721 matches
-
celor Zece? J.R. Îi recunoșteam cu toții importanța. L-am invitat, la cererea lui Jack Baillet, pe Held, un psihanalist care ne-a vorbit într-o manieră uluitoare despre rolul banilor în viața indivizilor și în societate în general. Un alt psihanalist, Diatkin, ne-a pus la curent cu rolul fenomenelor inconștiente în timpul adolescenței. B.C. Vă amintiți de o întîlnire în martie 1976 la Clubul Lellouch? J.R. Făcea parte din încercările noastre de a stabili contacte cu exteriorul. Étienne Monach revenea din
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mașinile analogice. Modelul propus înlocuia tradiționala rela-ție cauză-efect a unui stimul funcțional ce conduce la un răspuns printr-o cauzalitate circulară ce are nevoie de un feed-back negativ. Erau prezenți neurofiziologii McCulloch și Rosenblueth, antropologii Gregory Bateson și Margaret Mead, psihanalistul Lawrence Kubie, filosoful și directorul fundației, Frank Fremont-Smith, căruia Mc Culloch i-a propus, după război, să organizeze un ciclu de conferințe, care vor deveni celebrele conferințe Macy. După această întîlnire, schimburile între grupul lui McCulloch din Chicago și cel
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și pe formarea de terapeuți fa-miliali. Proiectul dirijat de Bateson a continuat pî-nă în 1962, dată la care acesta a părăsit Palo Alto pentru Virginia Islands, unde a studiat comunicarea la delfini. După plecarea lui Bateson, Paul Watzlawick, filosof și psihanalist, a fost cel care a contribuit la difuzarea constructivismului în regiu-nea Palo Alto. Perspectiva terapeutului exterior familiei e înlocuită de cea a terapeutului care este o parte integrantă a sistemului în care intervine. Într-un cu totul alt registru decît
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
plăcerea de a schimba idei și de a discuta. Adesea ne conduceam unii pe alții în grupuri mici. După cîțiva ani de funcționare, ne-am spus: "Rezultatele grupului se vor afla în cărțile noastre". Asistam cîteodată la certuri homerice. Un psihanalist, Jack Baillet, avea un adevărat talent de a ne psihanaliza cu mult umor și ne punea la locul nostru. Era foarte caustic. Henri Laborit era mereu un pic acru, un pic frustrat deoarece fusese unul dintre pionierii ciberneticii și ai
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
tabuuri ale acelei scientia sexualis, profilată în Occident din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Psihanaliza, ca metodă de investigație, funcționează pe baza tehnicii opoziției și a contrariilor. Nu ceea ce spune un om are vreo relevanță pentru un psihanalist, ci ceea ce el interpretează pe baza spuselor sale; ceea ce poate fi dedus sau interpretat din spusul său; ceea ce a scăpat intenției oamenilor! Prin tradiția creștină de interpretare și prin hermeneutica lui Schleiermacher (1768-1834), psihanaliza reia, la nesfârșit, povestea descifrării sensurilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
elementul marginal, ci, dimpotrivă, centrul de atenție și de atracție colectivă. Astfel vom înțelege de ce romanele sexiste victoriene și post-victoriene au centrat femeia, sexul ei; de ce G. Klimt (1862-1918) picta femei în formă de vagin și uter; de ce Freud și psihanaliștii investigau obsesiile și patologiile masculine strict legate de sexualitatea femeii; de ce sexologiile sunt centrate pe actul sexual și pe sexul partenerilor; de ce relațiile dintre femei și bărbați prind contur prin atracție sexuală. Ideile exprimate de Simone de Beauvoir (1908-1986) în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
semiobscuritate ale subiecților vorbitori pot forma enunțuri, care corespund anumitor ordonări, norme, convenții, ierarhii și directive social-politice. Prin psihanalizarea enunțurilor din cotidian, Foucault ne conduce spre raportul adevăr/demonstrarea adevărului. Una este adevărul. Cu totul altceva este demonstrarea unui adevăr. Psihanaliștii sunt preocupați nu atât de adevăr, cât de demonstrarea a ceea ce este adevărat conform unor tehnici de interpretare și prin utilizarea unor concepte-clișeu (ex.: eu, sine, ego, subconștient etc.). Prin forma spusului său, prin referențialul său, discursul "este istorie în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
opera lui Eminescu. La fel de polemic se arată dr. Nica față de confratele său C. Vlad și studiul "Mihai Eminescu din punct de vedere psihanalitic" (1934), arătând ravagiile amatorismului de interpretare ad litteram a operei eminesciene, după canoane freudiste prea puțin asimilate. Psihanalistul pomenit nu pregetă sa-l plaseze pe Eminescu direct în anticamera nebuniei, a schizofreniei, probandu-și verdictul prin comportamentul și replicile unor personaje cum ar fi Dionis, Toma Nour ("un erou marcat de complexul demonic"); Cezara ("androgin bisexual"), Angelo ("nume
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Toma Nour ("un erou marcat de complexul demonic"); Cezara ("androgin bisexual"), Angelo ("nume bisexual"). Simptome de catatonie (schizofrenie, pendulare între extreme) și de schimbare a eului găsește C. Vlad în "Melancolie", "Rugaciunea unui dac" ș.a. Autorul cărții îl bănuie pe psihanalist de întunecare a rațiunii, drept care respinge dur pretențioasele elucubrații și născociri despre "reflexul complexelor infantile asupra operei eminesciene". Chiar dacă psihanalistul C. Vlad a fost încurajat în intreprinderea sa, precizează circumspect dr. Nica, de șocanta interpretare a lui G. Călinescu ("Eminescu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
extreme) și de schimbare a eului găsește C. Vlad în "Melancolie", "Rugaciunea unui dac" ș.a. Autorul cărții îl bănuie pe psihanalist de întunecare a rațiunii, drept care respinge dur pretențioasele elucubrații și născociri despre "reflexul complexelor infantile asupra operei eminesciene". Chiar dacă psihanalistul C. Vlad a fost încurajat în intreprinderea sa, precizează circumspect dr. Nica, de șocanta interpretare a lui G. Călinescu ("Eminescu e preocupat îndeosebi de partea superioară a corpului feminin cu accent pe gură și sâni, după tipul lui Gheorghe din
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
său premeditat, Cioran a lansat urbi et orbi idei și ficțiuni ce nu-i mai periclitau viața, devenind tolerant și democrat de dragul supraviețuirii, fără însă a avea tăria de a-și recunoaște și dezavua public alinierea la dreapta extremistă. Pentru psihanalist, Cioran este un subiect border, la granița dintre nevroză și psihoză, dar situat între acest tip nosocomic și normalitate. Conotația narcisică nu lipsește din acest tablou, dată fiind năzuința permanentă a autorului "Exercițiilor de admirație" de a fi curtat, celebrat
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
persoana respectivă are toate șansele de a face un complex de inferioritate. Cum apare complexul de inferioritate? Freud considera că pentru a face un complex de inferioritate ai nevoie de niște evenimente care să te dezavantajeze. În schimb, Adler, un psihanalist care s-a dorit altfel decât de Freud, considera că un complex de inferioritate are mereu la bază un defect fizic. Marele merit al lui Adler a fost acela de a fi considerat că, pentru a scăpa de sentimentul de
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Legendele Olimpului în sex Se pare că zeii și zeițele în care credeau vechii greci aveau serioase probleme de cuplu. Numeroasele intrigi și drame la care se supuneau unii pe alții sau îi supuneau pe pământeni au fost folosite de către psihanaliști pentru a descrie numeroasele complexe pe care le pot dezvolta oamenii în viața sexuală și nu numai în acest domeniu. Iată câteva dintre aceste complexe. Complexul Clytemnestra ilustrează drama unei regine care, pe când soțul ei, Agamemnon, era plecat la asediul
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mai potent decât oricine, îl poate înlătura din viața mamei lui printr-un gest simbolic sau printr-un fel de persecuție dură. Aceasta pentru că el a atentat la relația exclusivă dintre tatăl și mama lui, urmând să fie pedepsit iremediabil. Psihanaliștii spun că și înțărcarea copilului de la sân ar fi tot o problemă de castrare, fiindcă acestuia i se ia ceva ce părea până atunci să-i aparțină și să formeze un tot unitar cu propria lui ființă. Ca să nu ți
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
dar și întregul corp al unui bărbat; așa e sexul femeii în subconștientul multor tineri. Atunci când o femeie „se dă“ la un băiat, el poate simți nu numai repulsie, ci și frică. Grija pentru propriul organ sexual vine, după cum spun psihanaliștii, din teama de castrare, iar o femeie cu prea multă forță poate provoca o asemenea teamă. Realizând psihanaliza unor povești cu zâne, Bruno Bet telheim a arătat că atât zânele, cât și cotoroanțele pot trezi frica de castrare în subconștientul
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
aplicare împreună cu ea o conspirație împotriva bărbatului ei. Să fii mai performant din punct de vedere sexual decât partenerul legitim - iată o fantasmă veche pe care mai toți bărbații o poartă în sine încă din copilărie, cel puțin așa spun psihanaliștii. Și iarăși se ivește întrebarea: merită să umbli cu o femeie căsătorită? Răspunsul este din nou „Nu“. Ba chiar acest răspuns ar fi „Categoric nu!“ în situația descrisă mai jos. Atunci când soțul ți-e cunoscut Bărbații au un cod al
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
nu este atat de destructiva că cea dintre această din urmă și Martín del Castillo (merită semnalată similitudinea dintre numele de familie Juan Pablo Castel, personajul principal din Tunelul, si Martín del Castillo, personajul din Despre eroi și morminte pentru psihanaliști, castelul este simbolul mamei protectoare -, ca și mama din viața reală pentru Sábato). Nu e întâmplător faptul că, la începutul românului Despre eroi și morminte, Martín se așează în Parcul Lezama, exact în fața statuii lui Ceres, zeița fertilității, deci și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
oricărui conținut predat/ analizat deschide căi pe care disciplinaritatea se află în imposibilitatea de a le accesa. Această interpretare o conexez cu alte metode de investigare a textului psihocritica, metoda biografică, cea simbolică și oceanografică. Metoda psihocritică este propusă de psihanalistul Charles Mauron în cartea sa, De la metaforele obsedante la mitul personal, și ilustrată prin analizarea textelor lui Mallarmé, Baudelaire, Nerval, Valéry, Corneille și Molière. Conform autorului, metoda se întemeiază pe ,,prezența constatabilă în mai multe texte ale aceluiași autor a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
face cu femei de o superioritate sufletească uluitoare; așa și explică scriitorul cu aerul de a face o observație morală de ordin general "curiozitatea ascunsă și vagă, despre anatomia sexuală a personalităților celebre" (Ultima noapte..., p. 151). Chiar și un psihanalist diletant și de ocazie (sic!) cum este autorul acestor rânduri poate identifica aici prezența unui conflict lăuntric, care în mod normal, la persoanele cu o sexualitate normală nu ar trebui să apară."2 Mai subtil ni se pare punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de profesie, ci teoreticienii înșiși. Fenomenul a fost remarcat cu pertinență de Serge Doubrovsky: "Trebuie totuși să mărturisim că primele rezultate ale criticii literare inspirate de psihanaliză au dezamăgit. Pentru că psihanaliza nu era cunoscută sau era prost cunoscută de critici, psihanaliștii au devenit, prin forța lucrurilor, critici. Primele lucrări (ale lui Freud, Rank, Brill, Jones, Baudoin, Marie Bonaparte, Laforgue) sunt prea clinice; un scriitor este pentru ei, înainte de toate, un bolnav, iar o operă frumoasă un document pentru studiul unei boli
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
să cheltuiesc un capital de energie și atenție cu care alții pot citi un volum."89 Se înțelege că o asemenea multitudine de complexe nu se pot ușor refula sau uita, conform schemei consacrate de Jung. Autoeducarea, de care vorbește psihanalistul, este, la Camil Petrescu, tocmai dezideratul livrescului, al nostalgiei de a fi unic în tot ceea ce scrie, expune și argumentează. Da, luat ca entitate, el este un timid, o fire sensibilă, delicată, și un însingurat, această ultimă ipostază tinzând nu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
care intuiește admirabil o relație intrinsecă între dinamismul arhetipului și motricitatea șarpelui: "Și șarpele poate tocmai să ne slujească drept exemplu pentru a îmbogăți, printr-o caracteristică dinamică, noțiunea de arhetip, așa cum este ea prezentată de C.G. Jung. Pentru acest psihanalist, arhetipul este o imagine care își are rădăcina în inconștientul cel mai îndepărtat, o imagine care vine dintr-o viață care nu este viața noastră personală și pe care nu o putem studia decât referindu-ne la o arheologie psihologică
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
află un conținut cu o puternică valoare emoțională. Pentru Jung, conținutul acesta s-ar explica prin reliefarea motivului diadei, antropologii concluzionând că aceasta constă în manifestarea simultană a masculinului și femininului. Din dorința de a se face mai bine înțeles, psihanalistul elvețian enunță două axiome decisive pentru el. Prima afirmă raportul de inerență dintre subiectul proiectat și inconștient: Tot ceea ce este inconștient este proiectat."116 A doua stipulează că în interioritatea cea mai profundă a diadei se ascunde perechea părinților, Anima
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
conținuturilor conștiinței o formă bine determinată.150" O ipoteză de reținut este cea a lui V. Dem. Zamfirescu. El constată că, într-o primă fază, Jung caracterizează arhetipurile ca fiind patterns of behavior (modele, structuri de comportament). În continuare însă, psihanalistul relevă și trăsătura instinctuală și pur biologică a conceptului, și, ca atare, arhetipul s-ar defini în contextul diadei spirit instinct: "Caracterului suprapersonal al arhetipurilor, Jung îi adaugă în această definiție o altă trăsătură: caracterul instinctual. Ca experiență a speciei
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
al refulării, definit de Jung ca "... un proces care se inițiază în copilăria timpurie sub presiunea morală a mediului și care persistă de-a lungul întregii vieți."287. În acest vast context al reprimării reducției coextensive mitului lui Procust, un psihanalist fervent ar fi tentat să vorbească de complexul freudian al castrării la Eminescu și la frații săi. Exceptându-l pe Matei, cel mai longeviv, nici unul nu a avut vreo tentativă de a se căsători. Imposibilitatea de a-și desăvârși studiile
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]