485 matches
-
inegale. Stiloul se Împiedică În hârtie așa cum și el se Împiedică mergând pe loc drept. Nu se mai desparte de umbrelă. Îmi trebuie un punct de sprijin, altfel mă prăbușesc, zice el. Dă vina pe război. Zice: Să treci tu Prutul și să te duci până la Stalingrad. Apoi În Tatra. Pe jos... Nu e puțin lucru. Când ajunge la Nistru Îi dau lacrimile. Cad ca o ploaie peste Basarabia. Noroc cu luptele din Tatra. Aici ochii i se aprind ca două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
începuse și viscolul. Crivățul gemea, șuiera, răscolind și învolburând zăpada în troiene până în streșini. Copacii trosneau cu vaiete lungi, plângătoare. De câteva nopți, mai ales, arătări sure începuseră să picteze adâncul alb al zăpezii. Erau lupii, care, înfometați, veneau de peste Prutul înghețat, de dincolo de Nistru, din pădurile fără sfârșit rusești, aciuindu-se în Codrii Fălciului. Foamea le dădea îndrăzneală, trecând prin ogrăzi, peste gardurile înecate de zăpezi, năvăleau în sate, încercând fără sfială gospodăriile, atacând oameni și animale, sfâșiau câinii care
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
rece, auzindu-se doar suflul vântului... și răsuflet de om. Un vânt rece sufla dinspre răsărit. - E crivățul stepelor rusești! ..murmură Anton, ca pentru sine. În Rusia sunt haite de sute de lupi, numai într-o singură pădure... Iarna trec Prutul înghețat, la noi, pe aici prin partea Fălciului ...își continuă gândul, pădurarul. - Oare, or fi trecut?!... Murmură moșierul cu un fel de teamă... Vântul se ascuți, și se înăspri. O rafală se năpusti.. ca o pală subțire și tăioasă, orbindu
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pe cerul auriu cinci siluete, neclintite... ca ireale. Era ceva măreț... ceva maiestos, dar, și înfricoșător. - Trebuie să fie lupi din stepele ucrainiene... șopti boierul, mari, suri-cenușii, nu-s de pe la noi. - Da, de-o noapte, cel mult două...au trecut Prutul înghețat prin dreptul Fălciului, șopti pădurarul la ureche moșierului. În răstimpuri, toți își lungeau gâtul, cu botul în sus către lună, scoțând niște urlete atât de jalnice, parcă plângând, de-ți sfâșiau sufletul. Iar se lăsă o tăcere grea, mai
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Iași? L-a reținut primarul, care aprecia la superlativ performanțele sale, l-a reținut lumea culturală, l-au reținut ieșenii care aveau nevoie de el și, nu în ultimul rînd, vocea pămîntului moldav. De o parte și de alta a Prutului. Tinică strălucește. Este tînăr, este deștept foc și are o mînă de aur. Din pasta mîzgoasă a malaxorului a fost zărit de o inimă haină, mizerabilă. De acolo a ieșit hidosul produs, nu spre a urca, cu infinit efort, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ca să se îmbărbăteze, în loc de hei-rup, își dă și el cu părerea, ba despre cum regele Mihai I, fără să se consulte cu dumnealui, a „trădat" mișelește țara la ruși, ba se trezește vorbind cam cum ar fi comandat el trecerea Prutului, dacă întâmplător l-ar fi chemat Antonescu (e vorba de generalul Antonescu și nu de somnorosul Crin), ba mai știu eu ce tâmpenie îi mai iese din gură în efortul său de a vedea scroafa în copac, pe cea mai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
v-am spus că nevasta îmi este în Bârlad, avem acolo o brutărie mică. Dacă vom putea, poate trecem și pe-acasă la mine. - Dar ceilalți unde s-au topit? Doar le-am dat posibilitatea alegerii, din timp. Să trecem Prutul ș-om mai vedea. Ar trebui să ne regăsim regimentul, însă până una alta, trebuie să înoptăm pe undeva. Întoarse capul. - Ia uitați domnule, se întorc Gheorghe și Alexei! Doi dintre soldații pierduți la Hâncești li se alăturară fără explicații
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
SERICAROM - S.A. DOLJ 316. LOTUS - S.A. CRAIOVA 317. NAVODARUL - S.A. CALAFAT 318. VITAFRUCT - S.A. CRAIOVA Județul Galați 319. AGRIMAT - S.A. MATCA 320. AGROGAL - S.A. GALAȚI 321. AGROINDUSTRIALA - S.A. DEALUL BUJORULUI 322. AGROTEC - S.A. TECUCI 323. AGROVIN - S.A. IVEȘTI 324. BRATEȘ PRUT - S.A. FRUMUȘIȚA 325. CONTEC - S.A. TECUCI 326. GALSEM - S.A. GALAȚI 327. HORINCEA - S.A. BEREȘTI 328. HORTIGAL - S.A. GALAȚI 329. MALINA SMÂRDAN - S.A. GALAȚI 330. NICORVIN - S.A. TECUCI 331. PESCOGAL - S.A. GALAȚI 332. PROLLCEF - S.A. ȘENDRENI 333. RAREȘ - S.A. FOLTEȘTI ��334
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]
-
SERICAROM - S.A. DOLJ 316. LOTUS - S.A. CRAIOVA 317. NAVODARUL - S.A. CALAFAT 318. VITAFRUCT - S.A. CRAIOVA Județul Galați 319. AGRIMAT - S.A. MATCA 320. AGROGAL - S.A. GALAȚI 321. AGROINDUSTRIALA - S.A. DEALUL BUJORULUI 322. AGROTEC - S.A. TECUCI 323. AGROVIN - S.A. IVEȘTI 324. BRATEȘ PRUT - S.A. FRUMUȘIȚA 325. CONTEC - S.A. TECUCI 326. GALSEM - S.A. GALAȚI 327. HORINCEA - S.A. BEREȘTI 328. HORTIGAL - S.A. GALAȚI 329. MALINA SMÂRDAN - S.A. GALAȚI 330. NICORVIN - S.A. TECUCI 331. PESCOGAL - S.A. GALAȚI 332. PROLLCEF - S.A. ȘENDRENI 333. RAREȘ - S.A. FOLTEȘTI 334
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177884_a_179213]
-
estimate exact, nu ne sunt cunoscute: la apus, el se întindea până la Carpați, avanposturile militare ungurești fiind eliminate, la sud, granița comună cu Muntenia era întreruptă din cauza interpunerii regatul Ungariei până la Dunăre ("culoarul unguresc"), la nord, hotarul era pe albia Prutului superior până la Țara Șipenițului (intrată în componența Moldovei spre sfârșitul secolului al XIV-lea), la nord-est și est linia Nistrului, iar sud-estul (Bugeacul) era stăpânit în continuare de Hoarda de Aur. În concluzie, întemeierea ("descălecatul") Moldovei, ca stat de-sine-stătător, departe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Călieni. Acest gen de ambarcațiune putea naviga pe acea distanță cu o greutate de 5.000-6.000 oca „și mai mult precât se prepune”. Isprăvniciile Botoșani și Dorohoi au răspuns negativ la întrebarea privitoare la navigabilitatea Siretului și, respectiv, a Prutului. Reiese din aceste informații că Siretul era navigabil pentru caice de la vărsare până la Călieni. Răspunsurile relative la navigabilitatea Prutului au fost următoarele: isprăvnicia Fălciu arăta că pe teritoriul ținutului, Prutul era navigabil până la Leova pentru ambarcațiuni cu 1.000-1.500
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
caice de la vărsare până la Călieni. Răspunsurile relative la navigabilitatea Prutului au fost următoarele: isprăvnicia Fălciu arăta că pe teritoriul ținutului, Prutul era navigabil până la Leova pentru ambarcațiuni cu 1.000-1.500 oca. Isprăvnicia Iași a răspuns că pe teritoriul ei Prutul era navigabil, de asemenea pentru caice, din dreptul satului Bădăranii până la Țuțora și Petrușeni. Pe teritoriul ținuturilor Botoșani și Dorohoi, Prutul nu putea susține caice. La 30 aprilie 1836, Sfatul administrativ conchidea că Prutul poate susține caice „pe unele locuri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
interesele fiecăruia. Rusia va trebui să recupereze sudul Basarabiei. Austro-Ungaria obține compensații în Bosnia-Herțegovina. 1877 lanuarie-mai Discuții româno-ruse asupra modalităților de trecere a trupelor ruse prin principate, în cadrul războiului ruso-turc 16 aprilie Semnarea Convenției româno-ruse 24 aprilie Trupele ruse trec Prutul 21 mai Camera română votează independența principatelor. Armata română participă, alături de ruși, la asediul Plevnei, fortăreață întărită a otomanilor. 1878 31 ianuarie Armistițiul ruso-turc este încheiat la Adrianopol 3 martie Reprezentanții Rusiei și ai Imperiului Otoman semnează Tratatul de la San
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dizgrația Coducătorului 23 ianuarie Cu sprjinul Berlinului, Antonescu lichidează insurecția legionară 2 martie Un plebiscit aprobă politica dusă de Conducător 27 martie O nouă serie de măsuri antisemite 22 iunie Germania declară război Uniunii Sovietice: trupele germane și române trec Prutul Sfîrșitul lui iunie Masacrarea populației evreiești din Iași Sfîrșitul lui iulie Toate teritoriile abandonate URSS-ului în 1940 sînt reintegrate în frontierele românești 23 august Antonescu este promovat la gradul de mareșal 16 octombrie În urma înaintării trupelor române, între Nistru
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se alătură al treilea, ce susține teoria „moldovenismului” ca ideologie națională. Acesta din urmă afirmă existența independentă a poporului moldovenesc, „dreptul istoric al fiecărui popor”. O formă radicală a sa susține chiar unitatea dintre locuitorii de pe cele două maluri ale Prutului și militează pentru crearea Moldovei Mari, care să cuprindă teritoriile dintre Carpați și Nistru, așadar Moldova în granițele sale „istorice”. Inevitabil, în scrierile ideologilor moldovenismului, evenimentele din 1812, 1940, 1944 sunt reflectate pozitiv, ca momente ale edificării statalității moldovenești, iar
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
subînțelegeau prin această denumire un subdialect (grai) al limbii române comune”; după 1859 se constituie, pe baza graiurilor din Moldova, Muntenia și Transilvania, o limbă literară comună. Prin „moldovenesc” se înțelege vorbirea populară orală în Moldova (pe ambele maluri ale Prutului). „A legifera astăzi faptul perimat că ar exista o limbă literară moldovenească, deosebită de limba literară română, comună, înseamnă a legifera un neadevăr evident, și noi, reprezentanții științei academice, nu avem dreptul moral să susținem acest neadevăr”. „Salvarea statalității, integrității
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
tutelată de amintirea Voievodului? Alți istorici, între care și G.I. Brătianu (La Bessarabie, droits nationaux et historiques, 1943), și-au asociat atunci glasul în favoarea cauzei românești. Un lung martiraj se anunța pentru toți, de o parte și de alta a Prutului. Un nou episod tragic, încă mai păgubitor, căci va afecta și sufletele, avea să urmeze în lunga onubilare postbelică a istoriei noastre. Tributul plătit de istoricii înșiși e semnificativ. A trebuit să vină încă un scriitor din zona unde suferința
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
spre negarea valorii obiectului artistic. Reprezentanți ai acestei grupări cum ar fi DONALD JUDD, SOL LE WITT, CARL ANDRÉ reabilitează obiectul artistic ca fiind semnificativ prin el însuși, valoarea operei de artă este semnificativă prin mesajul acesteia exclusiv estetic (în PRUT C., Dicționar de artă modernă, Ed. Albatros, București, 1982, p. 294, 295). 35. FOCILLON H., Viața formelor, Ed. Meridiane, București, 1977. 36. GUCHT DANIEL VANDER, L'art contemporain au miroir du musée, op. cit., în capitolul 3, "L' art contemporain: un
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
coord.), Patrimoine et modernité, L'Harmattan, 1998 POIREY, J.L. , "Enquete "ecole musée" Groupe de recherche de l'IUFM de Lyon" în Publics et musées, nr. 5, 1994 PROUDHON, JOSEPH P., Principiul artei și destinația ei socială, Ed. Meridiane, București, 1978 PRUT, CONSTANTIN, Dicționar de artă modernă, Ed. Albatros, București, 1988 RACHET, GUY, Universul arheologiei, Ed. Meridiane, București, 1977 READ, H., Semnificația artei, Ed. Meridiane, București, 1969 READ, H., Originea formei în artă, Ed. Univers, București, 1971 RIEU, ALAIN-MARC, Les visiteurs et
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
C. Giurescu, Op. cit., p. 224; 2 Valeriu-Florin Dobrinescu, Ion Constantin, Op. cit., p. 216; 3 Aurica Simion, Preliminarii politico-diplomatice ale insurecției române din august 1944, Cluj-Napoca, ed. Dacia, 1979, p. 143 4 Alessandru D. Dutu, Mihai Retegan, Ostași vă ordon: Treceți Prutul!, București, Ed.Globus, 1993, p. 143; - 17 acțiune în care “jertfa sângelui scump al armatei noastre glorioase a reparat rușinea pe care cârmuitorii inconștienți de pe vremuri au adus-o țării noastre”. În continuare, însa, liderul național-țărănist se pronunța împotriva continuării
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
-Buzatu, Gh., România sub imperiul Haosului, 1939-1945, București, Ed.RAO, 2007; -Ciuca, Marcel- Dumitru, Procesul Mareșalului Antonescu, Documente, vol. I, II,III, București, Ed.Saeculum I.O, Ed. Europa Nova, 1997; -Dutu, Alessandru D., Retegan, Mihai, Ostași vă ordon: Treceți Prutul!, București, Ed.Globus, 1993; -Wiesel, Elie, Internațional Comission on the Holocaust in Romania, Final Report, București, Ed.Polirom, 2005; II. LUCRĂRI GENERALE ȘI SPECIALE -Achim, Viorel, Iordachi, Constantin, România și Transnistria: Problema Holocaustului, București, Ed.Curtea Veche, 2004; -Achim, Viorel
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
om, câte îi trebuie ei, atunci se duce iar și se așază în iazuri și vâltori. Când e secetă și nu cresc apele, totdeauna pe la miezul nopții ea cere cap de om."66 Astfel, în unele legende bucovinene, papare Știma Prutului sau Știma Bistriței; Știma iese deasupra apei la miezul zilei și-i cheamă la ea pe trecători ca să-i înece, sau, alteori, când e lună sau vreme rea, iese pe uliță și-i sluțește pe cei care nu-i dau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la Constantinopol, și pe generalul Sabaneev, iar din partea turcilor, Golib Efendi și Dumitrache Moruzi. Partea turcă refuza să cedeze Moldova întreagă. Alexandru I, sub presiunea iminentei înaintări a armatei napoleoniene cere lui Kutuzov încheierea grabnică a păcii cu Turcia, acceptînd Prutul ca graniță pînă la vărsarea lui în Dunăre. Delegații turci, mituiți prin intermediul armeanului Manuc Bei (ei au tăinuit sultanului scrisoarea trimisă de Napoleon care anunța începerea campaniei militare contra Rusiei) au acceptat încorporarea de către Imperiul Țarist a teritoriului românesc dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
anexele sale secrete este astăzi condamnat ca fiind caduc, Republica Moldova și România continuă să suporte consecințele lui nefaste" (Editura Științifică, Chișinău, 1993). La două sute de ani de la prima pierdere a Basarabiei, România este încă despărțită de România de Est de peste Prutul pătimirii noastre. Visul reîntregirii pare, din păcate, încă departe de a se împlini. Ultimele trei veacuri de istorie națională au stat sub blestemul poziției noastre geopolitice: "Românii și România - cum spunea un diplomat român interbelic -, s-au aflat prea aproape de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
5 februarie 2009 Citit ca atare, à la roumaine, titlul posibil al acestei notații ("Mall-ul Culturii Europene la Iași") ne-ar putea duce cu gândul că la Iași se termină cultura europeană ca atare, iar pe celălalt mal (al Prutului) începe deșertul cultural arid, pravoslavnic, ne-european. Nu despre asta însă vreau să scriu, mai ales că ar fi nedrept și neadevărat, fie doar și dacă am aminti truda exemplară, de decenii, a neobositei elite intelectuale basarabene sau reușitele excepționale
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]