6,888 matches
-
românească din Banat. 1918-2000“, de Aurel Turcuș și C. Gomboș), Vasile Dudaș, Gheorghe Oltean, Vasile Râmneanțu (Jurnalul unui ziarist de excepție: Ion Ciucurel), Thomas Remus Mochnacs (Presa culturală timișoreană. Evoluția sa între anii 1910-1930), Carina Galiș (Probleme de cultură în publicistica lui Franyo Zoltan), Horia Musteți (Revista „Pagini Literare“ de la Turda), Diana Zărie (Spiritul revistei „Vrerea“) și Aquilina Birăescu (Arta plastică și muzica în revista „Fruncea“). Peter Jecza - Formă și Armonie l În Sala „Gustav Mahler“ din Viena În Sala „Gustav
Agenda2004-20-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282414_a_283743]
-
Unii critici, printre care mă număr, au văzut în el liderul acestei generații extraordinare. Breban e romancierul prin excelență. Nu și-a făcut mâna, ca majoritatea congenerilor, cu nuvele. Abia în anii de dupa 1989, s-a dedulcit la memorii, la publicistica sau eseu (despre Nietzsche), dovedindu-se uneori un polemist redutabil, chiar dacă adesea nedrept. Ceea ce scrierile din urmă pierd în comparație cu românele este o anume obiectivitate pe care imensul talent al romancierului o garanta. În polemică, Breban da liber curs personalității omului
Nicolae Breban, 80 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2824_a_4149]
-
și bulgară. Biobibliografie Mircea Șerbănescu s-a născut pe 14 octombrie 1919 la Cernăuți, România. S-a stabilit la Timișoara în 1933. A urmat studii universitare între anii 1938 și 1942 la București, în cadrul Academiei de Studii Economice. A debutat publicistic în 1937, la Timișoara și, în același an, la Editura bucureșteană „Intelect”. A colaborat la revistele bănățene „Fruncea”, „Vestul”, „Românul” (Oravița), „Reșița” (Reșița), „Voința Banatului” etc. După stagiul militar efectuat în perioada 1942-1944 (astăzi, veteran de război), a revenit la
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]
-
bună ordine a evidențelor contabile în gospodăriile agricole colective“. (Drapelul Roșu din 11 februarie 1955). 25 ani „Au fost conferite premiile pe anul 1979, acordate studenților creatori de Comitetul Executiv al U.A.S.C.R. și revista «Amfiteatru». Premiul I pentru publicistică a revenit studentului timișorean George Boieru. Daniel Vighi a dobândit premiul al II-lea pentru proză, iar Marcel Tolcea, premiul III pentru poezie“. (Drapelul Roșu din 5 februarie 1980). „Ieri, în cadrul unei festivități, în Aula magna de la Universitatea timișoreană s-
Agenda2005-06-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283355_a_284684]
-
nu, e una din frumoasele potriviri din viața cărților. Primul text de după precizările preliminare se cheamă Generația mea în anii ‘60. Ultimul, care încheie selecția, Prieteniile criticului. Nici că se putea o mai bună încadrare a unui fragment din activitatea publicistică a unui critic de cursă lungă. Tot timpul, Gabriel Dimisianu s-a văzut într-un portret de grup. Om prin excelență de echipă, luptând pe contul unei generații, pentru vârfurile ei, și având alături colegi de opinie critică, deveniți prieteni
Plăcere și datorie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2833_a_4158]
-
național al S.U.A. MARȚI, 6 IULIE ION VINEA În urmă cu 40 de ani a murit scriitorul Ion Vinea. În 1922, și-a realizat visul de gazetar prin „Contimporanul“ (1922-1932), prima publicație a avangardei românești. A desfășurat o bogată activitate publicistică în „Facla“ (pe care a condus-o din 1930 până în 1940), „Chemarea“ ș.a. Ultima parte a vieții și-a consacrat-o traducerilor din W. Shakespeare, Edgar Allan Poe, W. Irving, H. Laxness, Romaine Rolland, Barbey d’Aurevilly. MIERCURI, 7 IULIE
Agenda2004-27-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282616_a_283945]
-
A lucrat în presă, la „România liberă - Magazin“ și agenția de știri Agerpress. După 1990, a înființat publicațiile „România Mare“ și „Politica“. Senator din 1992, pe listele P.R.M. , al cărui președinte este. A publicat mai multe volume de poezie și publicistică și a scris și piese de teatru. 4. Gheorghe Dinu S-a născut în 1955, la Constanța. Pregătirea profesională include Universitatea București, Facultatea de Drept (1981), fiind doctor în drept. Are specializarea în Dreptul Comerțului Internațional (2001), expert în criminalistică (falsuri
Agenda2004-47-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283082_a_284411]
-
în 1959 a început să scrie gazetărie sportivă, la „Sportul popular“. A scris într-un stil original, savuros, memorabil, fiind decretat de confrații săi cel mai mare ziarist sportiv român din toate timpurile. Opera sa include 27 de volume de publicistică, majoritatea premiate de Asociația Presei Sportive. A participat la nouă turnee finale ale Campionatului Mondial de fotbal și la două ediții ale Jocurilor Olimpice de vară. MARȚI, 23 NOIEMBRIE PRIMUL TONOMAT În 1889, în cazinoul Palais Royale din San Francisco a
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
mare ofițer. L. R. Titlu onorific l Acordat de C.L.T. Consiliul Local a aprobat conferirea titlului de „Cetățean de onoare al municipiului Timișoara“ domnului Dorin Tudoran, proeminentă personalitate a culturii românești. Născut în 1945 la Timișoara, creatorul de poezie, eseistică, publicistică și comentarii politice a fost nevoit să părăsească țara, în 1985, stabilindu-se în S.U.A. A lucrat ca redactor la postul de radio „Vocea Americii“, redactor-șef al revistei „Agora“, publicație culturală a exilului românesc. Titlul onorific a fost conferit
Agenda2003-13-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280855_a_282184]
-
albe de hartie". În schimb, analizând tulburătorul român Bate și ți se va deschide al lui Mihai Sin, Sanda Cordoș face severe observații critice: "Adeseori, paginile 'sociografice', cu tematică cetățeneasca, pe lângă faptul că sunt scrise fără un prea mare hâr publicistic, nu sunt inteligent introduse în structura românului, constituind tot atâtea pagini parazitare." Observațiile sunt, nimeni nu contestă, judicioase, dar, din cauza inconsecventei modului de prezentare, se poate ajunge la concluzia - falsă - că românul lui Mihai Sin ar fi mai puțin valoros
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
Pentru că recent să citim în ziarul Azi (nr. 2029), sub fotografia celui dispărut: "Astăzi e ziua ta! Scriitorul CEZAR BALTAG a împlinit 60 de ani. Mulți înainte, cu sănătate! La mulți ani!" După cum se vede, superficialitatea în documentare naște creații publicistice monstruoase. Se dovedeste încă o dată că adevărata formă de respect față de scriitori (și față de cititori) o reprezintă nu retorica omagiala, ci informarea riguroasă. Ca să nu mai vorbim de tristețea pe care ne-o produce constatarea că biografiile fotbaliștilor sunt mai
OCHIUL MAGIC by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17707_a_19032]
-
Rodica Zafiu Discursul publicistic actual se dezvoltă adesea în jurul unor teme la modă, pe care le repeta insistent, epuizîndu-le prin exces de artificii retorice și lingvistice. La schimbarea temei, din tot ceea ce s-a scris sau spus rămîne un mic depozit de clișee, de
"Cu ochii în soare..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17698_a_19023]
-
tare concurs" (EZ 2165, 1999, 7). În fine, merita atenție și avertismentele medicale din presă, individualizate prin tonul lor deloc eufemistic, ba chiar plin de certitudini pesimiste: "Absența durerii va încuraja nechibzuința" ("Libertatea", 2740, 1999, 8). Discursul medical se adaptează publicistic, combinîndu-se cu umorul negru caracteristic jurnalismului autohton de senzație, sărind de pildă de la descrierea simptomelor la anunțarea consecințelor asupra unuia dintre cei care anunța că nu-și vor lua măsuri de protecție: După cîteva minute, pe rețină poate apărea o
"Cu ochii în soare..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17698_a_19023]
-
prieteneasca asemenea celei pe care mi-o arăți tu cu atîta delicatețe. Asta te încurajează să lucrezi și să lupți spre a-ți asigura condițiile favorabile acestui lucru". Uneori această prietenie capătă ascuțișuri exclusiviste, traduse într-un soi de gelozie publicistica, iritat (că odinioară Maiorescu, cu gîndul la "trădarea" unor apropiați) de împrejurarea că mai tînărul sau emul a publicat cu anticipație, în "România literară", un text destinat "Dialog"ului, Nego îl mustra cu o asprime de moment, ce urma a
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
Nicolae Ceaușescu, secretar general etc. etc. Dacă nu ne interesează așa ceva, nu-i nimic, există și capitolul despre stilul administrativ, unde este reprodusa Legea pentru constituirea Statului Român: Art. 1 - Adunarea Deputaților ia act de abdicarea Regelui Mihai I... Stilul publicistic oferă ca exemplu un articol despre mamele eroine din comuna Maieru și un altul în care tov. Vasile Voichița, erou al muncii socialiste, declară că adevărata comoara e, astăzi, propria noastră muncă". * La New York continuă să apară, prin strădania preotului-poet
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
comandă și de acțiuni concertate de la un pupitru unanim ascultat. Dar așa risipit cum era, exilul românesc și-a făcut auzit glasul polifonic. De curand, d-na Georgeta Filitti a făcut să apară, la Editură Enciclopedica, o ediție ce adună publicistica din exil. E vorba despre articole publicate în ziarul Vocea libertății, care a apărut, la Atena, între anii 1954-1968. Inițiativa apariției acestei publicații, în limba română, a aparținut publiciștilor greci Vasile Moussou și D.G.Petropuliadi, cu scopul de a fi
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
ține cumva de linia unui destin, prelungită în posteritate. El însuși a scris doar două cărți - una pe care a mai apucat să o vadă, în ultimele zile agonice, Operă lui Mateiu I. Caragiale, alta postuma, Meditații critice, 1983 - si publicistica risipita prin pagini de reviste. Ultimul număr al revistei ORIZONT, 6, îi e în mare parte consacrat lui Ovidiu Cotrus - act literar important, căci generațiile tinere, care cunosc doar legendă orală și mică bibliografie, ajunsă de referință în universități, au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
Ștefănescu Schimbare de ritm Volumul Merci pour leș covrigi (ce titlu simpatic! un titlu care reglează de la inceput starea de spirit a cititorului...) cuprinde articolele scrise de Costache Olăreanu în perioada 1995-1998 pentru rubrică Fereastră din Adevărul literar și artistic. Publicistica, deci. Dar nu publicistica oricui. Autorul este un scriitor rafinat, un stilist, aflat la o vârstă la care stilul a devenit, cu adevarat, omul. Nu vom întâlni, pe tot parcursul celor 340 de pagini ale cărții, nici un moment de fanfaronada
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
Volumul Merci pour leș covrigi (ce titlu simpatic! un titlu care reglează de la inceput starea de spirit a cititorului...) cuprinde articolele scrise de Costache Olăreanu în perioada 1995-1998 pentru rubrică Fereastră din Adevărul literar și artistic. Publicistica, deci. Dar nu publicistica oricui. Autorul este un scriitor rafinat, un stilist, aflat la o vârstă la care stilul a devenit, cu adevarat, omul. Nu vom întâlni, pe tot parcursul celor 340 de pagini ale cărții, nici un moment de fanfaronada stilistica. Costache Olăreanu rămâne
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
cultivat nu ne surprinde însă foarte mult. Ne-au obișnuit cu el și Petru Creția, si Constantin Toiu, si Paul Miron. Ceea ce atrage în mod special atenția este schimbarea de ritm pe care o propune, fără complexe, Costache Olăreanu întregii publicistici românești. Aproape toate ziarele și revistele care apar în momentul de față - inclusiv ziarul al carui supliment cultural a găzduit rubrică Fereastră - sunt cuprinse de isterie. Cine le citește are impresia că urmărește un film cu Silvester Stalone. În mijlocul vacarmului
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
un vechi iatac boieresc, într-o liniște măsurată de un ceas cu pendula. Nu este exclus ca pe o masă să se afle o farfurioara cu dulceața de cireșe amare și un pahar cu apă de fântână, aburit. Pentru scriitor, publicistica este un taifas. Iar publicistul - un amfitrion, care nu are voie să vocifereze, cu venele de la gât umflate, așa cum fac atâția alți "amfitrioni" din presa de azi, speriindu-si musafirii. Atmosferă este aceea din scrisorile lui Vasile Alecsandri sau Ion
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
alții să se bucure - pe cont propriu - de frumusețea textelor. O frumusețe superficială, neconstrângătoare, un șpriț de literatură în care sifonul nu face decât să pună în valoare buchetul extraordinar al unui vin vechi. Costache Olăreanu, Merci pour leș covrigi, publicistica, București, Ed. Albatros, 1999, 340 pag.
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
care se realizează și o functie secundară, conotativa. Această utilizare, chiar dacă nu neapărat foarte subtilă, mi se pare interesantă - în sine, pentru o investigație asupra poziției vocativului în limba, ca și pentru o trecere în revistă a strategiilor lingvistice din publicistica actuala. S-ar putea urmări, în întrebuințarea marcată a vocativului, mai multe trepte de deviere față de uz. Apar, mai întîi, vocative de la prenume curente, absolut firești în limbajul colocvial, pentru care selectarea desinenței -e sau -ule depinde de terminația numelui
Vocative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17800_a_19125]
-
de deviere față de uz. Apar, mai întîi, vocative de la prenume curente, absolut firești în limbajul colocvial, pentru care selectarea desinenței -e sau -ule depinde de terminația numelui - în consoana sau în -u: Emile, Tudore, Răzvane, Victore - dar Radule. În contextul publicisticii umoristice, singura deviere pe care o aduc aceste vocative este de natură extralingvistica sau cel mult sociolingvistica: ilustrînd adresarea amicală către personalități politice, prezentate de obicei publicului, în discursul oficial, prin numele de familie. Variații ale acestei strategii presupun folosirea
Vocative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17800_a_19125]
-
Nea Quintuse, e nasol..." (AC 23, 1999, 4). Ar putea fi amintite aici și combinațiile hibride, între o interjecție de adresare de origine turcă și un nume maghiar: "bre Laszlo" (AC 2, 1999, 5). O atestare interesantă (din alt context publicistic) ilustrează încă o modificare, despre care vorbește și Domnită Tomescu, în Gramatică numelor proprii în limba română, 1998, p. 183, ca despre o tendință a limbii populare: extinderea analogica a vocativului în -e la nume masculine care au nominativul în
Vocative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17800_a_19125]