461 matches
-
locale au început demersurile pentru obținerea statutului de stațiune. Pe măsura ce parcurgi drumul dinspre Bistrița spre Vatra Dornei, intri într-un șir, parcă nesfârșit de comune, cunoscute sub denumirea de Bârgaie: Rusu Bârgăului, Josenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Susenii Bârgăului, Prundul Bârgăului, Tiha Bârgăului și Mureșenii Bârgăului. Din Prundul Bârgăului, vis-a-vis de biserică, drumul ce face spre dreapta duce înspre Colibița, bineînțeles printr-o alta comună numită Bistrița Bârgăului. Majoritatea oamenilor din zona își câștigă existența din agricultură, creșterea animalelor și
Colibița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300873_a_302202]
-
stațiune. Pe măsura ce parcurgi drumul dinspre Bistrița spre Vatra Dornei, intri într-un șir, parcă nesfârșit de comune, cunoscute sub denumirea de Bârgaie: Rusu Bârgăului, Josenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Susenii Bârgăului, Prundul Bârgăului, Tiha Bârgăului și Mureșenii Bârgăului. Din Prundul Bârgăului, vis-a-vis de biserică, drumul ce face spre dreapta duce înspre Colibița, bineînțeles printr-o alta comună numită Bistrița Bârgăului. Majoritatea oamenilor din zona își câștigă existența din agricultură, creșterea animalelor și prelucrarea lemnului. La ieșirea din Bistrița Bârgăului drumul
Colibița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300873_a_302202]
-
legată de evoluția comunității românești, sătul fiind la începuturi unul cu populație de origine etnică germană majoritară, populație colonizata în sudul și în nord-estul Transilvaniei începând cu mijlocul secolului al XII-lea. În toponimia locală sunt folosite și denumirile de "Prund" și "Panchea", pentru cele două părți ale ei precum și pentru cele două vecinătăți (năbârșage) românești.
Ungra, Brașov () [Corola-website/Science/300978_a_302307]
-
valorificate le asigurau existența. La început această mică așezare purta numele de Rudari și aparținea de comună Saele. O dată cu noua împărțire administrativă și cu schimbarea denumirii unor localități această așezare a luat denumirea de Prundu (satul era așezat pe un prund al râului Olt) și a intrat în componență comunei Lunca. Este de reținut faptul că rudarii s-au supus tot timpul legilor țării cu toate că erau la adăpostul pădurii. Bărbații își satisfăceau stagiul militar și au participat la cel de al
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
România. Se află în partea central-nordică a județului, în Depresiunea Vrancei, pe terasele râului Putna. La recensământul din 2002 avea o populație de 1026 locuitori. Satul Bârsești este așezat și se află dispus în trepte. Partea de jos, numită "În prund", se află chiar în lunca râului Putna. A doua treaptă a satului se află așezată pe podul de terasă de 40 - 50 m și cuprinde cea mai mare parte a construcțiilor edilitar - gospodărești. În partea de vest a satului se
Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/301861_a_303190]
-
cu fostul administrator al fermei, Răghină și cu oamenii acestuia, care lăsaseră în paragină ogoarele fermei, precum și cu chiaburii, dar pe măsură ce timpul trece apar și alte piedici realizării dezideratului comuniștilor: Pe lângă aceste personaje, mai întâlnim și figura activistului de partid Prund, precum și salariați cinstiți și muncitori ca mecanicul Prodan și vizitiul Mitu Cîrstei. Dacă primul volum pune accentul pe problemele oamenilor de la ferme de stat, cel de-al doilea volum are în centru viața oamenilor din satul Lespezi. Sunt urmărite evenimentele
Valeriu Emil Galan () [Corola-website/Science/308318_a_309647]
-
în dreptul comunei două ramificații ce cuprindeau între ele un ostrov. Prima ramificație pornea de la Zăvideni, trecea „balta lui Stochin”, mergea pe sub izlaz și ieșea la Călina „Gârla Cojoaca”, iar a doua ramificație, la est, spre județul Olt. Faptul că satul Prund (azi Prundeni) a fost așezat între două ramificații, pe prund, satul s-a numit „Prund”, iar ulterior Prundeni. Urmele arheologice din această zonă ne determină să afirmăm că locuirea acestor teritorii este foarte veche. La nord de biserica satului Tătăroaia
Comuna Prundeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302040_a_303369]
-
Prima ramificație pornea de la Zăvideni, trecea „balta lui Stochin”, mergea pe sub izlaz și ieșea la Călina „Gârla Cojoaca”, iar a doua ramificație, la est, spre județul Olt. Faptul că satul Prund (azi Prundeni) a fost așezat între două ramificații, pe prund, satul s-a numit „Prund”, iar ulterior Prundeni. Urmele arheologice din această zonă ne determină să afirmăm că locuirea acestor teritorii este foarte veche. La nord de biserica satului Tătăroaia a fost descoperită în anul 1910 o cantitate de monede
Comuna Prundeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302040_a_303369]
-
trecea „balta lui Stochin”, mergea pe sub izlaz și ieșea la Călina „Gârla Cojoaca”, iar a doua ramificație, la est, spre județul Olt. Faptul că satul Prund (azi Prundeni) a fost așezat între două ramificații, pe prund, satul s-a numit „Prund”, iar ulterior Prundeni. Urmele arheologice din această zonă ne determină să afirmăm că locuirea acestor teritorii este foarte veche. La nord de biserica satului Tătăroaia a fost descoperită în anul 1910 o cantitate de monede la o adâncime de 0
Comuna Prundeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302040_a_303369]
-
30 martie 1855 Rach a propus Departamentului Lucrărilor Publice să mute locația fanfarei militare, "„căci din înghesuiala oamenilor adunați să sfarmă și să strică stâlpii și lanțul monumentului”". Administratorul mai solicită repararea canapelelor de lemn, consolidarea și repararea aleilor cu prund și nisip, repararea fântânilor și a monumentului. În același an s-a remarcat că teii din parc erau deja mari, motiv pentru care statul major al armatei a solicitat Departamentul Lucrărilor Publice permisiunea de a recolta florile de tei pentru
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
paleoliticul mijlociu și superior. ul este divizat în cinci faze: Protopaleolitic, ul inferior, Paleoliticul de mijloc, Paleoliticul superior și Epipaleolitic. Protopaleoliticul românesc (circa 1.000.000 - 700.000) este marcat de apariția uneltelor rupestre, așa-numitele "Pebble culture" ("Cultura de prund" din România). Aceste unelte i-au fost atribuite lui "Homo erectus", tipul hominid. Paleoliticul românesc inferior (circa 700.000 - 120.000) este caracterizat prin apariția a două unelte rupestre distincte: bi-facialul toporul din piatră ("chopping tools"; at first, the "Abbevillian
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
-i să consume noi alimente și să exploreze noi teritorii. În pleistocenul inferior apar primele unelte pentru vânătoare și cules: unelte rudimentare din așchii și bolovani de râu cu o muchie tăioasă pentru cioplit, tăiat și răzuit atribuite „culturii de prund” (sud-vestul Europei până în sud-vestul Asiei și Sudul Africii). Primele unelte din piatră au fost create prin cioplire cu alte pietre sau bețe, astfel încât luau diverse forme. Un prim exemplu îl constituie „toporașul de mână” în forma sâmburelui de migdală, lucrat
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
școală din lemn, deoarece pe listele de impozite ale orașului erau consemnați grămătici (traducători) care ar fi putut avea și activități didactice. La sfârșitul sec. al XVIII-lea a fost edificată Biserica Evanghelică din Șcheii Brașovului, situată pe "Angergasse" (str. Prundului), la nr. 3. Pe aceeași stradă, la numărul 4, se găsește casa în care s-a născut poetul Ștefan Octavian Iosif. Până la 1781, cei 4184 de credinciosi în 1071 familii din Șcheii Brasovului (după cum dovedesc statisticile timpului) erau slujiți de
Șcheii Brașovului () [Corola-website/Science/304043_a_305372]
-
mitico-religioase a românilor. În dimineața sărbătorii junii se adună la casele serjilor. Apoi se merge la stegar, sutas, armașul mic, armașul mare, ultimul la care ajung fiind vătaful. În jurul orei 11 cele șapte grupuri de juni se îndreaptă spre Piața Prundului (azi Unirii) din fața Bisericii Sfântul Nicolae. Urmează încolonarea grupurilor după o ordine bine stabilită și devenită tradițională: mai întâi Junii Tineri, urmați de Junii Bătrâni, Curcani, Dorobanți, Brașovecheni, Roșiori și Albiori. Coloana este deschisă de fanfară. Fiecare grup are în
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Fiecare grup are în frunte vătaful, urmat de stegar, încadrat de cei doi armași. Vătaful poartă lenta roșie pe piept, iar armașii mare și mic, galbenă și albastră, formând astfel tricolorul, ca pe vremea când aceasta era interzis. Plecând din Prund, Junii fac un popas la Troița Căpitanului Ilie Birt, unde cântă „Hristos a înviat!”, fiecare grup în parte, apoi coboară pe strada Mureșenilor până la Bulevardul Revoluției, după care urcă, ocolind pe strada Nicolae Bălcescu, trec de „Poarta Șchei”, în sus
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
singura deosebire că poartă o căciulă sură, model Mihai Viteazul, pe care apare stema Țării Românești. si cei doi lei. În rândurile Dorobanților sunt recrutați juni căsătoriți de pe străzile aparținătoare zonei Curcanilor și Pajistei si Valea Tei, Valea Morilor si Prund. Junii Dorobanti organizează de Sfanta Maria Mare "Jocul Strămosesc de la Crucea Dreptății, de la „Fântânița Popii”, din capatul strazii Pajistei, aceasta este ridicată în 1919 de Ioan Peligrad și soția sa Elena, născută Pulpaș. In trecut Junii Dorobanti organizau si un
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
națională DN2D care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. Se află la o distanță de 52 km față de municipiul Focșani, reședința județului. Satul Bârsești este așezat pe terasele râului Putna și se află dispus in trepte. Partea de jos numită "În Prund" se află chiar în lunca Râului Putna. A doua treaptă a satului se află așezată pe podul de terasă de 40-50 m și cuprinde cea mai mare parte a construcțiilor edilitar-gospodărești. În partea de vest a satului se află dealul
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
acest sens este cea făcută de elevul Lupea Dorin, în 1972. Este vorba de un toporaș de mână (cioplitor) unifacial, confecționat din silex, folosit atât pentru lovit și tăiat cât și pentru cioplit și răzuit, aparținând așa-zisei „culturi de prund”. Având o vechime de cca 600.000 î.d.H., descoperirea a permis specialiștilor să includă sudul Transilvaniei în aria pe care s-a petrecut procesul de antropogeneză de pe teritoriul României. Toporașul se află în prezent la Muzeul județean de istorie
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
agricultori sedentari de la sfârșitul neoliticului, au venit triburi de păstori din stepele nord-pontice, care sunt presupuse neamuri indo-europene. Ipoteza prezenței hominizilor pe pământul românesc este sprijinită de unele descoperiri de pe Valea Dârjovului, unde s-au găsit de curând unelte de prund și așchii tăioase lucrate din cremene. La Dârjov s-au găsit și câteva toporașe de mână lucrate din bolovani de silex și cuarțit, prin tehnica de cioplire bifacială, caracteristică culturii abbevilliene. La mijlocul mileniului al VII-lea î.Hr. în SE Europei
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
luminii: "o moară cu o singură roată ce se învărtea grozav" ; alte tărâmuri sunt fie fie suspendate cvasiaerian ("mânăstirea Calu-Gastru, într-un pai reazemă și într-un păr spânzură"), fie terestre, dar strict inițiatice (Mânăstirea Albă, din "al mării negre prund", construită de Sfântul Soare, cu aceste repere: "Nici de largă nu-i prea largă / Făr-cuprinde lumea-ntreagă, / Nici de naltă nu-i prea naltă, / Făr cu turnul sus la nori")
Tărâmul Celălalt () [Corola-website/Science/306254_a_307583]
-
instalat definitiv în anii 1919 și 1920 după căsătoria cu Nedelea Spanu . și în 1919 a cumpărat o moară pe benzină a arendașului Ion Georgescu-situata pe actualul loc al morii satului și în anul următor locul cu casa , livadă și prund de garla de la un anume Gh Păduraru , loc situat în centrul satului langa actuala Școală Gură Călitei
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
ultima perioadă cu climă polară, când Carpații erau acoperiți cu ghețari. Când clima s-a încălzit, gheața a început să se topească masiv, iar râurile aveau debite deosebit de mari, cu mare putere de eroziune și transport de aluviuni. Pietrișul de prund, se află și sub satul Vlăduleni și are grosimi de circa 20 m. Albia Oltului era lată din Vlăduleni și până în malul de la Ipotești. În urmă cu circa 300 de milioane de ani, pe aici trecea un lanț muntos, ce
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
observator; Pachetul VI - Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și/sau religioase cu bicicleta; Pachetul VII - Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și minunății ale naturii pe jos; Pachetul VIII - Vizitarea zonei Rezervației Naturale Prundul Mare - ecosisteme palustre, acvatice, forestiere, Balta cu Nuferi. Principalele atracții turistice din Lunca Mureșului sunt următoarele: Cele mai importante activități turistice sunt:
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
omului în această arie datează din paleolitic, fiind "cel mai puternic centru al activității umane din paleoliticul inferior în Europa, principala verigă de legătură dintre Africa și Asia de sud-est, care erau, până nu demult, zone în care se cunoștea cultura de prund". Descoperiri arheologice au confirmat ipoteza conform căreia tribul condus de Dromihaetes (sec. IV-III î.Hr.) și-a avut rădăcinile în această zonă, tribul fiind identificat cu ordessenii sau argessenii (o populație de pe malurile Argeșului) . În perioada daco-romană, orașul a făcut parte
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
are în urma alegerilor locale din 2016 următoarea alcătuire: Descoperirile arheologice făcute pe raza județului atestă faptul că zona a fost locuită încă din paleolitic dovadă stau săpăturile de la Racovița unde s-a găsit un topor de silex aparținând culturii de prund. Fragmentele de ceramică, podoabele, uneltele, mormintele de inhumație, descoperite cu ocazia săpaturilor arheologice ne dovedesc parcurgerea prin etapele succesive ale istoriei (neolitic, epoca bronzului, epoca fierului). La începutul secolului al IX-lea, odată cu pătrunderea ungurilor pe teritoriul Transilvaniei, a început
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]