2,803 matches
-
și mai puțin ce-i al altora. Ceea ce e bine dar, mai ales, dăunător. Arghezi scrisese - și câtă dreptate are: „E parcă un făcut ca nimănui/ Să nu-i miroase murdăria lui,/ Pe când, pe vrute sau nevrute,/ Parfumul altuia îi pute” („Inscripție pe un flacon de cristal”). Nu-i ușor să-ți recunoști, nu numai calitățile, ci și propria prostie. Că nu suntem numai deștepți, ci și proști. Importantă e proporția. Zoltan TERNER: Dublul sau Triplul meu, într-adevăr, nu recunoaște
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
în: Ediția nr. 407 din 11 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Care Care cu mâncare pentru care vin în zare oameni care pe cărare cu sare așteaptă de mâncare fără faptă dar cu lene de pute locul plin de pene mai ca socul de sub ei când sub tei în gând frigăruia o mănâncă când pe brazda care este gazda peste care cerul toarnă și răstoarnă care cu mâncare. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Care, poezie de
CARE, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346740_a_348069]
-
-i lumânarea tot aprinsă, nu-mi dă ghiont să mă răscol. cărările mi-s toate-nchise, nu am loc nici prin boscheți; mă plimb ca un moroi, prin vise, și ca un sclav între pereți. de la vecini a carne friptă pute, și nu au habar (că-s încă viu și dorm în criptă) să-mi dea moartea la ziar... să nu mă-ntrebi, distinsă doamnă, dacă vreau să mă trezesc, fiindcă nu mai știu ce-nseamnă, ca un om să mai
SĂ NU MĂ-NTREBI, DISTINSĂ DOAMNĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345669_a_346998]
-
a arăta, nu numai că nu faci milostenie, ci mai mult, îți insulți aproapele, ci îl jignești grav!” Constatând că Sfântul Ioan Hrisostom nu încetează să-i pună în gardă pe creștini de fiecare dată când fac milostenie, s-a put scrie: „Revine atât de des la acest pericol încât se poate recunoaște una dintre slăbiciunile cele mai frecvente ale bogătașilor acelei epoci” . În această privință, nu e dezinteresată constatarea că însăși diaconița Olimpiada a recunoscut că a cedat acestei ispite
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
grădinilor și ajuns acasă la ei prăjea ouăle. În ziua următoare mama a luat ouăle bune și a pus în cuibare câteva ouă clocite, Fănel a venit spre seară, cu lacrimi în ochi și s-a plâns: - Bunicule, ouăle matale put! Sora mea mai mică, s-a măritat cu un oltean bucureștenizat, fiu de mare angrosist, care susținea că el face legătura dintre Oltenia și Piața Matake... Se lâuda că-i va face nunta fiului său la Casa Armatei, în buricul
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
suportat pe ei, pe bătrîni, niciodată, și a bătut din pantofior și a țipat isterică: Eu, dobitocule, nu m-am măritat ca să dau iarbă la vacă și nici tărîțe la porci! Eu m-am născut la oraș și aici îmi pute! Dacă nu-ți place, stai cu mă-ta, că eu îmi iau lumea în cap, proști ca tine mai găsesc eu! Și duși au fost. Acuma locuiesc în două camere la bloc, cu doi copii și cu o soacră cicălitoare
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
atunci la simboluri, la țepi, la partide politice, că vorba-aia: Banu' să iasă! Sau cum zice englezu': „Mony tok!” E drept că vor mai fi și din aceia mai „vigilenți”, care se vor întreba: „Bă, da acuma, trandafirii ăștia put a „Crin” rău de tot? Nu-i problemă, că și-așa trebuie să purtăm „botnițe” ca la cules sau pe stradă... d-alea de „gripă A” sau de fum, ca japonezii! Împușcăm mai mulți iepuri dintr-un foc: ne vom
C Ă P Ş U N A R U L de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355046_a_356375]
-
tu, pământ..., îți cer iertare, țară, Noi am ales neghiobii ce trupu-ți sfârtecară Și pentru doi arginți, vândut pe la străini, Pământul tău, acum, e câmp... și mărăcini. Ați ridicat prostia la rangul de virtute, Pe unde călcați voi, țărâna țării pute. Pământul ăsta sfânt... l-ați otrăvit cu mită, E prea sătul de voi, i-e scârbă să vă-nghită.” (Ei ne presară vânt... noi culegem furtună) Marin Bunget își cântă iubirea și durerea, de regulă, în acea formă de poezie
ÎN NUMELE IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355025_a_356354]
-
lui Labiș, adevărata față a comunismului se revoltă, de atunci trăind cu respirația celor de la Interne în ceafă. A scăpat ca prin urechile acului de batalionul disciplinar în armată și de pușcărie în civilie. Dat afară din cenaclurile literare, dar puțind a talent , bețiv ca Esenin, plângând pentru orice rău din lume, a fost strâns de pe drumuri , în urmă cu niște ani, de profesoara Ella Davidescu, care a reușit să-i redea încrederea în sine, aducându-l la un echilibru interior
TAINA SCRISULUI (19) – ÎNGER SECHESTRAT de ION IANCU VALE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355028_a_356357]
-
n-au nici ei timp de mine. Ce le-o fost sorgă să margă pân' țări? Casa me ș-a lu' Neculae nu li-i bună. Și vin cu blide de-acasă când vin. Li-i sâlă la mine, cică pute a șoareci.” Pașii ei s-au făcut și mai înceți și lacrimile încremeniseră cumva printre riduri. Aplecată de ani, bătrânica se lăsa mai greu cu mâna tremurândă pe botuța ei, subțire ca o umbră, simțea drumul mai greu, mai dușmănos
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
romancierul și-l dorește în acțiunea scrierii sale, este începutul a ceea ce ar putea fi numit perfecțiune însă a-i lumina, cu lumina divină, simțămintele și dorințele eroului cărții, prin mâna guvernată de creier și străfulgerată de puterea deusiană, am pute-o defini ca împlinire a perfecțiunii. Creația superrealistă, pe care noul romancier al secolului al XXI-lea o dorește, este un joc al mutărilor de destine murdar și ineficient pentru un intelectual, care se pierde într-o lume viciată însă
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
Nedatat. Pe plic: Târgu-Lăpuș, 10 VIII 1987)”. În privința scrisului, a modalității de concepere a unui text, N. Steinhardt spune: „-- Scrisul: plăcere, mare plăcere, dar și caznă. Așa cred că e pentru toți cei ce îndrăznesc să pună mâna pe condei (put pen on paper, zic englezii). Dar observ că nu am răspuns complet întrebării precedente. Să o fac acum. E nevoie de o totală libertate de acces la cultura planetară. Intelectualul român este dornic de o asemenea cunoaștere universală. Vezi Eminescu
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > PATRIA SUNTEM NOI Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Noi ne-am născut pentru a pute suferi, pentru a răbda ca iarba osânda verii; ne-am născut fiind mare nevoie de noi, era nevoie de încleștarea durerii. Noi ne-am născut pentru a putea suferi, pentru iubire, pentru dreptate și viață; cu scăpărări ascunse din ochii
PATRIA SUNTEM NOI de GEORGE PENA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370508_a_371837]
-
javră ce-a furat un os ? Adese ori m-am întrebat: -Nu au cei care au prădat Un sentiment de... vinovat Când prost crescuți, mai pot să vină Și vorbind cu gura plină, Ne spun vrute și nevrute Pe când încă le mai pute ? Toți o apă și-un pământ, Ei n-au obraz și nici cuvânt Și n-au nimic pe lume sfânt. Iți pui speranța-n ei în van, Hapsâni, cu suflet de golan Ei se-nchină doar la ban. In lupta
CIOCOII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370784_a_372113]
-
lor coboară ... jos Și-ți vorbesc, te mint frumos. Iți umplu capul cu minciuni Că ei de mâine fac minuni. Doar vor ca tu să îi ajuți S-ajungă sus la bani mai mulți Iar dupa vot din nou le puți. Și poți să-i crezi dar e păcat, E mult prea greu de curate O clasă plină de rahat Ca tu să speri că s-au schimbat . Emil Șușnea București Mai.2012 Referință Bibliografică: Ciocoii / Emil Șușnea : Confluențe Literare, ISSN
CIOCOII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370784_a_372113]
-
puțin s-a sinchisit că în urma lui lasă o țară muribundă și două categorii distincte de cadavre - cadavrele bucureștenilor batjocoriți și uciși de minerii chemați pentru a apăra cu bâte și răngi „valorile” democrației originale și cadavrele vii ale „baronilor” puțind a necinste și osânză într-un partid despre care adorabilul Petre Țuțea cu certitudine ar fi spus că nu reprezintă nici măcar „laptele bătut al comunismului”. Desigur, mă grăbesc să adaug că deși s-au îndepărtat într-o bună măsură de
POLITICA ROMÂNEASCĂ – O SURSĂ INEPUIZABILĂ DE RUŞINE ŞI INDIGNARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369734_a_371063]
-
mai știe numărul! Și este atât de convingător încât îți vine să-l crezi. S-a apucat și de cultură. Este critic. Este doct. Dar de fapt este semidoct. Sau mai bine sfertodoct cum îi spunea un confrate. Critica lui pute a larmă didactică. N-a făcut în viața lui o poezie. N-a scris nici un roman. El doar critică. Crede că un carton de filolog îi dă acest drept. Nici nu-și poate imagina cum ar ieși din mâinile lui
LICHEAUA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362729_a_364058]
-
care binevoiește să le producă sunt pur și simplu geniale ! Limbajul său este o prăpastie monumentală de prostie. În fața sa nu ai ce face, taci : de uimire și deznădejde ! Doamne, numai condiția umană te putea conduce într-o asemenea fundătură : pute de la o poștă a prostie perfectă și impersonală . Un ghețar ambulant cu biografia la purtător : de gheață ! - BRRRR! Costel Zăgan Referință Bibliografică: IMPERSONALITATEA / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1237, Anul IV, 21 mai 2014. Drepturi de Autor
IMPERSONALITATEA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370229_a_371558]
-
din cauza neodihnei și a foamei era extenuat așa a coborât din autocar că un animal încolțit și vânat în cele din urmă. După plecarea lui unii din autocar îl compătimeau, altora pur și simplu le era indiferent din privirile lor pute-ai citi că ar fi zis: ,, Treaba lui nu știe că fără pașaport nu se poate călătorii să iși suporte consecințele.” Analizând această întâmplare poate nesemnificativă pentru unii, am înțeles că drumul unui om spre lumea prosperității a fost întrerupt
LUMEA PROSPERITATII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354404_a_355733]
-
efortul să fie plăcere, trebuie ca plăcerea s-o obții fără efort (Zoltan Terner). • Cine nu e capabil să rezolve problema discută mult despre ea. • S-a studiat venitul mediu pe locuitor. Deocamdată s-a aflat plecatul mediu. • Rahatul împăratului pute la fel (zicere republicană). • Adesea fructul dragostei ajunge mărul discordiei. • Leneșul, când nu are treabă, se odihnește. Și când are treabă, tot! (Nae Cernăianu). Până și umbra ta depinde de strălucirea altuia. • Premiile au uneori valoare, alteori un preț. • Și
ZICERI (213/214) – FEMEIA PERFECTĂ & GARDEROBA REGINEI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354537_a_355866]
-
ceaiul). Poemele din Echinox sau solstițiu se scriu în balansul baroc dintre imaginar și "ceea ce se naște aici in medias res", urmînd un ritual al renașterii ființei după ce aceasta se va fi pulverizat, într-o geneză repetată prin erosul perce¬put atît în flacăra pasiunii, cît și în frigul pătrunzător al (pe)tre¬cerii: "Să conjurăm zăpada să ningă peste noi/ Cu tulbure uitare, ca vinul de pe masă,/ și lupilor din tindă să le-oferim culcuș/ și dra¬gostea flămîndă într-
CRISTINA EMANUELA DASCĂLU, O ”VOCE” PARTICULARĂ ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353813_a_355142]
-
Bietul Aurel, s-a dus la popa, dar ca un făcut acesta era plecat de acasă undeva la niște rude în altă comună. Așa că necăjit că nu poate să împlinească ultima dorință a mamei sale, s-a întors cât a put de repede acasă. A găsit-o pe aceasta într-o stare mult mai gravă decât o lăsase. “- Mamă, dacă te ușurează cu ceva taina din sufletul tău și nu vrei s-o iei cu tine, spune-mi-o mie! Oricât
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
în fond împreunarea ovinelor, din scr. mrljati, adică a strica, distruge. Cezar Petrescu scria undeva '' Până atunci îi ținuse calea, rușinat să nu cunoască lumea că i s-au aprins călcîile după o fată de mîrlan'', iar Eusebiu Camilar nota ''Pute ..., să intre aer... Toți puțiți, toată mîrlănimea ... ieșiți afară ...''. Pe mitocanul etern abia geniul lui Rabelais îl scoate la iveală în chip strălucit. Cortegiile carnavalești îl aduc pe mitocan în piața publică, spre spaima și deliciul privitorilor. Mîrlanul e, de
VĂ IMPLOR,TĂCEŢI MAI TARE! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353114_a_354443]
-
blasfamați, marginalizați, nu au încetat să creadă că va veni o vreme, când vor putea să-și exteriorizeze credința religioasă în mod vă- dit. Iată încă o dată, dacă mai era nevoie de amintit, că ceea ce este dumnezeiesc nu are înce- put și nici sfârșit; iar credința este ca un râu care curge din izvorul ce nu seacă niciodată - Dumnezeu. Dacă „nici pietrele, nici munții, nici apele” nu pot împiedica acest fenomen, cu atât mai puțin oamenii. Așa se explică continuitatea acestei
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353143_a_354472]
-
mai rămas mult timp. Pamnatul este distrus de durere. Copiii mor de foame. Națiunile rămân divizate datorită neîncrederii și urii. Oriunde, aerul și apa au fost poluate aproape fără șansă de recuperare. Fă, ceva!"” Michael Jackson a reușit ceea ce foarte puți oamnei au reușit să facă, a rupt toate barierele interetnice, culturale, sociale și mai ales religioase fiind unul dintre puținii artiști ai lumii iubit de toate nationalitatiile și religile lumii. Vorbind despre religie dar și despre extraordinară forță a lui
HAPPY BIRTHDAY, MICHAEL! de FLORINA PETRE în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354228_a_355557]