991 matches
-
de pionier. Plecând din Timișoara am văzut un alt traseu necunoscut mie și din nou am fost atent tot drumul străbătut de trenul a cărei locomotivă cu aburi scotea din când în când un fum negru cu miros pătrunzător de pucioasă. La un moment dat trenul a oprit într-o gară pe care am recunoscut-o imediat, era gara Caransebeș. Deși trecuseră opt ani de când am văzut-o prima dată, n-am uitat-o și le-am povestit colegilor din compartiment
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
idei precise despre teamă și despre curaj. În schimb, astă-noapte n-am adormit, din nou, decît spre dimineață din pricina unei furtuni care a Înnebunit marea. Pythia despletită, aiurînd, alerga parcă prin ploaie, părul Îi ardea cu flacără albă, mirosind a pucioasă, apoi se stingea, Întunecos și Îmbibat de apă, și din nou flutura incendiat, ațîțat de vînt, cum va fi fost În nopțile furtunoase la Delfi... Ni se spune că Pythia simțea adesea nevoia să-și umezească buzele În apa fîntînii
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
șși cum s-ar aflaț în niște trupuri de foc. 67. Al doilea punct. Să aud cu urechile plânsete, vaiete, strigăte, hule împotriva lui Cristos, Domnul nostru, și împotriva tuturor sfinților Săi. 68. Al treilea, să miros cu mirosul fum, pucioasă, murdărie și putreziciune. 69. Al patrulea, să gust cu gustul lucruri amare, ca lacrimi, tristețe și viermele conștiinței. 70. Al cincilea, să pipăi cu pipăitul felul cum focurile ating și ard sufletele. 71. Dialog. Purtând un dialog cu Cristos, Domnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
existăm. Fiindcă, în ritmul în care merg ei...! Stai acolo, scumpa mea, neapărat. Lucrează și fii tare. Scutură-ți toropeala. Ca sacrificiul nostru să fie justificat, una din noi două trebuie să fie fericită, în afara acestui cerc de fier, de pucioasă, de iad. Dacă ies, simt ciuma în jurul meu; dacă stau acasă, ca acum, îl aud pe omul de serviciu care spală cabinele liftului strigând: „la o parte, to varoș“*; la 5½ am să mă duc la școală și, de cum am
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
evreii din această zonă (fapt inedit pentru culegătorii de folclor din epocă). Astfel, dintre cei 67 de informatori populari chestionați de Lupașcu, 8 (adică 12%) s-au declarat a fi evrei. În vin se punea și sulf („Este cunoscut că pucioasa oprește vinul de a se oțeti”) sau un sulfat, numit În popor „must de pucioasă”, spunea la jumătatea secolului al XIX-lea Ion Ionescu de la Brad, părintele agronomiei moderne românești. Pentru a curăța vinul și a nu-l lăsa să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
67 de informatori populari chestionați de Lupașcu, 8 (adică 12%) s-au declarat a fi evrei. În vin se punea și sulf („Este cunoscut că pucioasa oprește vinul de a se oțeti”) sau un sulfat, numit În popor „must de pucioasă”, spunea la jumătatea secolului al XIX-lea Ion Ionescu de la Brad, părintele agronomiei moderne românești. Pentru a curăța vinul și a nu-l lăsa să se acrească, se turna În el „un fel de must Înadins pregătit cu pucioasă”. „Acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de pucioasă”, spunea la jumătatea secolului al XIX-lea Ion Ionescu de la Brad, părintele agronomiei moderne românești. Pentru a curăța vinul și a nu-l lăsa să se acrească, se turna În el „un fel de must Înadins pregătit cu pucioasă”. „Acest must de pucioasă - continuă agronomul român - nu fierbe, este dulce, are miros tare greu de pucioasă și numai două sau trei garafe turnate Într-un poloboc sunt de ajuns spre a curăți tot vinul din el” <endnote id="(369
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jumătatea secolului al XIX-lea Ion Ionescu de la Brad, părintele agronomiei moderne românești. Pentru a curăța vinul și a nu-l lăsa să se acrească, se turna În el „un fel de must Înadins pregătit cu pucioasă”. „Acest must de pucioasă - continuă agronomul român - nu fierbe, este dulce, are miros tare greu de pucioasă și numai două sau trei garafe turnate Într-un poloboc sunt de ajuns spre a curăți tot vinul din el” <endnote id="(369, pp. 157-158)"/>. Iată deci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Pentru a curăța vinul și a nu-l lăsa să se acrească, se turna În el „un fel de must Înadins pregătit cu pucioasă”. „Acest must de pucioasă - continuă agronomul român - nu fierbe, este dulce, are miros tare greu de pucioasă și numai două sau trei garafe turnate Într-un poloboc sunt de ajuns spre a curăți tot vinul din el” <endnote id="(369, pp. 157-158)"/>. Iată deci un posibil mod de naștere a legendei În discuție. Pentru ca băuturile spirtoase să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din Basarabia. A fost aleasă deputată în Sfatul Țării, iar după Unire devine directoarea Școlii Eparhiale de Fete din Chișinău (1918-1938). La ocuparea Basarabiei de către Sovietici în 1940, Elena Alistar locuiește la Iași o scurtă perioadă, apoi se stabilește la Pucioasa, jud. Dâmbovița, unde a murit în 1955. Este înhumată la cimitirul Bellu din București, în parcela Eroilor Patriei. În memoriile sale descrie, în principal, năzuințele Basarabiei de a se desprinde de ocupantul sovietic, acestea fiind o cronică fidelă a unei
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
ascult la păsări triste ce noaptea se deștept; S-ascult tempeste negre departe-ntărîtate, Și prăvălind copacii, torente-nfuriate, Și văile să urle de un potop ce-aștept. Și trăsnete în cremeni izbind neîncetat Să umple tot eterul de aburi de pucioasă, Să surpe în prăpăstii o stâncă scorburoasă, Să zbiere pe ea ursul de groază spăimântat. Poetul dezvăluie o artă decorativă de sursă hugoliană în tablouri amănunțite, sclipitor arheologice, vrednice de un Th. Gautier și pe care un parnasian le-ar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fața pămîntului; munții se vor răsturna, pereții stîncilor se vor prăbuși și toate zidurile vor cădea la pământ...38,22 Îi voi judeca prin ciumă și sînge, printr-o ploaie năprasnică și prin pietre de grindină; voi ploua foc și pucioasă peste el, peste oștile lui și peste popoarele cele multe care vor fi cu el”. Textul lui Ezechiel nu se referă la faptele din perioada sa pentru că din regatul lui Iuda au fost deportate în imperiul babilonian, 4595 persoane în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și stîncile, fiarele și toate viețuitoa- rele cerului, mării și pămîntului se vor cutremura iar din cer va ploua cu ploaie năprasnică și pietre de grindină, va veni peste oaste și peste popoarele care vor fi cu el foc și pucioasă din cer și mulți vor pieri. Spectacolul groazei este o descriere a unei erupții vulcanice foarte mari ce a avut loc în regiune și a determinat o adevă- rată catastrofă pentru populațiile din Europa, Asia și nordul Africii. Iar această
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
precum: și tu accepți locul 1 pe lista europarlamentarelor în cadrul PNL ??? de ce nu s-a dus la PLD, dacă simte liberal-icește? (discuție de pe forumul ziarului "Cotidianul", http://patrasconiu.blog.cotidianul.ro,17.VIII.2007) Tatăl care a trimis foc și pucioasă peste Sodoma și Gomora și-a revizuit azi pozitzia political correct-icește? (discuție de pe forumul ziarului "Cotidianul", http://teodorescu.blog.cotidianul.ro, 26.X. 2007) Proiectu' lui Băse și-al Serviciilor de intelighentză (care evident că nu l-au abandonat deloc
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
parcurs cel puțin o dată cu ochii deschiși și mintea la pândă. Este, însă, o demonstrație mai întâi pentru noi înșine, adică o reverificare la care invităm și cititorul dornic să afle lucruri noi și să facă legătura între ele. Mercur și pucioasă 12/24 mai: „în ziua care ați avut bunăvoința a-i trimite 200 franci am chemat doctorul pentru ranele de la picioare. Ordonanța este de 3 ori pe zi, iod de băut, și extern unsuri în baie fiartă cu romaniță (mușețel
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
80 de grame în total trecute prin trupul bolnavului desigur, cu iodul adiacent. 20 iunie/2iulie: „Mihai se află foarte bine în tot feliul fizicului. Patru fricțiuni de șapte grame de mercur mai are să facă, pe urmă o baie de pucioasă, pe urmă o pauză de două zile și vom putea pleca la Lacul-Sărat. Având deplină convingere că se va face cu siguranță bine. Ordonanța medicilor este ca să mai iau cu mine două zeci fricțiuni de mercur, fiecare de 4 grame
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
reclamat boala lui așa de mari cheltuieli, dar acum este ceva îngrozitor! Șase franci și patruzeci de bani purgativul pe zi, opt franci pe o zi jumătate Țitman care îl ia în interior, patru franci fricțiunea, un franc cincizeci bani pucioasă în baie, servitorul cincizeci franci pe lună, și încă am avut noroc că a venit cu azi cincisprezece zile în simțire și am putut da drumul femeii, care sta în permanență de spăla/ vrea să spună că de 15 zile
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
28 iunie/10 iulie: Doctorul nu s-a întors încă din Cernăuți. Din cauza lui nu pot azi pleca, nu am curaj până nu mi-a zice el. Mihai este foarte bine, numai e slab. Aseară au mântuit și baia de pucioasă.(...) Observ că cum se supără boala îl necăjește și mai tare.” Hanrieta încă nu știe că se pregătește să meargă la Lacu-Sărat, dar va ajunge la Iași, la consultul medicilor de acolo. 16/28 iulie: „La Pașcani, lui Mihai i-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
place a fi lăudat, deși în fond a făcut adevărată minune cu știința, mai probabil decât Cristos.(...) Mihai stă toată ziua în casă, că nu are voie să iasă afară. Fricțiunile, în număr de cincizeci, le mântui miercuri. Băi de pucioasă tot trei pe zi, numai cu constipația este o muncă mare și pentru el și pentru doctor. Isac are mare speranță să iasă din mâinile sale cu totul sănătos, că mintea este o adevărată minune.”. începem să numărăm iarăși gramele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și vindecarea ei radicală.(...) De miercurea trecută, când a mântuit cura mercurială, Isac i-a ordonat trei oca de lapte pe zi să beie în loc de apă, poamă un kilo la șase oare dimineață, o dată pe săptămână tot o baie de pucioasă. În fine, cea mai mare muncă este constipația. Isac uneori este înfuriat pe el însuși, cum de nu poate să cunoască din ce cauză provine. Spune Isac că de când e el doctor n-a gândit la un pacient așa de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și le păstra) în discuțiile cu Hanrieta - iar aceasta îl va fi reținut. O nouă cură, o nouă viață 26 noiembrie: „De azi începe o cură nouă: hapuri de fier de trei ori pe zi, băi o dată pe săptămână fără pucioasă, primblare două ore pe zi - pe jos când nu plouă. Chiar acum este la plimbare. Mâncare bună, vin vechi o litră; în restul zilei de câte ori poate bea lapte crud.”. Eminescu lua fier încă de prin 1880 și se prea poate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
acesta să fi fost „tratamentul radical” pe care doctorul Isac îl aplică după scrisorile medicale din Viena. Dintre destul de multele trimiteri, apelăm la scrisoarea sa către Veronica Micle din 6 iunie 1882: ,,Nu știu încă bine unde să plec: la Pucioasa, la Strunga, la Balta Albă, la Lacul Sărat, dar destul că de plecat trebuie să plec căci picioarele mele au nevoie, fie de băi sărate, fie de băi alcaline, dar însfârșit de băi cari au efect determinant asupra pielei. Tratamentul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
al meu prefăcutu-s-a, luînd chipul unei Ciori"***; Avînd Aripe, cum cred că v-am spus înainte, Țîșnit-am printr-o Cavernă și ciocănit-am la a Iadului ușă. Iese dl Diavol Portar"; "Ei bine, intrat-am năuntru, și ce credeți? În loc de Pucioasă și Foc și Putori, Era acolo ca la Mascaradă, Totul Grandoare, totul Paradă. Aici se-afla un Amfiteatru, Acolo se găsea micul Tîrg de Fîn****, Cu Diavoli Actori foarte pricepuți, Care făr' a se-înnegri interpretau pe Othello. Și cu
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
35, 50-51, 53, 71, 74, 97, 150, 174, 203, 214, 260, 360 Poarta Albă 62, 71, 74, 129, 135-136, 159, 163, 210, 216, 323, 347, 349 Poduri 353 Porțile de Fier 341 Potău 247, 268 Premenari 304 Prundu Bârgăului 201 Pucioasa 217 Pui 146 R Racovița 129 Rahova 112 Râmnicu Vâlcea 299-301, 303-308, 321, 324-327, 329, 331, 340, 343 Râpa Robilor (Aiud) 244 Rașca 28 Răstoaca 366 Războieni 79 Recea (mânăstire) 363 Reghin 199, 242 Reșița 35, 336 Roma 22 Rona
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
GRĂDINARU, Dan (18.07.1951, Pucioasa, j. Dâmbovița), prozator și istoric literar. Este fiul Varvarei (n. Cioromela) și al lui Vasile Grădinaru, funcționar. A urmat școala primară și gimnazială la București și a absolvit tot aici Liceul „Aurel Vlaicu” în 1970. Este absolvent al Facultății de
GRADINARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]