1,484,817 matches
-
Cronicar Arborele lui Nichita În ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC din 19 noiembrie, dl Daniel Cristea Enache îi ia un interviu poetei Ileana Mălăncioiu. Necruțătoare, cum o știm, poeta nu-și menajează colegii de breaslă. Un foarte interesant text publică dl Mircea Coloșenco despre ascendenții lui Nichita Stănescu. Pe linie paternă, cel dintîi strămoș consemnat din arborele genealogic al poetului este Matei Stănescu, străbunicul patern, născut în 1833, undeva pe lîngă Filipeștii de Pădure. Stabilit la Ploiești, a avut un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
știință a puterii cuvîntului scris care s-au acumulat în toți acești ani de competiție cu televiziunile și radiourile. În treacăt fie spus, nu vrem să minimalizăm astfel ce s-a făcut la posturile de televiziune și de radio, atît publice, cît și particulare. Spre deosebire de alți colegi ai noștri din presa scrisă, Cronicarul privește cu înțelegere emoțiile și "bîlbele" reporterilor de televiziune care au relatat în direct despre vizita președintelui Bush. Așa ceva se mai întîmplă și reporterilor de CNN, încît noi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
fi înjugată nici la plug și nici la carul de triumf al unui despot". E ușor de imaginat ce consecințe brutale ar fi avut asemenea rînduri pline de bun simț, așternute în 1958, dacă ar fi beneficiat de un ecou public. "Norocul" lui Traian Chelariu l-a constituit jurnalul elaborat în taină, cu o destinație istorică necunoscută, aidoma mesajelor ascunse în sticlele pe care marinarii le aruncă în largul oceanului... Ceea ce ni se pare cu deosebire interesant în scrierea de care
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
Merită studiat, în plus, modul în care sensul textual se reface, diferit, după transformări aparent minime. Semnificația globală a unui text e profund modificată de dispariția sau substituirea unor cuvinte și secvențe izolate. O excelentă analiză a Ioanei Both (prezentată public și rezumată într-un studiu despre Mihai Eminescu - Poet național: Istoria și anatomia unui mit cultural) urmărește modificările spectaculoase suferite de portretul poetului (capitolul "Masca lui Eminescu"), din Viața lui Eminescu a lui Călinescu. Mai puțin evidente, modificările operate la
Fragor... Fragosus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14546_a_15871]
-
ele, a manuscriselor, atâtea câte s-au mai păstrat, descrise în sine, în destinul ajungerii lor în anume loc, fondurile manuscriselor de la Biblioteca Academiei și Muzeul literaturii, din ansamblul Saint Georges al Bibliotecii Naționale, din Biblioteca Institutului G. Călinescu, de unde publică "în premieră" o scrisoare a lui Al. Rosetti referitoare la Enigma Otiliei, sau cronica singulară și mai puțin cunoscută a lui D. I. Suchianu. Și cum stabilește tabloul variantelor, ceea ce presupune colaționare și, înainte de acest prag, pregătirea textului, pentru atingerea pe
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
Merită studiat, în plus, modul în care sensul textual se reface, diferit, după transformări aparent minime. Semnificația globală a unui text e profund modificată de dispariția sau substituirea unor cuvinte și secvențe izolate. O excelentă analiză a Ioanei Both (prezentată public și rezumată într-un studiu despre Mihai Eminescu - Poet național: Istoria și anatomia unui mit cultural) urmărește modificările spectaculoase suferite de portretul poetului (capitolul "Masca lui Eminescu"), din Viața lui Eminescu a lui Călinescu. Mai puțin evidente, modificările operate la
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
atât țintea "reîntoarcerea"?...). Știrea aceasta paradoxală, după mici comentarii temperate, a fost parcă ștearsă cu buretele și nu s-a mai amintit, până acum măcar, dacă a și fost pusă în aplicare sau a fost doar o "testare" a opiniei publice internaționale. Pe noi însă semnificația veștii nu ne-a preocupat, preluând-o doar sub formă de inventar în arhitectura problemei ce ne frământă de la o vreme. Mai de curând chiar (vara 2002), la noi, un sondaj de opinie cu prilejul
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
Mihai Șora Eram încă la Editura pentru Literatură (EPL) când, în a doua jumătate a anilor șaizeci, doamna Cornelia Ștefănescu - cercetătoare, pe atunci, la Institutul "G. Călinescu" - a prezentat redacției care se ocupa cu repunerea în circulație publică a patrimoniului cultural o propunere de reeditare, pe etape, a operei lui Mihail Sebastian, pe care publicul acelei vremi nu apucase să-l cunoască decât ca autor al Jocului de-a vacanța, al Stelei fără nume și al comediei satirice
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
pritocire care a durat mai bine de un lustru, apoi în volumul de față, a cărui problematică - aleasă și distribuită pe capitole tematice omogene - pare a răspunde întrucâtva faimosului Jurnal (intim), de unde și titlul, frapant ca o replică din spațiul public la un text paralel din spațiul privat. Stricta omologie a celor două ramuri ale dipticului astfel sugerat poate desigur fi supusă discuției, nu însă și priceperea editorială a îngrijitoarei actualei ediții, nici acuratețea cu care au fost îngrijite textele cuprinse
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
devenit un eveniment-reper al urbei de pe Cibin. Având la început o miză strict culturală și, la drept vorbind, destul de elitistă, se înțelege că un festival de film documentar axat pe teme antropologice nu putea lansa o ofertă convingătoare către marele public. Am putut constata la ediția din acest an - a șasea - că obiectivul cultural (și nu doar cel de strictă specialitate) a fost, în fapt, cu mult lărgit, festivalul crescând, prin afluența de spectatori la filme și la manifestările conexe, până la
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
a societății românești actuale. Cum se vede fapta ucigașului solitar (replică dîmbovițeană, avant la lettre, la sniper-ul care a terorizat capitala americană în ultimele săptămîni) pe diversele paliere ale societății românești - Președinție, CSAT, guvern, partide politice, mass-media, ONG-uri, opinia publică și cum ajunge ea prin manipulări succesive, să schimbe cursul istoriei - situația degenerează pînă în pragul unui conflict interetnic major și, în final, ca ultimă soluție, se trece la schimbarea guvernului -, iată miza cărții lui Bogdan Teodorescu. O deloc surprinzătoare
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
Teodorescu, pot afla cîte ceva de pe ultima copertă a cărții: este specialist în comunicare și marketing politic și are în spate o carieră politică al cărei punct culminant a fost atins o dată cu obținerea funcției de ministru interimar în Departamentul Informațiilor Publice. Cu totul inedită este însă modalitatea aleasă de autor pentru a-și defini personajele: mai puțin sau aproape deloc prin descrieri fizice sau de comportament. Identitatea lor este stabilită aproape exclusiv pe baza discursului lor public. Iar o serie de
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
interimar în Departamentul Informațiilor Publice. Cu totul inedită este însă modalitatea aleasă de autor pentru a-și defini personajele: mai puțin sau aproape deloc prin descrieri fizice sau de comportament. Identitatea lor este stabilită aproape exclusiv pe baza discursului lor public. Iar o serie de voci sună atît de familiar în urechile cititorului încît acesta ar putea avea un mic șoc. Cititorul de romane are întotdeauna tentația de a da un chip personajelor fictive. în mintea fiecăruia dintre noi există un
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
grenadă de la liceul bucureștean Jean Monnet. Se bate apa în piuă o vreme, se lasă cu ceva demisii în conducerea Ministerului de Interne, după care noii instalați în funcție anunță un termen pentru rezolvarea cazului, la sfîrșitul căruia prezintă opiniei publice un țap ispășitor, de preferință mort (sinucis în momentul în care a fost încolțit de polițiști). Impresionanta lipsă de originalitate aparține realității, nu romancierului. Este greu de spus dacă Spada este un roman politic cu cheie sau (doar) un roman
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
Cred mai degrabă că autorul nu pariază în mod explicit pe nici una dintre cele două posibile mize. El face, mai degrabă o demonstrație de forță la nivelul analizei limbajului, reconstituind, în jurul unui pretext fictiv, toate tipurile de discurs din viața publică românească. Bogdan Teodorescu își cunoaște bine personajele, știe care sînt expresiile lor favorite și chiar micile lor ticuri de limbaj. Dincolo de amuzamentul de a descoperi chipurile familiare aflate îndărătul fiecărei măști și admirația în fața virtuozității stilistice a autorului (care, repet
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
sînt expresiile lor favorite și chiar micile lor ticuri de limbaj. Dincolo de amuzamentul de a descoperi chipurile familiare aflate îndărătul fiecărei măști și admirația în fața virtuozității stilistice a autorului (care, repet, scrie în stilul recognoscibil al principalilor actori ai vieții publice) cartea este și un bun prilej de meditație. Ea explică într-un fel slăbiciunile de comportament și de limbaj politic ale fostei guvernări de dreapta și ascensiunea mai mult decît spectaculoasă a unui politician care a mizat pe cartea populismului
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
Eugen Șerbănescu Recent a apărut o carte ciudată. Autorul, Răsvan Popescu, un fost purtător de cuvânt, prezintă cu pretenție de veridicitate fapte, atitudini, dialoguri din vremea când lucra la Televiziune, la Guvern și apoi la Preșdinție, implicând personalități ale vieții publice. Pe pagina de gardă este anunțat genul în care autorul a dorit să se exprime: jurnal. Cum i-a venit ideea? Simțea de mult nevoia unui proiect literar serios. Anume, acela de a scrie "o carte, una singură, despre toată lumea
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
cum își sabota colegii, sabotând implicit și instituția unde lucra. "Jurnalul" e departe de a fi... complet. De fapt, ca să scurtăm, cu acest "jurnal" ne aflăm în prezența unei încercări frauduloase de a smulge bani și publicitate prin exploatarea imaginii publice - deformate și mistificate de către autor - a unor personalități politice, culturale, jurnalistice etc. Forma folosită: delațiunea. Dacă acest "jurnal" n-ar conține cancanuri asociate unor personalități ale vieții publice, ar zăcea pe tarabe. Curățit de afirmațiile imunde la aderesa acestor personalități
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
unei încercări frauduloase de a smulge bani și publicitate prin exploatarea imaginii publice - deformate și mistificate de către autor - a unor personalități politice, culturale, jurnalistice etc. Forma folosită: delațiunea. Dacă acest "jurnal" n-ar conține cancanuri asociate unor personalități ale vieții publice, ar zăcea pe tarabe. Curățit de afirmațiile imunde la aderesa acestor personalități, jurnalul ar muri într-o anonimitate deplină. Însă problema de fond este alta. Între cartea lui Răsvan Popescu și recentele evoluții amendate de Consiliul Național al Audiovizualului, al
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
este alta. Între cartea lui Răsvan Popescu și recentele evoluții amendate de Consiliul Național al Audiovizualului, al cărui demnitar de stat se află, nu este nici o diferență de esență. E vorba tot de poluare, este tot o invitație la promiscuitate publică. Sunt doar alte fumigene, cu ștaif și cu pretenții scriitoricești, aruncate în agoră. Un om care își calcă în picioare statutul de fost și actual demnitar de stat, mimând umbrela superiorității scriitoricești asupra condiției umane; un om care amestecă registrul
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
cu ștaif și cu pretenții scriitoricești, aruncate în agoră. Un om care își calcă în picioare statutul de fost și actual demnitar de stat, mimând umbrela superiorității scriitoricești asupra condiției umane; un om care amestecă registrul scriitoricesc cu registrul demnității publice și sare, în aceeași clipă, când într-unul, când în celălalt, după cum îi dictează impulsurile freudiene; un om care transcrie informații confidențiale, acumulate în demnitatea de stat, ca să câștige bani, și pe urmă, ca să scape, își agață de gât ecusonul
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
momentul afirmării, a scris această carte nu pentru a elogia femeia, ci pentru a înțelege și a defini mai bine rolul celor două sexe în tradiția iudaică. "Astăzi se pune problema următoare: poate fi redat femeilor un rol în cadrul cultului public, fără să se instaureze vreo formă a politeismului și a cultului divinităților feminine? Poate fi creat un monoteism nici masculin, nici feminin, în cadrul căruia bărbații și femeile se pot recunoaște și pot participa de la egal la egal? Răspunsul meu este
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
un portret robot care nu e portretul robot real. Școlile obișnuite au descoperit că n-au bani ca să plătească agențI de pază, iar Poliția că n-a fost niciodată prea interesată de infracționalitatea din jurul școlilor. Așa se face că opinia publică ia cunoștință de proza indigestă a comunicatelor de tot soiul șI descoperă că d-na ministru al Învățămîntului are valențe de Hercule Poirot. La ora la care Cronicarul scrie aceste rînduri chestorul Gheorghe face promisiuni că în cîteva zile îI
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
Revoluție a fost o uriașă minciună!! au afirmat destui dintre cei care n-au făcut micul lor pas către adevăr. În Cartea Albă a Securității, această afacere murdară de care s-a ocupat Mihai Pelin cu sprijinul "profesorului" Măgureanu, opinia publică autohtonă a fost mistificată din gros, prin delictul de omisiune. Mihai Pelin, al cărui trecut nu-l recomanda cîtuși de puțin pentru a se ocupa de un asemenea subiect, nu-l recomanda nici prezentul - dar asta e altă discuție - a
Vina de a te lăsa păcălit by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14612_a_15937]
-
n-ar fi luat-o pe drumul strîmb care ne-a ținut la distanță de Occident, mai bine de un deceniu. Asta, s-o spunem, și cu concursul sociologilor care și-au ascuns trecutul de informatori. În anii '90, opinia publică a fost manipulată, cît cuprinde, cu ajutorul sondajelor de opinie. Iar în clipa în care aflu că sociologi pe care îi credeam onești aveau relații cu Securitatea, relații de subordonare șantajabilă, mă simt victima acestor manipulări. Cu siguranță că printre cei
Vina de a te lăsa păcălit by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14612_a_15937]