461 matches
-
o continuă melancolie, începând din primele volume, unde teluricul și astralul se armonizează, alcătuind un spațiu ocrotitor pentru vis și pentru îndrăgostiții care-și desfășoară sufletele, unul spre celălalt, asemenea perechii primordiale: Pe malul apei, scund / Într-o raclă de prund / Să ne iubim - orbi / De lumina din plopi / Și de frunza ce scapă / Sau licăre-n apă. Natura, (aproape) omniprezentă în poemele lui Ion Lazu, nu este zugrăvită, în manieră tradițională: poetul reține, de fiecare dată, un număr minim de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Cu firea ei cea arzătoare Sosit-a vara înapoi. Toți pomii sunt în sărbătoare, În tei stă floare lângă floare... E dulce vara pe la noi! Când dimineața se ivește Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul parcă întinerește Iar, deșteptată de pe prund, Cireada satului pornește... În urma ei un roi de grauri, Ca niște valuri cenușii, S-amestecă prin bălării. S-așază-n coarne pe la tauri, Fac fel de fel de nebunii. Până ce-n zarea depărtată Spre lacul trist se pun pe drum. Și cum
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
asta sunt femei Cu ochi ce izvorăsc scântei Dar oricât ele ar fi de sus Ca tine nu-s, ca tine nu-s! Și tot Eminescu, în admirabila i „Dorință” o chema: Vino în codru la izvorul Care tremură pe prund Unde prispa cea de brazde Crengi plecate o ascund Și în brațele-mi întinse Să alergi pe piept să-mi cazi, Să-ți desprind din creștet vălul, Să-l ridic de pe obraji. Pe genunchii mei ședea-vei, Vom fi singuri-singurei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
iubirea țărânei, ci iubirea trecutului! Așa au dăinuit popoarele peste timp în fiecare minut al istoriei, statui de bronz geometrizate în faguri, așezate în praguri de cetate. Pâinea mereu s-a înnoit, a crescut pe vatră, pietrele au tresărit în prund, sub amforele de lut se ascund. Coroane de spini au crescut, pe capetele rămase în somn sub portretul de glorii ale bătrânului domn. Am visat o pădure de cerbi! Aveau ramurile umbroase și dure, bătrâni ca a lunii petală de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol, stârc, vrabie, veveriță, zimbru. Pescuitul: caras, crap, lin, morun, mreană, știucă, plătică, cegă, clean, lostriță, păstrăv, undiță, mreje, năvod, izvor, iaz, iezer, val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod, pridvor, gard, zăbrele, grinda, polița, cojocul, cușma, obielele, delta, cleștele, pila, nicovala. Organizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-au croit apoi și drumurile cele mari a poștelor prin ingineri ruși, însămnându-să cu șanțuri și cu punturi sau taruri (țăruși ?) de lemn la toate 5 verste, din care unele s-au îndreptat numai spre a se așterne cu prund, rămânând operația aceea a se îndeplini de guvernul local după rânduirea domnului”. În vremea administrației ruse, s-au trasat principalele drumuri ale Moldovei. Unele dintre vechile drumuri au fost părăsite, preferându-se altele, care prezentau mai multe avantaje pentru comunicații
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dizolvându-se de foarte multe ori în gratuitate. "Vom pribegi într-o sămânță poate/ sau într-o proră sângerând spre zare,/ în asfințitul care trist se surpă peste un sfârșit de sărbătoare "Va pribegi astfel în iarba care țipă,/ în prundul străfulgerat de scântei/ în timp, ca-ntr-o oglindă/." În nopțile Albionului" rămâne liric, deși motivele sunt livrești: sunt evocați Ulisse, T. S. Eliot, Th. Morus, Chaucer. V. Nicolescu este un poet trecut prin marea poezie, de la romantici și până la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
satului, a țărânei și la o renaștere din propria-i cenușă. Poetul se trezește într-un adevărat Eden, pentru că, iată: Căile pământului s-au lăsat de-a pururea la fund cu oasele ucișilor pentru pământ/ strălucind ca piatra albă de pe prund"/. Primul volum se constituie ca un preludiu al celorlalte, pentru că, așa cum s-a putut observa și la ceilalți poeți, volumele următoare dezvoltă idei și dau sensuri noi universului odată conturat. Colorist, cu armonii încântătoare, într-o diversitate contradictorie de stiluri
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mei începe să curgă clepsidra/ bob după bob, un întreg siloz de sămânță; e vânt și urât și aburul spaimei se ridică de pe borhotul de fructe și pâine strivită... dar craniul ei în ce se mai sprijină/ când vântul spală prundurile îndepărtate le tânguie." Forța imaginilor izvorăște din capacitatea poetului de a redimensiona halucinant obiectele lumii reale, lume pe care parcă ar privi-o după ce a băut substanțe halucinogene. Femeia are picioare de țap, capul țăranului este răsucit la lampă, plodul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Cădere", "O, dacă moartea" etc.). Un anume curaj în suportarea condiției, indiferent că se află sub ziduri sau sub stele, dă valoare poeziei: "Căci sau sub ziduri, sau sub cer cu stele/ Înconjurat de cercurile mele/ Fie că dorm pe prund, cu blăni de biber/ Cât timp le am pe ele, eu sunt liber". 3 "Balada ironică" se va dezvolta mai târziu în "Balada ambiguității" în lirica lui Leonid Dimov, Adrian Păunescu, Mircea Ivănescu etc. Cităm în acest sens "Balada înecaților
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
acum vreo câțiva secoli într-o seară", "la Polul Nord, aproape de osia furtunii", "într-un golf al vremilor dintâi"), sau într-un decor baroc "căci dau sub ziduri, sau sub cer cu stele/ înconjurat de cercurile mele/ Fie că dorm pe prund, pe blăni de biber/ cât timp le am pe ele, eu sunt liber" (Radu Stanca) urcând spre "balada ambiguității" la Ioanichie Olteanu. 7 "De rotunjimea ei o să te bucurii/ că ți se dă cuminte și adâncă/ Până la pământ cinstiți aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în râu cum un sărut/ îți tremură pe buze și te doare// dar pânza apei hohotind s-a rupt/ și-n alb cutremur s-a deschis afundul/ din amintiri priveam la râul supt/ și mă privea cu ochi de sticlă prundul" (Narcis). Evanescența, iată, prin urmare, riscul major al acestui gen de reflectare narcisiacă, asumat însă fără preget într-un discurs care se va focaliza, cu aceeași obstinație, pe aceeași retorică grandilocventă a eului hiperbolizat, având acces la celest ("dar ridicând
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de L. Blaga metaforă revelatorie, fiindcă absența termenului propriu din context ar duce la ermetism, la imposibilitatea decodării semnului. Textual, metafora explicită se realizează prin: construcție apozitivă: Zburător cu negre plete, umbră fără de noroc (M. Eminescu); Soarele, lacrima Domnului; Suflete, prund de păcate (L. Blaga); Dar soarele, aprins inel, / Se oglindi adânc în el (I. Barbu); Leoaică tânără, iubirea (N. Stănescu); o! gazeta, ce dantelă pentru melancolia ta (Ilarie Voronca) construcție atributivă: Atunci luna iese, norilor regină. (M. Eminescu); Pe coarde
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cicoarei).80 În majoritatea legendelor, Soarele apare ca un bărbat frumos, persoană sacră (Sfântul Soare), cu simț justițiar, încălzind și luminând Pământul peste tot, la fel. În mentalitatea arhaică, Soarele era un cavaler ceresc care a zidit Mănăstirea Albă din "prundul mării", pentru Iana Sânziana.81 În mitologia protodacică, alături de cultul focului, s-a dezvoltat un adevărat cult al soarelui, exprimat prin alegorii și simboluri: carul solar, roata solară, discul, cercul, spirala solară, figurine de păsări solare.82 Marele sanctuar rotund
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ales", prezent în scenariul ritualic din cadrul colindelor în care se înfățișează devenirea, transfigurarea exteriorizând zbuciumul interior al ființei umane aflată în așteptarea unei noi lumi, reclădite din perspectiva sacrului, este însoțit de motivele astrale care dezvăluie însemnele cosmice: "Doamnele, / În prundul mării, / Doamnele, / Născut-au, crescut-au, / Doi, trei păltiori, / Nalți și gălbiori, / Sus e frunza deasă, / Jos d` umbriț-aleasă; Sus, frunza-i măruntă, / Jos d-umbra rotundă. / Sub d-umbrița lor, / Cine se d-umbrește? / Cele oști leșești, / Sunt și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
încă unul, doauă, sau mai multe capete..."361 Șarpele balaur din colindele românești este un simbol al creației repetate, realizând legătura continuă dintre elementul acvatic primordial și Arborele cosmic: "Colea jos, Doamne mai jos; Florile dalbe lemn de măr! / În prundurile mării dalbe, / Născutu-mi-ai, crescutu-mi-au, / Măr înalt și minunat; / Face florile vineșoare, / Și-ncă mere roșioare. / Dară Dulful mării-ei, / El mai rău că s-a-nvățat / Florile că le-a stricat, / Merele că le-a mâncat. / La tulpina mărului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
versul lui Lucian Blaga: „marie vara ce-a trecut / m-a tot rănit m-a tot vândut /și toamna toamna care trece /spre akheron mă va petrece /nu știu pământul de sub pleoape / cât m-o așterne de aproape / nici steaua-njunghiată-n prund / de m-o răni tot mai rotund” (Elegie). Poezia din Uneori, plutirea a fost receptată, de regulă, ca lirică integral erotică, cu precizarea că e vorba de un eros subordonat vizionarismului ontologic și moral. Începând cu volumul Respirație artificială, continuând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
mama, frații și surorile, și băieții satului, tovarășii mei din copilărie, cu care, în zile geroase de iarnă, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara, în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, prundul cu știoalnele, țarinile cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după care-mi zâmbeau zorile în zburdalnica vârstă a tinereții! Asemenea, dragi-mi erau șezătorile, clăcile, horele și toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
îi îmblânzească (Misiune de încredere). Un țăran învățase să folosească limbajul lupilor, și într-o noapte el domolește cu privirea o haită în mijlocul căreia căzuse, dintr-un copac, un orășean (În mijlocul lupilor). Undeva, într-un sat de munte, cineva strânge prund de aur într-o blană de berbec așezată în râu. Un vrăjitor scoate purecii din casă prin descântec. Îndrăgostit nebunește de o tânără femeie, naratorul află de la vrăjitoarea locală că aceasta îi făcuse farmece și, când o revede, tânăra se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
nu este exteritorial, ci pământul cu miezul lui vital, stăpânit de factorul inconsciu și de colosalul geologic. Omul picat în acest mediu leșină de parfumul cel lunatic, devine strigoi. Aci coniferii uriași au "scorburi" de tămâie, umbra se adună în prunduri, cireșii, formând păduri, aruncă atâta floare încît omul e troienit, vegetația și fauna sunt euforice, își țipă bucuria de a se înmulți, florile "cîntă", greierii răgușesc de voluptatea scârțâitului. Cezara cuprinde filozofia practică a poetului. Contesa Cezara e o instinctuală
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în care ușoara preocupare de moarte ia corp, fără mitologie, în fumul alb al prafului de Bărăgan, pastelurile de câmp în tradiția Eliade și Alecsandri: Când dimineața se ivește Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul parcă-ntinerește, Iar deșteptată de pe prund, Cireada satului pornește... În urma ei un roi de grauri Ca niște valuri cenușii S-așează-n coarne pe la tauri, Fac fel de fel de nebunii. Până ce-n zarea depărtată Spre locul trist se pun pe drum, Și cum se duc, - acum ș-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ediții omagiale ale poetului, un Comitet Național Îngrijește ca o serie de manifestări culturale, conferințe, festivaluri, șezători, expoziții, etc. să popularizeze În conștiința masselor muncitoare chipul real al lui Eminescu, să facă circulabil aurul curat al versului său, spălat de prundul ideologiei acelora care i-au târguit și fărâmițat viața. (Ă). Actul de cinstire a moștenirii culturale, de transformare a ei, prin prelucrarea critică, Într-o pârghie a revoluției noastre culturale, are o Însemnătate politică deosebită. El constituie o armă de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
s-au materializat în următoarele lucrări de modernizare a vechiului abator: pentru a evita „distrugerea abatorului de către plute”, pe o lungime de aproximativ 45 de metri a fost îndiguit malul drept al Bistriței „cu piloți și plasă din nuiele și prund”; a fost mărită sala de tăiere a vitelor mari; a fost realizată împrejmuirea abatorului; au fost achiziționate trei opăritoare de porci. Discuțiile privind construirea abatorului sistematic al orașului - ambiția neîmplinită a tuturor primarilor Bacăului din perioada interbelică - au fost reluate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Telefon │ Fax │E-mail│ contact ─────────┴────────────────────┴────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────┴───────────── ALBĂ PEHART SĂ PETREȘTI Str. 1 Mai nr. 840, Petrești, Jud. Albă 0258/743626 0258/743625 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BACĂU LETEA Ș.A. BACĂU Str. Letea nr. 17, 0234/172616 Bacău, Jud. Bacău 0234/172900 0234/172184 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BISTRIȚA HICART SĂ PRUNDUL Str. Principala nr.16, 0263/266809 0260/266541 NĂSĂUD BARGAULUI Prundul Bargaului Jud 0263/266101 0263/266541 Bistrița ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BRAȘOV ECOPAPER Ș.A. Str. 13 Decembrie nr. 18 0268/22034126 0268/223001 office Dir. ZĂRNEȘTI Z��rnești, jud. Brașov @ecopa- Constantin per
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168176_a_169505]
-
nr. 840, Petrești, Jud. Albă 0258/743626 0258/743625 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BACĂU LETEA Ș.A. BACĂU Str. Letea nr. 17, 0234/172616 Bacău, Jud. Bacău 0234/172900 0234/172184 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BISTRIȚA HICART SĂ PRUNDUL Str. Principala nr.16, 0263/266809 0260/266541 NĂSĂUD BARGAULUI Prundul Bargaului Jud 0263/266101 0263/266541 Bistrița ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BRAȘOV ECOPAPER Ș.A. Str. 13 Decembrie nr. 18 0268/22034126 0268/223001 office Dir. ZĂRNEȘTI Z��rnești, jud. Brașov @ecopa- Constantin per.ro Holomei ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BRĂILA CELHART DONARIS Ș.A. Sos.Viziru km.10 Brăila
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168176_a_169505]