482 matches
-
50 Județul Botoșani, Municipiul Dorohoi, Str. Al. Cuza nr. 22 MELODIA 355 51 Județul Botoșani, Municipiul Dorohoi, Str. D-tru Furtună nr. 3 CULTURAL 355 52 Județul Botoșani, Orașul Săveni, Str. Centrală nr. 12 PATRIA 300 53 Județul Botoșani, Orașul Ștefănești PRUTUL 309 54 Județul Brăila, Municipiul Brăila, LIRA- complex Str. Cojocari nr. 21 cinematografic cu 2 săli 399+79 55 Județul Brăila, Municipiul Brăila, Calea Galați nr. 10 CENTRAL 656 56 Județul Brăila, Municipiul Brăila, Bd. Independenței nr. 57 BULEVARD 754
ORDONANŢĂ nr. 39 din 14 iulie 2005(*actualizată*) privind cinematografia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272236_a_273565]
-
plan?</b><b><i></i></b> Nu am acum în plan un proiect cu muncitori, insă mă documentez pentru un viitor film documentar despre un institut de cercetare științifică. În această vară voi continua lucrul la proiectul de fotografie documentara Prut, care se va finaliza printr-o bancă de imagini și unele studii sociologice despre lumea rurală din Moldova. Interviu realizat de Mihaela Michailov[:en]“I made jam în Barcelona from the strawberries picked by our ‘căpșunari’”<a title="" href="# ftn1
„Am făcut gem în Barcelona din căpşunile culese de căpşunarii noştri” () [Corola-website/Science/295668_a_296997]
-
Clear History este un spectacol despre trecutul recent al Moldovei, un trecut ce pare a fi total necunoscut tinerei generații și complet ignorat sau poate chiar ascuns cu grijă de către cei din generația-martor al acestor evenimente. „Ostași, vă ordon: Treceți Prutul. Zdrobiți vrăjmașul din răsărit și din miazănoapte. Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți.” Este ordinul care l-a transformat pe Mareșalul Antonescu într-un adevărat erou al neamului în ochii majorității cetățenilor Republicii Moldova, simbolizînd totodată începutul
STAGIUNEA TIR - TEATRUL ISTORIILOR RECENTE // SEPTEMBRIE-OCTOMBRIE 2014 () [Corola-website/Science/295784_a_297113]
-
Trestianei și a Jăravățului; dinspre nord văile Horoiata și Simila; din nord-vest râul Tutova și altele. De-a lungul văilor, din totdeauna, s-au organizat drumuri, permițând orașului bune legături cu așezările din preajmă și de la distanțe apreciabile: din valea Prutului, a Dunării de Jos, a râul Siretului. Analizând geneza localității, geograful Vintilă Mihăilescu apreciază Bârladul ca târg de vale tipic. Altitudinea maximă din aria urbană este de 172 m, iar cea minimă de 89 m. Temperaturile aerului, urmărite sistematic din
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
Bogdan, Gh. Ghibănescu ș.a. Este o problemă încă deschisă, cu toate că varianta cea mai plauzibilă descoperită de ei este aceea că numele de Huși ar veni de la un boier Husul, care a avut moșii de o parte și de alta a Prutului. O altă ipoteză privind originea este legată de primirea în această localitate, de către Alexandru cel Bun, a husiților, adepți ai teoriilor lui Jan Huss, alungați din Ungaria după ce mentorul lor a fost condamnat și executat prin ardere pe rug de către
Huși () [Corola-website/Science/296985_a_298314]
-
companii din Galați sunt prezente în top 30 al Regiunii de SE în funcție de cifra de afaceri: Arcelor Mittal SA, Arabesque SRL, Electrocentrale SA, Damen SA, Mairon SA, Vega 93 SRL, Euro-P.E.C SA, Mairon Holding Ltd. SRL, Navrom SA, Prutul SA. Indicii producției industriale au fost în anul 2007 realizați în procent de 102,1% , comparat cu aceeași perioadă a anului 2006. Creșteri semnificative ale producției s-au înregistrat în: industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (120,4
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
are aproape 650 de locuitori, peste 200 de locuințe și 270 de gospodării. În sat funcționează o școală primară și o grădiniță. Biserică "SFANȚUL DUMITRU" din satul Coadă Stincii Satul Coadă Stincii este așezat pe coasta dealului care străjuiește șesul Prutului și a Jijiei. Bătrânii spun că primii locuitori ai acestui sat au fost robi boierești. Despre începutul bisericii cu hramul Sfanțului Mucenic Dimitrie din acest sat, nu se cunosc date precise. Probabil prima biserică datează de pe la sfarsitul sec. XVIII. Conform
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
forma geometrică teritorială a majorității comunelor zonei de nord a județului Botoșani. Vecinii comunei Suharău sunt: Granița cu Ucraina este: Punctele geografice extreme ale comunei Suharău au următoarele coordonate: Distanța dintre punctele extreme ca depărtare (de la locul de intrare a Prutului în contact cu teritoriul comunei și al României numit „Chiscu de la Balta lui Istrate”, din vestul satului Oroftiana de Sus și până în vestul Dealului Dumbrăvii de la Stânca) este, în linie dreaptă, de 20,7 km. Reședința de comună, satul Suharău
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
primind prin Pacea de la București (1812) numai Basarabia (teritoriul Moldovei dintre Nistru și Prut). O idee privind regularizarea cursului Șiretului pentru că acesta să devină navigabil apare în articolul 158 din Regulamentul Organic (1832) când s-a prevăzut că ""Șiretul și Prutul (...) trebuie a se curați și a se face mai îndemânatic pentru plutirea sau pentru a se face canaluri de comunicație, de pildă unirea Șiretului cu Prutul prin râul Bahlui, care ar fi de mare folos și pentru comercia capitalei"". Malurile
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
Marius Sala și sub auspiciile Institutului de Lingvistică „Iorgu Iodan” (Editura Univers enciclopedic, București, 2001, p. 348-351) „limba moldovenească” este descrisă astfel: „Argumentarea” existenței acestei limbi apelează la factorul extralingvistic, la evoluția separată a populațiilor de pe cele două maluri ale Prutului cauzată de expansiunea Imperiului Țarist în această parte de lume. Ca argument lingvistic se aduce influența lexicală neoslav-ă (rusă și ucraineană), uitându-se că esențială rămâne structura morfosintactică a unei limbi, iar „modele” lingvistice sunt trecătoare (barbarismele anglo-saxone de astăzi
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]
-
1993 Un poet adevărat "Leo Butnaru este un diavol cu barbă care scapără din copite de sidef la mijloc de rău și de bine, adică într-o lume din scoarță de măr domnesc plutind pe creasta valurilor ce le înaltă Prutul. Se vrea gladiator de destine, dar nu știe să și-l păzească pe al său, ceea ce înseamnă că este un poet adevărat. Leo, ridică vâslele și lasă vântul să te poarte spre limanul Nistrului românesc, spre Delta uimirilor ce le
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
(calc lingvistic de la denumirea rusă Толтры, în limba moldovenească Stîncile Prutului) sunt un lanț de formațiuni calcaroase de tip recif, rispite pe o distanță de circa 200 km de-a lungul Prutului de Mijloc, în Republica Moldova. Încep din apropiere de Criva, în zona graniței de nord a țării și continuă până la
Toltrele Prutului () [Corola-website/Science/306680_a_308009]
-
Județean Iași, obținând 36,50% din totalul voturilor valid exprimate . Constantin Simirad a deținut funcțiile de membru al Societății Americane de Matematică, membru în Adunarea Națională Bisericească, membru în Consiliul Eparhial al Iașilor și președinte al Fundației Ecologice multinaționale "Prietenii Prutului". În perioada cât a fost primar, el a deținut și funcția de membru al Delegației Române la Congresul Puterilor Locale și regionale din Europa și de vicepreședinte al Grupului Parlamentar al Democrațiilor Europene în Consiliul Europei. Ca o recunoaștere a
Constantin Simirad () [Corola-website/Science/306819_a_308148]
-
la gradul de locotenent colonel. Pe 10 mai 1941 a devenit general de brigadă și a primit comanda nou înființatei Divizii 1 Blindate. Divizia 1 Blindată a fost inițial subordonată Corpului 11 german din Armata 11. A început să treacă Prutul în timpul nopții de 2/3 iulie 1941 cu primele elemente. Primele acțiuni de luptă au avut loc pe 4 iulie, când tancurile românești au scos Regimentul 203 din Divizia 76 Infanterie germană dintr-o situație dificilă la Brătușeni. În continuare
Ioan Sion () [Corola-website/Science/307422_a_308751]
-
un efectiv de 1.200.000 de soldați și ofițeri, în afară de civilii care refuzau să rămână sub regim comunist, administrația, poliția, jandarmeria etc., inclusiv familiile personalului lor. Era o imposibilitate ca o astfel de masă de oameni să poată trece Prutul în mod organizat, în cinci ore. Rezultatul acestei hotărâri a fost dezorganizarea, retragerea haotică însoțită de lupte pentru fiecare căruță sau alt mijloc de transport, abandonarea de utilaj militar și civil, de documente, de armament etc. Soldați români-basarabeni au dezertat
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
pare că prima șampanie consumată în România a fost introdusă pe filiera rusă. Din letopisețul lui Ion Neculce aflam că prin anul 1710, când Rusia "a pornit război împotriva împărăției otomane". Cronicarul relatează: "Atunci, marele Petru Alexievici, impăratul Moscului, trecănd Prutul, au venit drept la tărgul Iașilor, impreună cu impărăteasa lui, anume Ecaterina. Dumitrașcu-Vodă, domnitorul Moldovei, l-a primit cum se cuvenea pe impărat, care a stat la Iași trei zile. Apoi au tras la tabăra pe care o avea pe
Vin spumant () [Corola-website/Science/309160_a_310489]
-
această localitate și chiar a publicat în ziarul «Moldova Suverană» (10 ian. 1995) o schiță interesantă. El constată că în 1667 trec pe aici cetele de oaste ale domnitorului Moldovei Petriceico Vodă și ale domnului Munteniei Grigore Vodă. Ele trec Prutul pe la Zalucea. Deci, aceste sătișoare erau deja bine cunoscute. Denumirea actuală Drepcăuți o aflăm dintr-un document din 15 iulie 1702 «ca sat al lui Ioan Aga», dar ca sat pe harta județului Hotin , îl aflăm abia după 1812, când
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
lunca Prutului. În cursul râului cresc sălcișuri în formă de fâșii, dominate de salcie albă ("Salix alba") și plop negru ("Populus nigra"). Pe arbori atârnă vița de vie sălbatică ("Vitis silvestris") și hameiul ("Humulus lupulus"). De asemena, în pe versanții Prutului și văilor se întâlnesc arbuștii zălog ("Salix cinerea"), cătina roșie ("Tamarix ramosissima"), dudul alb ("Morus alba"), soc negru ("Sambucus nigra"), sânger ("Cornus sanguinea"), măcieș ("Rosa canina") etc. Satul Brînza a fost atestat documentar în 1630. denumirea satului este fixată și
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
să se căsătorească cît mai repede. Dar părinții tinerilor nu se înțeleg între ei și nunta se strică. Visul se stinge. Deznădăjduiți, tinerii se iau de mînă și se aruncă ori că într-un ochi de baltă, ori în valurile Prutului. Drama zguduie satul și de atunci localitatea le va purta numele... Desigur, e o legendă, iar denumirea satului, fără îndoială, se trage de la bălțile și mlaștinile de le-a format de-a lungul timpului apa Prutului. Dovezile se află în
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
ocupația nu le era străină localnicilor. La 21 mai 1815 este încheiată zidirea unei noi biserici a localității, aceasta fiind de lemn, pe temelie de piatră, acoperită cu stuf și fîn. Biserica veche fusese inundată în iulie 1813, de apele Prutului revărsat. Din anul 2011 primar al localității este Iatuc Dumitru Mihail (reales în 2014). Școala din satul Balatina a fost înființată în anul 1869 din inițiativa sătenilor. Ea a fost numită școala parohială și se afla într-o casă particulară
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
alb, plopul tremurător, sălcia albă, cireșul sălbatic, mărul pădureț, salcâmul, sângerul, malinul, porumbarul, șocul, lemnul câinesc, cătina. În această zonă poți întâlni mistrețul, iepurele sălbatic, vulpea, bursucul, căprioare, țistarul, vipera comună; dintre păsări:rate sălbatice, cocostârci, bâtlani, nagâți.În apele Prutului se găsesc numeroase specii de pești: carasul, crapul, știuca, somnul, salăul, bibanul, plătica, chișcarul și crapul chinezesc. Șesul din cursul inferior al pârâului Vladnic este acoperită cu o vegetație săracă din cauza solurilor sărate,în cursul mijlociu și superior se întâlnește
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
rămâne în posesia Saftei, soția lui Cuza Spătarul A fost un sat mic răzeșesc, locuitorilor căruia nu le-a fost greu să-1 părăsească în timpul războiului ruso-turc din anii 1768-1774. Anume Bădăjenii, acest sătuc mic, și erau Buzdugeni de mai târziu. Prutul din preajmă se revărsa adesea, înecând satele, oamenii părăseau locurile natale și se retrăgeau înspre Carpați și un adevăr incontestabil: satul se afla pe moșie răzeșească, iar dacă-i așa, înseamnă că existase secole în șir și nu putea să
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
înseamnă „barbă” „Pogăneștii aveau să fie menționați într-o dispută, în a doua jumătate a secolului XVIII obiectivul constituindul existența și localizarea satului Bărbești” - care acum este dispărut. De ce denumirea ar putea fi de origine greacă? Mult timp pe malul Prutului lângă Pogănești se afla un debarcader de unde barjele (șalupe) grecești se încărcau cu cereale care erau transportate apoi pe calea apelor spre sud în Grecia. Aceasta ne-o mărturisește și piatra funerară instalată la mormîntul unui marinar grec decedat în
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
de 792 suflete care aveau 52 cai, 287 vite cornute mari”, iar la 1922 erau „172 locuințe, 637 suflete dintre care 309 bărbați și 328 femei, exista școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, primărie”. Datorită faptului că pe malul Prutului lângă Pogănești se afla un debarcader, satul devenise un centru de depozitare a cerealelor. În partea de sus a satului lângă gospodaria lui Leon Pascaru un comerciant evreu, pe nume Lupu, avea un depozit de cereale cu două nivele(astăzi
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
se afla în apropierea pichetului de grăniceri, astăzi clădirea gimnaziului din sat. Acest drept era permanent supravegheat de grăniceri. Dreptul acesta le-a fost luat sătenilor în 1960, când dea lungul graniței apar primele sârme gimpate. În 1984 dea lungul Prutului și a întregii URSS este dat în exploatare un gard modern de sârmă ghimpată cu lacăte la porți și cu signalizare performantă (ca la pușcărie) și locuitorii satelor riverane râului Prut inclusiv și pogăneștenii puteau ajunge pe malul Prutului numai
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]