625 matches
-
vorbim despre realitatea și necesitatea Bisericii ca și cum ar fi vorba de administrarea unui oraș prin politica compromisurilor? Satana nu sunt eu, ci cel ce-l jignește pe Dumnezeu acoperindu-l de ignoranță. După câeva zile, cu mâinile legate precum un pușcăriaș, Tommaso a fost dus la mânăstirea din Altomonte. Patru inși îl însoțeau cu ordinul expres de a-l snopi în bătaie dacă ar încerca să fugă sau să comunice cu cineva pe drum. Nu-și întoarse privirile înapoi, dar Starețul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
totul între noi precum frații și vom fi o singură familie. Contactele cu turcii au fost restabilite și limpezite până la detalii; organizarea avea acum o identitate proprie și unele plutoane erau și bine înarmate. Comandanții, în general călugări, nobili sau pușcăriaș, știau cu precizie ceea ce și când trebuie făcut. Dar există întotdeauna cineva care ridică capacul de pe oală și neprevăzutul nu poate fi prevenit: "Vremea răzvrătirii a fost precedată și urmată de uluitoare eclipse de soare și de lună, de revărsarea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
că i-a îngăduit să se înhăiteze cu fitecine atât înainte de a intra în mânăstire, cât și după aia și că atunci când deja era un tânăr format și se întorcea acasă ca monah, el îi îngăduise să se întâlnească cu pușcăriași și hoți, cu proxeneți și chiar cu asasini. Încurcat, neștiind unde să-și țină mâinile uriașe, Geronimo răspundea judecătorilor cu demnitate, fără să se intimideze: Fiul meu a făcut ceea ce a dorit Dumnezeu. Atunci destinul e cel ce împlinește lucrarea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
putea să fie împiedicat să-și continue scrierile. Scria pe mici bucăți de hârtie, atunci când putea, folosind resturi de mâncare și de lichide. Cerea milă, bun simț și, iscodind mii de subtefugii, mii de presiuni asupra altor deținuți, asupra rudelor pușcăriașilor, asupra călugărițelor, asupra zbirilor, reușea să obțină oarece concesii. Sora Oriana îi promitea să adune și să transcrie ea, acel material. Astfel, a putut el să lucreze și să termine imensa Instauratio scientiarum, poate ultima, gigantica enciclopedie a tuturor științelor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nu este patria lui Gutenberg 45? Mulțumesc fra' Tommaso, chiar și în conversație dovedești a fi un mare om. Nu se vorbește în zadar despre tine. De data asta vorbise Rudolf von Bunau din Meissen, mândria îi dezlegase limba: acel pușcăriaș avea ceva de vrăjitor. Nu își dăduseră seama că petrecuseră împreună trei ceasuri abordând mai multe subiecte, oprindu-se, de pildă, și asupra locurilor din Țara Sfântă: Tommaso, fără să fi fost acolo vreodată, vorbea ca și cum i-ar fi parcurs
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
îmi e milă de el, pentru că tot ce-mi spune e dincolo de poză și de lecturi "existențiale". "Uite, continuă, stăm acum de vorbă de la 10 000 de kilometri și avem aerul că sîntem liberi, când de fapt sîntem ca doi pușcăriași într-o închisoare fără paznici. Ce părere ai, spune-mi ce părere ai?" Îi spun că nu pot rezolva treaba asta într-o discuție telefonică București-Tokio și îl rog să se ducă urgent la culcare pentru că mai are patru ore
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și refuzând să întrebe la fiecare pas "la ce duce un lucru". Altminteri de ce ar exista o fundație care să ne plătească pentru ceea ce facem? Iată-ne, deci, înhămați la carul fenomenologic și semănând, Cătălin și cu mine, cu doi pușcăriași care au evadat legați fiind cu un același lanț. Sein und Zeit este lanțul nostru și el ne face, ca la fiecare pas, să ținem cont de mișcările celuilalt și să le coordonăm pe ale noastre după ale lui. Tragem
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vreo 3 luni un cetățean, sosit împreună cu concubina în audiență, la TVV. Cu lacrimi de crocodil, jurând în genunchi că vrea să lucreze cinstit dar n-are unde sta, el și familia. De fapt, 3 rânduri de familii împrejurul unui pușcăriaș (pentru o crimă nedovedită) devenit alcoolic hipercronic. Nu mirosea a băutură nici el nici "nevastă-sa" deși fața îi trăda. S-a pus în genunchi jurând că va fi om de treabă și muncitor.... M-am înduplecat și l-am
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
stă bine cu mintea. Și atunci, să iasă în față, smintitul strigă, înjură, bate, violează, etc. în prima fază ceilalți îl aplaudă, apoi dacă e un colectiv sănătos îl ajută să-și revină. Aici și acum se formează marii infractori, pușcăriașii, alcoolicii. Liceenii sunt selectați, așa că cei fără simțul măsurii sunt mai rari dar mai apare câte unul cu schizofrenie care înfruntă profesori, părinți, poliție... cu simțământul că e veșnic pe pământ. Mai sunt destui retardați care-și descoperă abilități, talente
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
SUNT ÎN REALITATE ROMÂNII Capitolul 1: Cetățeni noi într-o Italie în schimbare / 29 Capitolul 2: Religia, ceva mai mult decât o credință / 47 Capitolul 3: Românii "delincvenți naturali"? Dovezi de practici de rasism / 55 Capitolul 4: Un popor de pușcăriași? / 73 Capitolul 5: Nu doar bone și menajere / 81 Partea a II-a ANUMITE ASPECTE CE AR TREBUI SĂ FIE CUNOSCUTE DESPRE ROMÂNII "ITALIENI" ȘI ANUMITE " ERORI" CARE AR TREBUI SĂ FIE CORECTATE Capitolul 1: Românii și politica / 109 Capitolul
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
de știut asupra românilor italieni. Fiecare dintre cele două părți cuprinde cinci subcapitole, cum ar fi: "Cetățeni noi într-o Italie în schimbare", "Religia, ceva mai mult decât o credință", "Românii delincvenți naturali? Dovezi practice de rasism", "Un popor de pușcăriași?", " Nu doar bone și menajere". În ce-a de-a doua parte a cărții, autorii abordează problemele ce ne vorbesc despre "români" și despre "politică". Sunt investigate mai multe aspecte cum ar fi: "Românii și politica", sau "Românii și mass-media
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
original. Iar această obligație a fost împusă cu toate că există o bază de date europeană comună. Astfel, după legiferarea decretelor de siguranță, chiar și românii sunt, și mai ales se simt, mai puțin cetățeni decât înainte. Capitolul 4 Un popor de pușcăriași? În luna februarie al anului 2009, o cercetare condusă de Le due citta, care este revista oficială a administrației penitenciarelor, a realizat o statistică privitoare la deținuții români aflați în închisorile italiene. Au fost realizate statistici privind numărul de deținuți
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
și I. Suchianu, Contribuții la istoria justiției penale în Principatele Române, București, 1928, p. 34-40; Ion Peretz, Curs de istoria dreptului român, vol. II, partea II, cap. 6, pp. 428-433. 77 O. Stănciulescu, op. cit., p.18. * Se obișnuia ca, zilnic, pușcăriașii să fie trimiși la cerșit, în târguri, piețe etc., legați între ei și păziți de arnăuți cu ciomege care îi loveau uneori ostentativ, pentru a trezi mila cetățenilor (Quelques mots sur la Valachie, 1856, p. 8). 78 G. Creiniceanu, Literatura
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dovadă administrația sa față de cei ce au greșit, astfel încât invita frecvent observatori străini să vadă cu ochii lor condițiile de care se bucurau deținuții în Republica Umanistă Vandana. Și, într-adevăr, fotoreportajele difuzate de agențiile internaționale relevau viața civilizată a pușcăriașilor vandani 63.) Așadar, pentru a se putea menține gradul ridicat de confort din penitenciare, a fost nevoie de noi clădiri. Ceea ce a dus la numeroase locuri de muncă pentru constructori. Și, cum alte locuri de muncă nu prea mai erau
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
mod gratuit, iar alte două luni un loc sigur de muncă. Singura neplăcere era că în penitenciar erai izolat de familie, dar și acest lucru era pe punctul de a fi rezolvat: o lege aflată în Parlament prevedea ca fiecare pușcăriaș să-și poată lua cu el și rudele de gradul I în celulă. Din păcate Legea Celulelor Familiale n-a mai apucat să fie adoptată. 145. A Opta Minune a Lumii încântă și pe mai departe ochii și mirosul celor
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
dovadă administrația sa față de cei ce au greșit, astfel încât invita frecvent observatori străini să vadă cu ochii lor condițiile de care se bucurau deținuții în Republica Umanistă Vandana. Și, într-adevăr, fotoreportajele difuzate de agențiile internaționale relevau viața civilizată a pușcăriașilor vandani 63.) Așadar, pentru a se putea menține gradul ridicat de confort din penitenciare, a fost nevoie de noi clădiri. Ceea ce a dus la numeroase locuri de muncă pentru constructori. Și, cum alte locuri de muncă nu prea mai erau
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
mod gratuit, iar alte două luni un loc sigur de muncă. Singura neplăcere era că în penitenciar erai izolat de familie, dar și acest lucru era pe punctul de a fi rezolvat: o lege aflată în Parlament prevedea că fiecare pușcăriaș să-și poată lua cu el și rudele de gradul I în celulă. Din păcate Legea Celulelor Familiale n-a mai apucat să fie adoptată. 145. A Opta Minune a Lumii încântă și pe mai departe ochii și mirosul celor
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
performanțele lor nu contenesc să stârnească admirația polițiilor din lumea întreagă sau să-i încurajeze pe agenții dispersați pretutindeni. Perfecționarea acestor mijloace a atins cote atât de înalte încât, într-o declarație publică, un jandarm ne asigura că, dacă un pușcăriaș aflat în stare de libertate condiționată „strănută în cealaltă parte a orașului, îl auzim în birourile noastre”. Numai că aceste asigurări bazate pe calitatea supravegherii tehnologice sunt uneori infirmate de „faptul divers”, de unde aflăm că, uneori, deținuții mai evadează și
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
spune că Dionysos Tiranul, stăpânul Siracuzei, pusese să se construiască o temniță în craterul vulcanului Etna, într-o grotă numită „urechea lui Dionysos”, de deasupra căreia, dacă-și lipea pur și simplu urechea de stâncă, putea să audă ce vorbeau pușcăriașii. Despotul instalase un dispozitiv de supraveghere clădit pe baze naturale, profitând de forma de relief și de capacitățile ei de rezonanță. Astăzi, sateliții supraveghează planeta, iar camerele de luat vederi invadează lumea. Dar regizorii sunt încă liberi să aleagă și
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
împiedică; îndepărtare; înșelăciune; întîrziere; întrecere; jaf; jogging; libertate; loc; lume; lungă; magazin; la maraton; mașină; mențin în formă; merge; mergi; mijloc; necazuri; nedrept; nedreptate; neliniște; odioasă; oprire; ore; osîndit; panică; pămînt; păși; pian; pleacă; în ploaie; primejdie; primul; prinde; profesoară; pușcăriaș; refugiu; refuz; repejor; repezeală; repeziciune; de responsabilitate; rezistență; România; rușine; rutină; salvare; scapă; singurătate; spart; speriat; sportiv; sprinten; sta; stadion; stat; stă; stopare; școală; teneși; teren; timp; transpirație; traseu; treabă; pe treabă; tristețe; trufie; uitare; unde; undeva; urmărire; ușoară; vale
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
5); rușine (5); bătaie (4); deștept (4); fugar (4); laș (4); om rău (4); politician (4); șmecher (4); tîlhărie (4); viclean (4); avere (3); bancă (3); buzunar (3); fugă (3); inculpat (3); mincinos (3); om (3); păcătos (3); pungaș (3); pușcăriaș (3); urît (3); animal (2); ascuns (2); borfaș (2); de buzunare (2); cagulă (2); casă (2); cicatrice (2); cîine (2); crimă (2); disperat (2); dușman (2); escroc (2); furat (2); haiduc (2); hain (2); hoție (2); ilegal (2); infracțiune (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neîncordat; neîngrădit; nejustificat; nelegat; nemuritor; neocupat; nepedepsit; nesiguranță; al nimănui; normal; nou; nu; fără obligație; ocrotit; în opinie; oraș; oricine; pană; parașută; ca pasărea cerului; pasărea cerului; pădure; părăsit; pătrățel; piatră; plăcere; poate; post condamnat; prietena; prins; fără probleme; prudent; pușcăriaș eliberat; putere; rai; rebel; reguli; relax; relaxant; fără responsabilitate; rețea; rîndunică; schimb; sclav; seară; sentiment; senzație; după serviciu; singură; sîmbătă; soț; stabil; stare; stăpîn; fără stăpîn; super; surghiunit; fără școală; șomer; total; trai; trăiește; trecere; fără țel; univers; ușurare; Vama
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
un paliativ, iar greul îl trăgeam când adormeam. Alternam coșmarurile sinistre (se făcea că m-am retras la mănăstire) cu visuri incredibil de sălbatice, care conțineau invariabil un episod cu mine ostatică într-o închisoare de maximă securitate, la cheremul pușcăriașilor dezlănțuiți... Când mă trezeam, eram udă toată. Cum să mă odihnesc în asemenea condiții? Dacă la birou avem de acoperit cinci componente ale procesului managerial - analiza previzionară, organizarea, coordonarea, motivarea și controlul -, planul de piață trebuie să conțină răspunsuri la
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Iubirea este starea spirituală a îngemănării celor ce se iubesc (Psalmul de taină) 3. Iubita (soția) este stăpâna universului casnic (Mireasa, Căsnicie). IV Poezia socială 1. Ilustrează scabrosul, putreziciunea vieții omenești; 2. Lumea mahalalei citadine, a pungașilor, a ucigașilor, a pușcăriașilor (Doi flămânzi, Generații, Ceasul de apoi, Cina); 3. Poetul rămâne solidar cu cei mulți care trudesc în anonimat (1907-Peizaje), dar și în poeziile-pamflet Cuvânt înainte, Pe răzătoare, Lipsesc morminte); 4. Sociogonie (Născocitorul, Cel ce gândește singur). V Poezia jocului, a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
viril, sunt subliniate proprietățile anatomice feminine. Figura angelică a Fătălăului trimite la zeițe cu barbă (Cybele frigiană) și la Zburătorul heliadesc, fiind în același timp ființă și neființă, înger și diavol. Și această poezie se înscrie în seria portretelor de pușcăriași, unde contemplarea estetică are în obiectiv imagini brute. În Fătălăul identificăm stilul oral, cuvinte argotice, ludic și colocvialitate, grotesc, senzual, spontaneitatea înregistrării detaliului, formula tradițional-folclorică, mărci ale oralității (interjecțiile "mă", "na"), interogația retorică, construcția incidentă "al dracului", elemente de argou
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]