împotriva noastră, și nu știm ce să facem, dar ochii noștri sunt îndreptați spre Tine! 13. Tot Iuda stătea în picioare înaintea Domnului, cu pruncii, nevestele și fiii lor. 14. Atunci Duhul Domnului a venit în mijlocul adunării peste Iahaziel, fiul lui Zaharia, fiul lui Benaia, fiul lui Ieiel, fiul lui Matania, Levitul, dintre fiii lui Asaf. 15. Și Iahaziel a zis: "Ascultați, tot Iuda și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
conștiință se numește limba maternă sau națională. Deși este adevărat cumcă cuvintele numai din obicei însamnă cugetările noastre; totuși prin lungă deprindere se prefac aceste semne ca și în natura noastră Apoi fiindcă înfățoșările pre cari le-am câștigat din pruncie sunt mai vioaie și mai trainice, pentru aceea limba cu care ne-am pomenit și ale căria cuvinte mai dentîi s-au tipărit în sufletul nostru, ni este ca și firească, și aceasta este pricina pentru ce ni vine mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
isteți, își dădeau seama că timpul le rezolvă pe toate, lăsau multe de la ei și între două năvăliri de-ale dușmanilor o așteptau pe a treia... a prietenilor! Aveau în ei o dorință de libertate care se manifesta din fragedă pruncie și cu cât treceau anii, se accentua și devenea tot mai acută. De ce trebuie sa fie vasalii altui neam? De ce trebuie să se supună altora, când sunt mai buni, mai înțelepți decât ei? Această dorință imperioasă îi sufocă, însă acesta
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
2, 7) se măsoară cusmerenie și cruce pentru dăruirea de sine a „inimii curate și bune”(Luca 8, 15), a inimii „pline de har și de adevăr” ca o „slavă” de laCel Unul Născut din Tatăl, izvorul acestui chip al prunciei de sus(Ioan 1, 14). Pentru a rămâne în această stare, Sfântul Vasile cheamăla priveghere în rugăciune: „Să nu încetezi a lua seama la tine însuți,ca să dobândești ajutorul Logosului și să nu devii prada diavolu-lui”<footnote Sfântul Vasile cel
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de azi e însăși limba latină, la anul 1939, cu modificările ivite în cursul veacurilor, precum pielea de pe corpul nostru este tot pielea cu care ne-am născut, cu aceeași culoare și cu aceleași semne și alunițe, ca și în pruncie, deși toate celulele ei s-au împrospătat în curgerea timpului.“ Această definiție este valabilă, schimbând doar numele provinciei romane, și pentru oricare dintre celelalte limbi romanice surori: sarda, italiana, retoromana, franceza, occitana, catalana, spaniola, portugheza (dalmata a dispărut la sfârșitul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
noastre. Limba română de azi e însăși limba latină, cu modificările ivite în cursul veacurilor, precum pielea de pe corpul nostru este tot pielea cu care ne-am născut, cu aceeași culoare și cu aceleași semne și alunițe ca și în pruncie, deși toate celulele ei s-au împrospătat în curgerea timpului” (p. 174). S. Pușcariu urmează calea deja stabilită în conformitate cu care continuitatea latină română în sud-estul Europei este însoțită de două fenomene cărora el le imprimă unele accente personale. Este vorba
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și celălalt o ură de moarte ne purtăm: Dar, Creon, nu cu trecerea anilor o măsurăm, Cu noi odată s-a născut, iar a ei negreață În inimi ne-a intrat când mama ne-a dat viață. Chiar din fragedă pruncie dușmănia ne-a-mpărțit; Ce spun eu? chiar înainte să ne naștem ne-a-nvrăjbit. Cauza nu-i alta decât sângele incestuos! În timp ce ne unea pe noi același sân nenorocos, În pântecele mamei mele războaie intestine Stau, la a noastră despărțire, fatală origine. Ea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
șotron printre piscuri impetuoase înfipte în pragul cerului ca niște junghere am desenat poteci pe trupurile noastre semn de dor și de aducere aminte câteva zile am pășit prin noi mirosind a iarbă și a transhumanță dormeam neîntorși semănam cu pruncii abia alăptați înveliți în cetină fiecare dimineață a fost adusă de vulturi pe o tipsie de lumină 12 septembrie 2011 Strigăt Lăsați-mă să plâng pentru voi toți, Să fiu un bocet la sfârșit de vară, Până și toamna vine
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
care te absoarbe nesătul. Simți ceva cald care te inundă, prelungindu-se pe burtă, pe picioare și pe mâini. Un miros cu care ești obișnuit, apoi totul din cald devine de un rece stăruitor. Ești Înfășat, precum sunt Înfășați toți pruncii și te-ai pișat pe tine. Scutecele ude și grele ca o cămașă de forță dintr-o viață anterioară pe care cineva ți-o pune tocmai acum. Degeaba spune Mihai Ivanovici Kalinin că mișcarea, educația fizică, este un bun al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
un izvor fierbinte, nevăzut, care se revărsa din trupul Împuținat al tatălui său sau se scurgea prin micile crăpături făcute de bătrânețe. Încă de pe scări avu senzația că simte mirosul tatălui său, miros pe care și-l amintea Încă din pruncie, pe care putea să-l recunoască chiar și Într-o Încăpere plină cu străini: miros de cameră neaerisită, mobilă veche, rasol de pește și morcovi fierți, pilote de puf și lichior dulceag. Când tatăl și fiul schimbară o Îmbrățișare rapidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
vis cu gesturi palpabile de-a lungul extazului dureros și înfometat înlăuntru-mi... Frumoasele mele deprinderi cleveteau Cu furia surdă a pietrei pământului, ros de pe tălpile cuvintelor... O lume foșnise peste veacuri Și cine mai știe despre sângele îngropat despre pruncii ce nu s-au mai născut datorită namilei cu gheare ce-a ucis veșnicia. Totul s-a terminat și nimeni nu mai știe de ochii lăcrimați în noaptea bezmetică Morții încă mai așteaptă mesajul de întoarcere în trăirea universului... Târziu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Amfiteatru. Mai trimiteți poze. Colibri nu este o pasăre, ci o revistă cultural distractivă, adică independentă. Dovadă articolul „Scrînciobul”, unde Florentin scrie: „Mirajul copilăriei noastre, a celor care ne-am născut și am crescut o bună și mare parte din pruncie În satele de deal și munte a fost și a rămas dintotdeauna scrînciobul”. Florentin nu dă lămuriri suplimentare În ce privește cît e de mare și de bună partea aceea din pruncie, privînd cititorul obosit de considerațiile sale asupra mecanismelor creșterii la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
născut și am crescut o bună și mare parte din pruncie În satele de deal și munte a fost și a rămas dintotdeauna scrînciobul”. Florentin nu dă lămuriri suplimentare În ce privește cît e de mare și de bună partea aceea din pruncie, privînd cititorul obosit de considerațiile sale asupra mecanismelor creșterii la români În satele din deal, În contrapartidă e melancolic, virează-n plîns, Îi dă cu scrînciobul, cu verbul, ne exhaustizează. Scrie despre sentimente, despre Paști, teoretizează fecund, ne arată că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
oftat cu duhoarea cea înecăcioasă. Fumul acela, de la plecare, parcă mirosea altfel decât întâia oară. Te pomenești că o fi având niscaiva gălbează la carburator, a tot cugetat Vartolomei, care rămăsese, în drum, clătinându-se, pe picioarele lui, betege din pruncie, cu mâna streașină la ochi. Trandafira suspina înăbușit, stăpânită și ea de năluca mirosului. Scânci, sub nuc, în mijlocul drumului singuratec: Omule, pierderea celeilalte copile mi-a lăsat un damf, care revine toamna, ca un gust al morții. Dar eu ziceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
se confesa lui Vladimir, solitarul amabil își reluă relatările despre traiectoria destinului său: Acum revin dintr-o drumeție prelungă, alocată încercării de recuperare a aleatoriei mele copilării. Căutând să nimeresc satul natal Pleașa, Pleșani sau Pleșești, prin unele icoane din pruncie, am identificat, în cele din urmă, două localități în care se stabiliseră, după război, familii de basarabeni și care apoi au dispărut fără urmă. Zguduitor este că, în ambele familii, bărbații au fost arestați mai înainte, iar femeile au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a Fetei lui cu ochii negri, dar se părea că celor doi le era de ajuns să constate la interlocutor doar certitudinea vocii sale. Împreună cu ei și în acea limbă ciudată, ajunse să exploreze mirosul aproape uitat al zăpezilor din pruncie și după un timp, în domoala rostire a Vânătorului, desluși o baladă în care pietrele se arătau vii, asemenea ploii, asemenea vântului și asemenea fulgerului, elemente care cuprind în ele un spirit ce este ostil nemișcării și care dorește să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
prusac este cel care a câștigat războiul [franco-prusac]" (Reisner, 1922, p. 82). Educația învânat patriotică își dovedea astfel, pe câmpul de bătălie, finalitățile naționale. "Scóla nu este un amfiteatru de esperiențe in anima vili", avertizează inspectorul. Și cum să fie pruncii creaturi lipsite de valoare pe care să se poate experimenta pedagogic la voie? Dimpotrivă, miza pedagogică pusă în joc în școală este însăși viitorul neamului, propășirea lui politică ori damnarea sa istorică. Tocmai din aceste rațiuni, școala trebuie să fie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ungaria: Din cauza batjocurii a batalionului nostru prin unguri, Înverșunându-să asupra lor, nu vor șaț avea Între dânșii nici un ofițir din unguri ș...ț Așa tocmiți fiind grănițerii noștri, nu vreau să știe de ministeriul unguresc, că ei sunt Învățați din pruncia lor cu Împăratul, nu cu craiu, un cuvânt nu vreau să știe de supușenia sau suveranitatea ungurilor. Cuvântul constituție Încă-i scăndălește ș...ț Să poate presupune, dară, că ei sunt gata a lua represalie asupra ungurilor, care nu nainte
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mare între partea spirituală și cea corporală”. Ideea de Dumnezeu la prima copilărie Primele îndemnuri timide spre devenirea lăuntrică apar încă din copilărie, fundamentele caracterului religios moral fiind sădite în cadrul familiei creștine. Referitor la acordarea educației religioase încă din fragedă pruncie, Sfântul Ioan Gură de Aur aprecia: „ Cum va deprinde copilul de mic, așa va rămâne și când se va face mare; ca și copacul pe care de-l va îndrepta cineva când e mlădiță, rămâne drept; iar de-l va
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și Moldova Ele-s "fruncea" și de soi ... Și-i normal așa să fie Cu feciori cum suntem noi" la care un mucalit de moldovean continuă: Că sunt două "frunci" măi frate Nu e mare noutate Important ce știu și pruncii: Aurul din dosul "fruncii". Pe parcursul publicisticei sale am descoperit un poet apăsat de teama înstrăinării, spirit nostalgic în căutarea satului pierdut pe care îl cântă cu evlavie adesea în grai duios bănățean. Roman Sfera și Ninoslav Stoislavici, prezenți la manifestările
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
celelalte neamuri politicite a Europei. O astfel de concepție constituie prin ea însăși un act de revoluționare a tradiției, de progres ideologic și de integrare calitativă într-un sistem nou, unitar și fecund, de cultură și gândire: Din prostie, din pruncie ne vom scoate scria D. țichindeal și nu vom veni, nici nu vom cădea în barbarie, ci vom fi desăvârșiți în înțelepți bărbați, și în numărul celor înțelepte, luminate și mărite popoare ale Europei vom fi. Aspirația spre culturalizare este
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
preexistente. O serie de tendințe universale orientează comportamentele colective (atașamentul față de persoanele cu care ne Înrudim; agresivitatea față de străini; nevoia de ancorare teritorială). Nu este vorba despre trăsături dobândite, ci despre date inerente naturii umane, Înscrise În noi din fragedă pruncie și fără vreun scop prestabilit În psihologia indivizilor. Mobilizările naționaliste servesc la perpetuarea grupului și la conservarea identității sale (Van den Berghe, 1975). Mai nuanțată, teoria „primordialistă” se bazează totuși pe același postulat al naționalismului inevitabil și util În exprimarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
irelevanța estetică, Buhăești bradul din puterea lui tremură în vînt, lumina în maxima ei adîncime scrisă, chinezii n-au descoperit jumătatea de scris hîrtie, doar albul ei cu urma feroviară lipită de sol, singurătatea în om s-a prea populat, pruncii cautăm pe mama și pe tata în mulțimea solitară, elementul tău minimal, tema călătoriei: toate sînt de schimbat a XXIII-a oară, Vulturești Negrești linia de lumini, lunca neagră cu ele urcă mai sus și le acoperă, Negrești prea îngrijit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
prusac este cel care a câștigat războiul [franco-prusac]" (Reisner, 1922, p. 82). Educația învânat patriotică își dovedea astfel, pe câmpul de bătălie, finalitățile naționale. "Scóla nu este un amfiteatru de esperiențe in anima vili", avertizează inspectorul. Și cum să fie pruncii creaturi lipsite de valoare pe care să se poate experimenta pedagogic la voie? Dimpotrivă, miza pedagogică pusă în joc în școală este însăși viitorul neamului, propășirea lui politică ori damnarea sa istorică. Tocmai din aceste rațiuni, școala trebuie să fie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]