KorAP: Find »[drukola/base=psihosociologie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...33 >

819 matches

Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683

să construim un „tip ideal”, în sens weberian, un model abstract folosit ca termen de comparație. Pentru a înțelege mai bine ce este, la nivel național, un clasic într-un domeniu sau altul al cunoașterii socioumanului, în cazul nostru al psihosociologiei, să încercăm să identificăm caracteristicile lor esențiale „într-o formă pură, oarecum exagerată, care este improbabil să existe și altundeva decât în mintea noastră” (Allan G. Johnson, 2000/2007, 373). Iată care sunt, în opinia mea, caracteristicile esențiale ale clasicilor

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
să încercăm să identificăm caracteristicile lor esențiale „într-o formă pură, oarecum exagerată, care este improbabil să existe și altundeva decât în mintea noastră” (Allan G. Johnson, 2000/2007, 373). Iată care sunt, în opinia mea, caracteristicile esențiale ale clasicilor psihosociologiei românești: 1) fondarea sau aducerea de contribuții semnificative la cristalizatea teoretică a domeniului, inițierea unei direcții de cercetare noi, abordarea în premieră națională a unor teme de actualitate pe plan internațional; 2) cercetarea cu precădere a realităților autohtone și punerea

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
psihosociologică a unor teme centrale ale filozofiei; 7) opera încheiată să aibă recunoaștere pe plan național și internațional printre specialiștii din domeniu. În mintea mea, Constantin Rădulescu Motru (1868-1957), Mihai Ralea (1896-1964) și Traian Herseni (1907-1980) alcătuiesc „Sfânta Treime” în psihosociologia românească. Firește că între aceste mari personalități ale filozofiei, științei și culturii românești există diferențe, că între „tipul ideal” al clasicului și opera lăsată moștenire pot fi sesizate nepotriviri, că între „caracteristica pură” a tipului ideal și realitatea concretă poate

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
diferențe, că între „tipul ideal” al clasicului și opera lăsată moștenire pot fi sesizate nepotriviri, că între „caracteristica pură” a tipului ideal și realitatea concretă poate interveni o anumită distanțare. Mă voi referi în continuare doar la unul dintre clasicii psihosociologiei românești, la Traian Herseni. Nu voi urmări cât de mult se apropie Traian Herseni de „tipul ideal” al clasicului dar asigur că se apropie asimptotic dacă nu de toate caracteristicile, cel puțin de aproape toate dintre ele. Traian Herseni este

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
notele de la cursul său de sociologie rurală, editate pentru examenele din iunie și octombrie 1940, curs ținut la Universitatea din București, și republicate cu ocazia centenarului nașterii autorului, Traian Herseni (1940/2007, 199) și-a intitulat lecția a XXII-a „Psihosociologia”, arătând că aceasta „este ramura sociologiei care urmărește aspectul psihic al vieții sociale sau al fenomenelor sociale”. Distinsul discipol al profesorului Dimitrie Gusti considera că „Psihosociologia” urmărește probleme foarte variate, cum ar fi: a) factorii psihici ai sociabilității; b) factorii

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
nașterii autorului, Traian Herseni (1940/2007, 199) și-a intitulat lecția a XXII-a „Psihosociologia”, arătând că aceasta „este ramura sociologiei care urmărește aspectul psihic al vieții sociale sau al fenomenelor sociale”. Distinsul discipol al profesorului Dimitrie Gusti considera că „Psihosociologia” urmărește probleme foarte variate, cum ar fi: a) factorii psihici ai sociabilității; b) factorii psihici ai structurii sociale; c) factorii psihici ai evoluției sociale; d) factorii individuali în viața socială; e) rolul stărilor psihice în viața socială; f) consecințele sociale

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
fi: a) factorii psihici ai sociabilității; b) factorii psihici ai structurii sociale; c) factorii psihici ai evoluției sociale; d) factorii individuali în viața socială; e) rolul stărilor psihice în viața socială; f) consecințele sociale ale diferiților factori psihici (ibidem). Spre deosebire de psihosociologie (psihologia socială a sociologilor), sociopsihologia, ca ramură a psihologiei, „urmărește toate transformările funcțiilor sufletești sub înrâurirea societății și toate fenomenele sufletești ivite din pricină că individul trăiește în societate” (Traian Herseni, 1940/2007, 200). Făcînd trimitere la sociologul german H.L. Stoltenberg (1914

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
ale memoriei, ale inteligenței și voinței etc. consecințele psihice ale vieții politice (intoleranță, perfidie), ale vieții economice (egoism, interes), ale vieții naționale (specificul național etc.); rolul tradiției și al imitației în dezvoltarea vieții psihice individuale (ibidem). După Traian Herseni, repezentanții psihosociologiei sunt: Gabriel Tarde, Petre Andrei și Pitirim Sorokin), iar cei ai sociopsihologiei: Gustave Le Bon, Émile Durkheim și Constantin Rădulescu-Motru. Mi se pare demn de observat că Traian Herseni indica studenților, ca puncte de reper, și psihosociologi români, nu numai

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
iar cei ai sociopsihologiei: Gustave Le Bon, Émile Durkheim și Constantin Rădulescu-Motru. Mi se pare demn de observat că Traian Herseni indica studenților, ca puncte de reper, și psihosociologi români, nu numai străini. Fac această remarcă pentru că multe lucrări de psihosociologie publicate după decembrie 1989 excelează prin trecerea sub tăcere a contribuțiilor românești, făcându-se trimitere doar la literatura anglo-saxonă, așa cum în perioada comunistă la bibliografie, în afară de documentele de partid și cuvântările tovarășului Nicolae Ceușescu, aproape că nu găseai decât lucrări

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
arată în continuare - care sunt în același timp psihice și sociale, indisolubil, indivizibil psihosociale, care își pierd complet orice semnificație dacă sunt privite dintr-un singur punct de vedere (ibidem). Care sunt aceste fenomene în concepția celor doi clasici ai psihosociologiei românești? Partea a III-a a Introducerii... le indică: relațiile interpersonale, fenomenele colective și fenomenele culturale. Sub raport metodologic, Traian Herseni (1940/2007, 62) s-a pronunțat pentru combinarea metodelor cantitative cu cele calitative înainte ca prin anii ’60 ai

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
cercetare. Iată ce spunea în 1940 Traian Herseni studenților săi de la Universitatea din București: în cercetările de teren trebuie să se „întrebuințeze deopotrivă metodele calitative și metodele cantitative, reprezentate mai ales de înțelegere și statistică”. Cine analizează metodologia cercetării de psihosociologie concretă privind industrializarea și urbanizarea, coordonată de Traian Herseni (1970, 7-26), dacă este de bună credință, nu poate să nu ajungă la concluzia că psihosociologul român a intuit paradigma cunoscută astăzi sub numele de „grounded theory” („teoria întemeiată” pe datele

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
este ea și abia ca o consecință își poate adăuga, față de rostul ei primordial, un rost nou, al aplicațiilor practice (Traian Herseni, 1940/2007, 35, 38, 39). Cu toată bogăția de idei, cu toată vastitatea operei sale, care acoperă domeniile psihosociologiei, antropologiei, sociologiei, istoriei culturii și civilizației, filozofiei, cu toată statura sa de enciclopedist, Traian Herseni este uitat pe nedrept chiar de către unii profesori care s-au autobotezat „psihosociologi”, în manuale cărora nu se face trimitere la niciuna dintre lucrările lui

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
Traian și Radu, Nicolae. (1962). Aportul cronicarilor la dezvoltarea psihologiei românești. Revista de pshologie, 1. Herseni, Traian. (1963). Despre limitele și izvoarele cercetărilor de istoria psihologiei românești. Revista de pshologie, 1. Herseni, Traian (coord.). (1970). Industrializare și urbanizare. Cercetări de psihosociologie concretă la Boldești. București: Editura Academiei. Herseni, Traian. (1976). Literatură și civilizație. Încercare de antropologie literară. București: Editura Univers. Herseni, Traian. (1980). Cultura psihologică românească. București: Editura Șiințifică și Enciclopedică. Herseni, Traian. [1940](2007). Curs de sociologie rurală. București: Editura

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
pentru a face lumea un loc mai bun” (p. 589), după cum spune autorul. Bibliografie Parks, J.B., Quarterman, J. (1998 /2003). Contemporary Sport Management. United States: Human Kinetics. Andreea Costin Expunere la Conferința: Traian Herseni - personalitate ilustră a sociologiei, antropologiei și psihosociologiei românești, Chișinău, 28 septembrie 2007. Versiuni anterioare ale materialului au beneficiat de comentarii din partea mai multor colegi. Mulțumim în special dlui. prof. Dumitru Sandu pentru observațiile sale detaliate referitoare la specificarea modelelor multivariate și la statisticile utilizate. Autorii sunt răspunzători

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
Corola-publishinghouse/Science/656_a_998

12.RUSU, C., 1993, Management. Concepte, metode și tehnici, Ed. Expert. 13.VLĂSCEANU, Mihaela, 1999, Organizațiile și cultură organizării, Ed. TREI (lucrarea integrală). 14.VLĂSCEANU, Mihaela, 1996, Sectorul nonprofit. Contexte, organizare, conducere, Ed. Paideia (lucrarea integrală). 15.VLĂSCEANU, Mihaela, 1993, Psihosociologia organizațiilor și conducerii, Ed. Paideia (lucrarea integrală). EDITURĂ ȘI TIPOGRAFIA PIM Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Țel.:0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro R Tipar digital realizat la: E-mail: editură@pimcopy

COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
12.RUSU, C., 1993, Management. Concepte, metode și tehnici, Ed. Expert. 13.VLĂSCEANU, Mihaela, 1999, Organizațiile și cultură organizării, Ed. TREI (lucrarea integrală). 14.VLĂSCEANU, Mihaela, 1996, Sectorul nonprofit. Contexte, organizare, conducere, Ed. Paideia (lucrarea integrală). 15.VLĂSCEANU, Mihaela, 1993, Psihosociologia organizațiilor și conducerii, Ed. Paideia (lucrarea integrală). EDITURĂ ȘI TIPOGRAFIA PIM Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Țel.:0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro R Tipar digital realizat la: E-mail: editură@pimcopy

COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

de care s-au bucurat englezii în secolul al XVIII-lea a produs o prosperitate materială fără precedent, au avut loc încercări de dezvoltare a unei teorii sistematice a liberalismului", op. cit., p. 10. 163 Vezi Jacqueline Barus-Michel, Adrian Neculau - co., Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 31. 164 Mises arată: ,,O ideologie în accepțiunea marxistă a termenului este o doctrină care, deși eronată din punct de vedere al logicii corecte a proletariatului, este benefică pentru interesele egoiste ale clasei care

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
el...". Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 74. 244 Oswald Spengler, Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. I, p. 36. 245 Cu ajutorul lucrării Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, pp. 276-302. 246 ,,Animalul nu-și anticipează moartea. Omul, dimpotrivă, știe foarte devreme că va muri. El este așadar, singura ființă de pe lume care cunoaște frica într-un grad atât de redutabil și de durabil

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
redutabil și de durabil". Jean Delumeau, Frica în Occident, Editura Meridiane, București, 1986, vol. I, p. 19. 247 Editura Meridiane, București, 1986, vol. I și II. 248 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 277. 249 Ibidem, p. 278. 250 Ibidem, p. 279. 251 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 281. 252 Ibidem, p.

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 277. 249 Ibidem, p. 278. 250 Ibidem, p. 279. 251 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 281. 252 Ibidem, p. 281. 253 Distincție introdusă de Michel de Montaigne. Apud. Septimiu Chelcea, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 281. 252 Ibidem, p. 281. 253 Distincție introdusă de Michel de Montaigne. Apud. Septimiu Chelcea, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. 254 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. Expresia emoțiilor la om și animale. Despre instinct a fost tradusă

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
de Michel de Montaigne. Apud. Septimiu Chelcea, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. 254 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. Expresia emoțiilor la om și animale. Despre instinct a fost tradusă în limba română și publicată la Editura Academiei RSR, București, 1967. 255 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
București, 2011, p. 282. Expresia emoțiilor la om și animale. Despre instinct a fost tradusă în limba română și publicată la Editura Academiei RSR, București, 1967. 255 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 283. 256 Ibidem, p. 284. 257 Ibidem, p. 284. 258 Ibidem, p. 284. 259 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p.

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 283. 256 Ibidem, p. 284. 257 Ibidem, p. 284. 258 Ibidem, p. 284. 259 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 286. 260 Ibidem, p. 288. 261 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 289. 262 Charles Darwin arată despre frică: ,,Pe măsură ce

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
259 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 286. 260 Ibidem, p. 288. 261 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 289. 262 Charles Darwin arată despre frică: ,,Pe măsură ce frica se ridică la o intensitate extremă, se aude țipătul îngrozitor de spaimă. Broboane mari de sudoare apar pe piele. Toți mușchii corpului sunt relaxați. Curând urmează

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]