812 matches
-
La aceste Întrebări au Încercat să răspundă câțiva specialiști ai domeniului, În cursul unei mese rotunde, Crises et sociătăs, În urmă cu câteva săptămâni, În cursul unui colocviu internațional care a avut loc la Paris. Prima constatare: În evaluarea crizei, psihosociologia se plasează din perspectiva unei culturi occidentale care pune accentul pe valori precum libertatea, justiția și egalitatea socială. Adică drepturi egale pentru toți, mai ales dreptul la cuvânt și accesul la sferele de decizie. Noțiunea de subiect colectiv, ca și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pentru un alt tip de risc, cel politic, care poate antrena violențe de masă. Schimbarea accelerată a economiei mondiale și a valorilor poate destabiliza indivizi, grupuri, instituții. Soluția psihologică este temporizarea, negocierea, reinterpretarea situațiilor. Rol esențial au agenții de schimbare, psihosociologii și sociologii clinicieni, psihoterapeuții de grup, psihanaliștii. Principiile intervenției psihosociologice au fost fondate de Lewin și echipa sa cu mai bine de o jumătate de secol În urmă. Numai că metoda este utilizată numai În țările avansate, unde există o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
are o altfel de „psihologie”, a căutat În sinele său cauza multor erori, eșecuri și ratări, a constatat că nu e deloc simplu să găsească motivele nereușitelor În „situații” date. E sigur, nu cunoștea o teorie care face ravagii În psihosociologia de astăzi, lansată de Zimbardo, după care „situația”, contextul pot anula personalitatea, dotarea, calitățile, competența. Și-a identificat „dualitatea fundamentală”: un idealism abstract radical, alături de relativismul unui spirit critic „rece și brutal” care l-a pus adesea În situații ireconciliabile
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pădure a descoperit virtuțile meditației și duhovniciei, remediu Împotriva descurajării și răului moral, Îmi explică tânăra stareță de astăzi. Balada despre Coroi, de câte ori o aud, se asociază În memoria mea afectivă cu o perioadă extrem de neagră din istoria familiei mele. Psihosociologii numesc acest fenomen „asociație de idei”; metoda asociației este utilizată În recoltarea de informații, În cercetările asupra memoriei sociale și a formării reprezentărilor sociale. Se oferă subiectului un cuvânt-inductor și i se solicită să evoce un univers semantic generat de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
se implice, să caute spații de afirmare a ideilor, să devină voce critică. Am participat, de curând, la un eveniment remarcabil, un colocviu-bilanț privind rolul psihosociologului În viața socială, În spațiul public, instituțional sau liber: O jumătate de secol de psihosociologie. O manifestare inițiată de colegii din Franța, organizată de CIRFIP, un centru internațional al profesioniștilor care se ocupă de cercetare, formare și intervenție din perspectiva acestei discipline. Ce m-a frapat În cele trei zile, participând la dezbateri, discutând În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dezbateri, discutând În pauze cu participanții, asistând la manifestările unor grupuri de inițiativă, a fost constatarea unui sentiment de responsabilitate socială, demonstrat de participanți prin intervențiile lor, nevoia lor de implicare, dorința lor de a acorda consultanță, de a ajuta. Psihosociologii au depășit barierele tradiționale ale laboratorului, au ieșit În viața reală, intervin În mediul profesional și În viața cotidiană, se consideră profesioniști-cetățeni. Psihosociologia pune accentul pe legătura strânsă dintre dimensiunea psihică și cea socială, are ca principiu centrarea pe raporturile
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
participanți prin intervențiile lor, nevoia lor de implicare, dorința lor de a acorda consultanță, de a ajuta. Psihosociologii au depășit barierele tradiționale ale laboratorului, au ieșit În viața reală, intervin În mediul profesional și În viața cotidiană, se consideră profesioniști-cetățeni. Psihosociologia pune accentul pe legătura strânsă dintre dimensiunea psihică și cea socială, are ca principiu centrarea pe raporturile dintre individ și societate În situații concrete, practică articularea dintre filosofia de abordare (privirea din interiorul fenomenului) și metodă (ancheta, interviul, analiza discursului
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și personale. Asistența oferită de ei nu Înseamnă doar diagnostic tehnic, metodă, ci și implicare afectivă, empatizarea cu cel asistat, relație umană. Nu se considerau doar profesioniști, specialiști, ci și cetățeni - implicați, responsabili pentru schimbarea socială. Conștiințe publice. Intelectuali angajați. Psihosociologia privilegiază legătura dintre cercetător și subiect, oferă acestuia din urmă șansa să se exprime, transformă „obiectul de studiu”, individul, În actor social diligent, Îl invită să participe la acțiunea comună. Propune ca metodă interacțiunea, legătura, schimbul continuu dintre cei doi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de management. Se alimentează din diferite curente, mișcări de gândire, autori, parcursuri. Se preocupă Îndeosebi de schimbări, conflicte, grupuri, organizații, putere, subiect social, muncă etc. În ciuda terenului vast de acțiune, a domeniilor diverse În care intervine, credincioasă vocației sale militante, psihosociologia evită instituționalizarea excesivă, statutul formal conferit prin diplome și poziții din oficiu. Dar Încurajează implicarea, inserția În spațiul public, mișcarea socială pozitivă. La Iași, unii dintre noi am beneficiat cândva, În vremuri dificile, de un suport științific și socioafectiv articulat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
formal conferit prin diplome și poziții din oficiu. Dar Încurajează implicarea, inserția În spațiul public, mișcarea socială pozitivă. La Iași, unii dintre noi am beneficiat cândva, În vremuri dificile, de un suport științific și socioafectiv articulat curentelor de idei din psihosociologia europeană. Deși rupt de mișcarea de idei din Vest, dar confirmând filiația la concepția profesorului său Pierre Janet, pe care l-a frecventat prin anii ’30, Vasile Pavelcu se situa pe firul aceleiași psiho(socio)logii implicate, acționale, legate de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și finețea ei, cere din partea psihologului mai multă finețe, subtilitate, mobilitate decât realitatea fizică”. Congresul acesta aniversar (organizatorii i-au dat Însă numele de colocviu pentru a privilegia dialogul, dezbaterea, schimbul de idei) a pus În discuție temele centrale ale psihosociologiei contemporane: intervenția În grupuri și organizații (un proces de Întâlnire și recunoaștere reciprocă Între analist și beneficiar), criza (rupturile, conflictele, inegalitățile sociale și periferia, democrația și participarea) și efectele sale, dinamica grupului, istoria recentă și transmisia culturală, formarea psihologică În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
la Alexandru Paleologu, care elogiază darul de „a simți bine”, de a discerne, de a putea reprezenta și imagina adevărul, de a Îndrăzni, condeie importante s-au exersat În descifrarea Încărcăturii cognitive, sociale și afective pe care o implică bunul-simț. Psihosociologii descriu simțul comun, care se identifică În trăsăturile contextului social, În normele sociale, manierele și experiențele validate social și În cultura comunității. Alături de cunoașterea științifică, cunoașterea cu ajutorul simțului comun (desigur nesistematică, adesea naivă, incorporând cultura comunitară, transmisă prin activități practice
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mai târziu secvențele conversaționale, găsești mesaje ascunse, reflecții grave, opinii nemascate, o psihologie subtilă, greu de descifrat cu competențele unui psiholog de laborator. Descinde din altă psihologie, clinică și culturală, cum la noi practica numai Vasile Pavelcu; sau din curentul psihosociologiei clinice de astăzi, grupuscul marginal, izolat cu bariere ferme de către experimentaliști. După ce am scris rândurile de mai sus, constat că am ignorat respectul ei pentru psihologia de laborator, Învățată de la profesorul Gheorghe Zapan, un maestru ascuns bine În timpul regimului, lăsat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Satul a uitat contextul, poporul român e invincibil când e vorba de uitare, cu asta am rămas eu. Recentul volum, Prin perdea (Polirom, 2009), nu e o carte de memorii, dar nici studiu de psihologie nu e. Mai degrabă o psihosociologie aplicată la viață, la contexte, la personaje În situații, la instituții și actori sociali. O lectură discretă a cotidianului, a mașinii de trăit care fabrică și strivește personaje. Într-un interviu acordat recent, informează cititorii că vor fi dezamăgiți dacă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dezamăgiți dacă vor căuta picanterii și crede că a folosit confesiunile despre viața sa ca pretexte pentru a vorbi despre psihologie. Am citit-o și eu cu această grilă de lectură și am detectat o psihologie socială clinică autentică, o psihosociologie a vieții cotidiene, o știință a deciziilor și alegerilor importante, a trăirilor și a metaanalizelor, a contextelor strivitoare și a opțiunilor În momente de cumpănă. Și-a asumat diagnosticul lui Constantin Noica, cel care, În tinerețe, i-ar fi spus
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
internă a individului, articularea sinelui cu lumea. Dimpotrivă, sociologii consideră că identitatea este un produs social, rezultat al asimilării valorilor oferite de comunitate, rezultând solidarizarea cu idealurile grupului de apartenență, care-l impregnează pe individ, presându-l să se alinieze. Psihosociologii au o perspectivă ceva mai nuanțată: identitatea nu este nici numai personală, nici numai socială - ea regrupează subiectivitatea cu obiectivitatea, individualul cu socialul. Perspectiva psihosociologică asupra identității articulează psihologicul cu socialul, se prezintă ca produsul unui proces interactiv dintre individ
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Codru Drăgușanu judecă critic tot ce vede, descoperă Închistarea și naivitatea unora, analiza lui e caustică, dar oferă și prilejul de a privi altfel ce a lăsat În urmă, firea ciocoilor lingăi, de exemplu. El este un observator-participant, În accepțiunea psihosociologiei moderne, un călăuzitor și ctitor de conștiințe. Deși are standarde sociale personale, dobândite În contextul de formare după cunoașterea altor identități, individul nu mai este atât de legat de normele constrângătoare ale grupului său și poate recunoaște valori similare sau
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
comportamentalist, cognitivist și cele privitoare la trăsături (în măsura în care sunt integrate în comportamentele interpersonaleă, preocupările legate de motivație, controlul acțiunii, formarea și transformarea persoanei în timp. Dintr-o altă perspectivă, psihologia persoanei se diferențiază de cea a microgrupurilor umane și de psihosociologie în general. Legătura cu psihopatologia și, mai ales, cu psihoterapia a fost constantă și flexibilă. O parte dintre preocupări se plasează în continuarea a ceea ce, în trecut, se înțelegea prin tipologie caracterială, altele au legătură cu comportamentul social al persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu sine se bazează și pe identitatea socială a persoanei, și pe felul în care ea este reflectată de persoanele semnificative de relație. Este astfel implicată psihologia relațiilor interpersonale, cea a constructelor psihologice și a etichetării (Kellyă și cea a psihosociologiei, în schimb se insistă puțin asupra relațiilor interpersonale strânse, apropiate, care implică întrepătrunderea afectivă și reprezentarea altora în sine. Tipologia relațiilor interpersonale stabile nu e nici ea analizată. În ansamblu, Bandura consideră că personalitatea nu poate fi concepută în afara lumii
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
volumele publicate, menționăm: Etnopsihologie (Editura Universității de Vest, 2000); O călătorie alături de "celălalt". Studii de psihologie socială (Editura Universității de Vest, 2002); Mentalitate și societate. Cartografii ale imaginarului identitar din Banatul contemporan (Editura Universității de Vest, 2003/2006); Enciclopedie de psihosociologie (coautor, Editura Economică, 2003); Inițiativă privată și dezvoltare regională (coautor, Editura Brumar, 2004); Barometrul spiritului antreprenorial. Regiunea Vest a României (coautor, Editura Brumar, 2005); Vocabular pentru societăți plurale (coautor, Editura Polirom, 2005); Psihologia interculturală. Impactul determinărilor culturale asupra fenomenelor psihosociale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
prefacerile identității numai prin interrelaționarea trăsăturilor de personalitate "universale". Totodată, nu mai sînt îndestulătoare operațional și semantic abordările centrate univoc pe o perspectivă proprie doar sociologiei (S care explorează prefacerile structurale, de la nivel societal, cu tot cortegiul de indicatori macrosociali), psihosociologiei organizaționale (O cu ansamblul fenomenelor de grup/personale din cadrul instituțional) Absolutism ß PIC à Relativism (psihologia tradițională) "între" (antropologia culturală) factori biologici > factori culturali factori culturali > factori biologici diferențele dintre grupuri sînt explicate prin factori nonculturali diferențele dintre grupuri sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Fiske; culturi dependente de context, E.T. Hall), psihologie socială (grila valorică a lui S. Schwartz, studiul Chinese Culture Connection coordonat de M.H. Bond, modelul lui H. Trompenaars), sociologie culturală (cercetarea World Values Survey și indicatorii postmaterialismului, elaborați de R. Inglehart), psihosociologia organizațională (modelul GLOBE). în capitolul de față vom parcurge toate aceste modele integrative. 6.2. Descrierea operațională a culturilor naționale Parcurgînd definițiile culturii studiate la începutul acestui volum, s-ar cuveni să privim specificul identitar într-o manieră plurală, căci
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la unicitatea individului, iar a doua punînd accent pe legătura și relația cu "celălalt". Tema sinelui interdependent/ independent a fost introdusă în literatura de specialitate din România și de sintezele lui P. Iluț (2001, pp. 86-92), iar recenta Enciclopedie de psihosociologie (2003) evocă, fie și numai indirect, variabilitatea culturală a sinelui (Iluț, 2003, pp. 327-331). Putem sintetiza principalele caracteristici ale structurii interdependenței și independenței din tabelul 1. Se presupune că indivizii din orice cultură pot avea o structură psihică fie independentă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Gudykunst, 1998), iar cei din națiunile colectiviste cultivă armonia interpersonală și solidaritatea prin care se accentuează interdependența și realizările grupului (Markus, Kitayama, 1991). Comparînd, de exemplu, valorile culturale din America Latină (reprezentînd cultura colectivistă) cu cele ale țărilor vest-europene (culturi individualiste), psihosociologii au semnalat diferențe referitoare la atribuirea de semnificații conceptului de "individual" rezultate din valorizările diferite ale mediului social. Astfel, în America Latină, individul își desfășoară existența înconjurat de prieteni, viața socială este bogată, subordonarea față de grup fiind o realitate practicată din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din România există deja în prezent o serie de referințe importante (Iluț, 2001, 2004, 2009), care pot ghida cunoașterea temei. Scrisă dincolo de canonul abordărilor strict psihologizante, volumul bilanț al lui P. Iluț, Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie (2004), reprezintă un reper semnificativ, care analizează pe larg dinamica relației dintre valori, atitudini și comportament, evidențiind rolul de prim-plan al fundalului axiologic în metabolismul social. în cadrul acestui excurs teoretic, universitarul clujean dezvoltă și nuanțează multe teme enunțate în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]