3,405 matches
-
arată, de pildă, că scoaterea copiilor din familiile ce nu-i pot întreține și introducerea lor în case de copii costă statul mai mult decât dacă ar fi alocat un ajutor material respectivelor familii. La aceasta se adaugă și costurile psihosociale ale copiilor și părinților și, până la urmă, ale societății românești în ansamblu. E adevărat însă că după experiența din alte țări, nu putem miza excesiv pe eficiența programelor de protecție intensivă a familiei, pe faptul că rămânerea sau readucerea copiilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
repede. Din tripletul dimensional mentalitatea familiei-bani-calitatea experților angajați în realizarea asistenței familiale în România, cel mai sensibil și important termen mi se pare a fi cel din mijloc. E adevărat că există și o modalitate mai puțin costisitoare de asistență psihosocială a familiei, și anume implementarea sau sugerarea de autoterapie, în care, într-un anumit grad, se înscrie și lucrarea de față. Dar dacă cunoașterea unor principii generale de studiere, interpretare și asistență a grupului familial poate oferi puncte de sprijin
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sugerarea de autoterapie, în care, într-un anumit grad, se înscrie și lucrarea de față. Dar dacă cunoașterea unor principii generale de studiere, interpretare și asistență a grupului familial poate oferi puncte de sprijin pentru (auto)tratarea cazurilor concrete, problemele psihosociale particulare (și grave) reclamă o intervenție directă de specialitate. Bibliografietc "Bibliografie" Ackerman, N. (1958), The Psychodinamics of Family Life, Basic Books, New York. Agabrian, M. (2004), Abordarea calitativă a socialului, Editura Institutului European, Iași. Ahrons, C., Rodgers, R. (1987), Divorced Families
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lumea din afara spitalului, societatea „socialistă”, iar „biblioteca” tăinuită reflectă, asemenea unui fișier medical, aspectele degradării umane. Speranța de reînsănătoșire o insuflă pădurea verde și pământul de sub ea, „fața pământului” fiind, cum spune un pădurar, „chipul pământean al lui Dumnezeu”. Fenomene psihosociale de aceeași natură, manifestări psihopatologice ale degenerării și alienării conștiinței umane conțin și câteva romane ulterioare ale lui S. În Cina cea de taină (1984), bunăoară, acestea sunt proiectate în universul rural de la începutul erei socialiste, într-o viziune coșmarescă
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
unele exagerări comice în efortul de a-l plasa pe L. printre reprezentanții emblematici ai dramaturgiei românești; un obscur recenzent craiovean al piesei Creditorii îl compară cu Ibsen, descoperindu-i chiar calități superioare, rezultate din eliminarea rezolvărilor absurde în situațiile psihosociale. Fără a putea emite pretenții deosebite, teatrul lui L. se aliniază tonului general al producției cultivate în deceniile al doilea și al treilea ale secolului al XX-lea, rezistând unei raportări la valoarea medie a acestei dramaturgii. Autorul se simte
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
modern în țara noastră, eliberat fiind de chingile dogmei marxist-leniniste care, chiar dacă mai puțin decât în alte discipline socioumane, a afectat serios și puținele, de altfel, realizări de psihologie socială din România anterioară evenimentelor din 1989. Dar limitările cu privire la producțiile psihosociale ante-’89 nu au ținut numai, sau poate nu în primul rând, de factorul ideologic, ci și de împărtășirea extrem de puțin frecventă a informației de specialitate care circula în SUA și Europa Occidentală. Bineînțeles că lipsa de informație științifică plenară
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
complementarități descriptiv-explicative. În efortul de compatibilizare a României cu valorile lumii științifice contemporane se înscrie și recenta Enciclopedie de psihosociologie (2003) coordonată de profesorul Septimiu Chelcea și subsemnatul, în care sunt tratate, prin prisma teoriilor moderne, structuri, fenomene și mecanisme psihosociale majore, ea cuprinzând 358 de termeni. În ceea ce privește titlul cărții de față, am optat pentru el după cântărirea mai multor variante, considerând că indică cel mai bine conținutul tematic. De altfel, primul capitol dezvoltă pe larg o problemă clasică, și totuși
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prin deschiderile în multiple arii cognitive pe care le oferă, și anume aceea a valorilor și atitudinilor. Față de textele anterioare scrise pe această temă, în special cele din Psihologia socială (coordonată de Ion Radu, 1994) și Structurile axiologice din perspectivă psihosocială (Petru Iluț, 1995), pe care le-am preluat, în parte, am introdus noi teorii și puncte de vedere cum ar fi „ambiguitatea”, teoria „atitudinii duale”, „ireversibilitatea axiologică”. La fel s-a procedat și în cazul comportamentului prosocial și antisocial. „Valorile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
tratate prea psihologizant. Ca și cum viața socială n-ar avea ca substrat comportamentele, valorile, atitudinile, reprezentările (stereotipurile) și judecățile sociale. E adevărat că rolul instituțiilor, al structurilor transindividuale și deasupra microgrupurilor este enorm, dar și ele au o viață și fizionomie psihosocială. Iar în cazul fenomenelor, comportamentelor colective și mișcărilor sociale, substanța psihosocială este evidentă. Autorul Cluj-Napoca, iunie 2004 Capitolul 1tc "Capitolul 1" Dinamica relației dintre valori, atitudini și comportamenttc " Dinamica relației dintre valori, atitudini și comportament" 1. Valorile și dinamica lortc
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comportamentele, valorile, atitudinile, reprezentările (stereotipurile) și judecățile sociale. E adevărat că rolul instituțiilor, al structurilor transindividuale și deasupra microgrupurilor este enorm, dar și ele au o viață și fizionomie psihosocială. Iar în cazul fenomenelor, comportamentelor colective și mișcărilor sociale, substanța psihosocială este evidentă. Autorul Cluj-Napoca, iunie 2004 Capitolul 1tc "Capitolul 1" Dinamica relației dintre valori, atitudini și comportamenttc " Dinamica relației dintre valori, atitudini și comportament" 1. Valorile și dinamica lortc "1. Valorile și dinamica lor" 1.1. Conceptul de valoare și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
psihologia socială - și chiar în sociologie - conceptul de valoare a fost în largă măsură diluat în cei de normă și atitudine. Într-adevăr, acestea din urmă par mai operaționale, dar în acest fel se pierde sau se neglijează un conținut psihosocial specific și relevant în explicația și predicția mentalităților și conduitelor individuale și grupale. Cu atât mai mult nu poate fi ignorat conceptul de valoare în cunoașterea marilor colectivități umane (popoare, grupuri etnice, clase sociale). Există o varietate de definiții și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
biogenetică, lucru recunoscut de Wilson însuși. Ansamblul vieții spirituale, variațiile socioculturale pot fi înțelese mai complex făcând apel la factori de această natură, structural-sociali și simbolici. În termenii genetici s-ar putea vorbi totuși despre baza emoțională a respectivelor conținuturi psihosociale, despre resorturile mai generale și de adâncime ale naturii (esenței) umane, privite ca disponibilități. Cercetările - unele interdisciplinare - de biochimie, neurofiziologie, genetică și etologie umană sunt pe cale să particularizeze, să transcrie într-un limbaj mai precis și să dilate evantaiul determinațiilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
să dilate evantaiul determinațiilor biologice. Și atunci poate că o considerabilă parte dintre descrierile filosofice - ce se vor obiective - privitoare la natura sau esența umană vor deveni în cel mai bun caz metafore reușite. Și tot astfel, relații și cauzalități psihosociale cărora li se acordă creditul de a fi autosusținute vor apărea ca epifenomene. Deocamdată însă, a eluda acest tip de explicații înseamnă a ignora sau a deforma o regiune de vastă întindere a manifestărilor umane. Revenind la exemplul altruismului (vezi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
recompenselor reciproce; și nu e vorba numai despre cele strict erotice, ci și despre strategiile subiective de viitor, despre așteptări și angajări mutuale, bineînțeles, nu sub toate dimensiunile deliberat construite. Grupurile sociale, prin gratificațiile materiale, dar și simbolice vizând concrescențele psihosociale ale trebuinței de conservare și afirmare a indivizilor (prestigiu, putere, popularitate etc.), dirijează subtil comportamentele acestora. Ralea și Harriton (1962) evidențiază caracterul succesual al valorilor, sancționarea succesuală reprezentând un mijloc important prin care o colectivitate își promovează valorile. În viziunea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
am avut în vedere în primul rând valorile-substantiv (ca principii, idei), și nu valorile-atribut. Distincția expresională nu este un simplu subterfugiu lingvistic. Între propozițiile „X este un om bun” și „Binele este valoarea supremă”, deosebirile sunt de adâncă semnificație umană (psihosocială) și antrenează un evantai larg de consecințe logico-metodologice. În ceea ce privește logica judecăților de valoare, a discursului evaluativ, complicații artificiale sau simplificări grosiere au apărut în urma tratării abstracte a cuvintelor „bun”, „bine”, „rău” etc., ignorând sau neglijând funcțiile lor semantice contextuale; în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
altora la mesaje”, precum și ambianța fizică a micromediului. b) Operarea medierii nu este greu de înțeles: dacă în momentul întâlnirii cu un mesaj persuasiv te afli într-un context ambiental (temperatură și lumină confortabilă, curățenie și frumusețe decorativă) și/sau psihosocial (persoane prețuite) plăcut, aceasta va induce o bună dispoziție, care, la rândul ei, va conta în schimbarea sau nu de atitudine. „Vârsta” acționează de asemenea mediat, în sensul că e vorba despre vârsta subiectivă, despre ceea ce crede, spre pildă, subiectul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Divergența atitudine/comportament" Dacă această concordanță dintre atitudinile și acțiunile noastre pare ceva firesc, discrepanța dintre cele două planuri a suscitat mai multă atenție și a condus la o serie de experimente și interpretări. Ca și pentru multe alte fenomene psihosociale, explicația mai productivă se află în interacțiunea personalitate - situație. La care, pentru problematica valorilor și atitudinilor, trebuie adăugată neapărat discutarea metodologiei implicate. În același timp, metodologia este strâns legată de raportul personalitate/context. Din motive didactice să tratăm însă separat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
face parte din universul simbolic al unei societăți, conceptul cu sfera cea mai largă al unei culturi și unde, pe lângă domeniul cunoașterii și al evaluării (al axiologicului), intră și produsele simbolice (opere de artă, religioase etc.). După cum sugeram, în discursurile psihosociale se observă astăzi o adevărată obsesie pentru trimiterea la „context” și „analiza contextului”. O primă precizare ar fi că într-adevăr noțiunea de context spune mai mult decât cea de situație, cu deosebire când este însoțit de adjectivul „global” (vezi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu e vorba de idiograficul pur, despre situații, oameni și conduite mereu altele, ci despre un nivel mai degrabă intermediar între nomotetic și idiografic, adică de tipuri de (comportamente, situații...). Apropo de tipurile de comportament prosocial, până acum cele mai multe cercetări psihosociale au vizat reacții în împrejurări de urgență. De aceea, și considerațiile cu privire la empatie și persoana altruistică se bazează prioritar pe rezultatele unor astfel de cercetări. Din ce în ce mai mult însă, psihologia socială se preocupă și de comportamentele prosociale de lungă durată, cum
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
importanței dispoziției sufletești în acordarea de ajutor. Starea de bună dispoziție (ai obținut o notă mare la un examen,ai primit o scrisoare de la o persoană dragă etc.) îndeamnă la conduite prosociale, la generozitate. Nu este destul de clar ce mecanisme psihosociale sunt implicate, dar se pare că norma echității ar juca un rol: constatarea contrastului dintre bucuria ta și necazul altuia te trimite, în numele justeței sociale, la acte care ar putea reface cât de cât echilibrul interuman. Efectele dispozițiilor sufletești negative
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe stradă sau casnic, intrarea hoților în gospodărie și altele de acest gen), ci de ajutor în probleme majore de durată mai lungă (dificultăți financiare, angajarea într-o slujbă etc.). Două remarce generale ar merita reținute cu referire la tratarea psihosocială a altruismului și conduitelor prosociale. În primul rând, în manualele și tratatele de specialitate (mai ales cele americane), varietatea acțiunilor prosociale este destul de mult redusă la situațiile de intervenție foarte specifică, de acordare a ajutorului unei persoane necunoscute (bani cerșetorilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
încurajarea femeilor spre combativitate și acțiuni dure), acompaniată de multiple condiționări familiale și sociale, transcende datul genetic. Desigur, socializarea și condiționările sociale - ele însele în strânse raporturi dialectice - nu exclud forța motivațională a principiilor morale și a empatiei în angajarea psihosocială de lungă durată, interesul colectivității din care indivizii fac parte. Dimpotrivă, ele sunt prezente de cele mai multe ori în conlucrare și sprijinite de primele. Actele concrete de ajutorare sunt însă rezultanta intervenției și a altor factori, ce nu țin de dispoziția
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la veteranii războiului din Vietnam aparținând clasei de jos, dar nu și la cei din clasa de mijloc. Probabil că aceștia din urmă au dispus de mijloace constructive, lipsite de agresivitate pentru a rezolva conflicte interpersonale și situații amenințătoare. Abordarea psihosocială, recunoscând așadar existența unui fundal biologic al agresivității, arată că rolul învățării sociale, al factorilor cognitivi în evaluarea costurilor și beneficiilor, al structurilor sociale formale și informale este preponderent și în domeniul comportamentelor antisociale. 1.2. Agresivitatea ca trăsătură învățatătc
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la nivelul societal și la cel individual. Psihologii sociali insistă că agresivitatea dobândită social nu înseamnă doar tendința de a răspunde ostil la interacțiunile neplăcute. Mediul familial, grupul de similaritate (peer group) din cartier sau din școală, mass-media constituie cadre psihosociale de achiziționare a unor scenarii de agresivitate, care sunt susținute de structuri de cunoaștere și evaluare (percepții, atitudini, credințe normative) ce trimit la comportamente agresive. Ființele umane învață de mici cum să perceapă, să interpreteze, să judece și să răspundă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sociale ce le definesc ca fiind antisociale sau nu, apare destul de limpede determinarea lor multiplă. Ceea ce înseamnă, pe de o parte, că în aproape fiecare act de violență sunt implicați atât factori de natură biologică și psihologică, cât și factori psihosociali, altfel spus atât trimiteri spontan-emoționale (probabil instinctuale), cât și modele comportamentale achiziționate prin învățare, precum și evaluarea situației în termeni de costuri și beneficii. Pe de altă parte, cauzalitatea multiplă arată că, în funcție de tipurile de agresivitate, prezența și ponderea respectivilor factori
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]