719 matches
-
Un profesor universitar din Timișoara a fost filmat și prezentat la TV, cum s-a dezbrăcat de pantaloni și a chemat-o pe o studentă (care venise la reexaminare, pentru mărirea notei), să facă sex cu el, zicând: „Vino, încoace, puișorule !” . Este o degenerare morală alarmantă. Ar trebui să fie interzis, prin lege, abuzul sexual al profesorilor asupra elevilor și studenților. Atâta timp cât examinarea și promovarea elevilor și studenților se face de către profesorii lor, discipolii sânt obligați să accepte orice abuz din partea
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
galbenă cu două brâuri cafenii pe margini, și draperii cu dungi verzi și garoafe galbene pe fond palid. Un fotoliu cam uscățiv, cu tapițerie buretoasă, roșie cu desene turcești, se sprijinea de peretele cu fereastra. Pe el se aflau doi puișori verzi de pernă, un pulovăr cafeniu aruncat la întîmplare și un prosop plușat, galben. Cel mai interesant era însă peretele din stânga mea. Lipită de el se afla, lângă ușă, o toaletă cu oglindă. Un tub metalic cu capac de plastic
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de Miza avec qui Radou n’a pas couché... Și Sophie, care în primul moment n-a putut să se abțină : — Dommage ! Și Ștefan, semne discrete : sssst ! Margot e aici ! Și Sophie, alte semne discrete, liniștitoare : copila nu înțelege... — ...ei, puișor, este o minune a lui Dumnezeu cum se deschide trupul femeii ca să iasă copilul... Cum se desfac oasele, este o minune dumnezeiască, i-a răspuns madam Ana. (Și Sophie, la un jour fixe, Mizei : închipuiește-ți, ma chère, nu s-a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să vadă tot, să știe tot... Câte eforturi, și nu pleca, nu pleca ! — E, că și io tot așa stau, ș-încă d-azi dimineață ! Las’ că-i și târziu, iote ce noapte-i afară, și orbecăi pân gropile de la Puișor... Și să vezi ce-mi pățește cocoașa când oi intra în casă ! M-așteaptă lighioana bătrână în capu străzii cu reteveiu... Vica începe să-și strângă lucrurile de plecare. — Așa că dă Dumnezeu și o iau din loc, că tot trebe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
din nou să se mai joace, apoi ieșise afară, unde-l găsise pe Zet așteptându-l, după care inspectase colonia de rândunele de sub streșini, aferate să-și renoveze cuiburile de anul trecut. Mai târziu, în vară, vor putea fi văzuți puișorii, scoțându-și căpșoarele peste marginea cuiburilor, ca niște păpuși cu fețișoare albe. Brian și Gabriel veniră să-l caute, iar el îi însoțise, împreună cu Zet, până la Hattie și Pearl, care stăteau afară, cu părintele Bernard. Zet alergase de-a dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ce vreau să spun... Nu merita lucrarea asta premiul întâi? Vreau s-aud de la tine, Rareș. Merita sau nu? Ai vreun răspuns, Rareș?... Ai vrut să nu faci rău și uite ce-a ieșit! Ai strivit cu piciorul un biet puișor. Vezi?... Dacă n-ai uitat ce s-a petrecut cu atâția ani în urmă, nu-i bine, Rareș. În țară se întâmplă atâtea lucruri frumoase. Tu, Rareș, nu-ți iubești patria?... Nelu Mârza, clasa a II-a. Lic. N. Bălcescu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
e mare, dacă e mic? Nu e mare. E scump! Sigur că e scump dacă e mare și nu e mic. Ba, de mic e mic. Da-i scump! Sigur că e mic și scump, c-așa-s ăștia micii, puișorii mămicii! Cum spuneam...Mexham Liftenburg von der von... un celebru savant... ...un celebru savant român! Nu! Că a trăit în Austria! Aha! Și pe ăsta ni-l furară străinătatea! Îl furară, că așa a pățit. Ca Lache! N-am auzit
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
foarte incomodată de fum, dar, treptat, s-a obișnuit să respire fumul toxic, corpul său devenind din ce în ce mai intoxicat. Puii de barza au ieșit din ou și barza trebuia să zboare tot mai des ca să le procure puișorilor hrana zilnică. După un timp puișorii au crescut, și-au luat zborul și se descurcau singuri în procurarea hranei. Odată cu venirea toamnei, proprietarul punea tot mai multe lemne pe foc, iar fumul devenea tot mai gros. De la un timp, sănătatea
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
s-a obișnuit să respire fumul toxic, corpul său devenind din ce în ce mai intoxicat. Puii de barza au ieșit din ou și barza trebuia să zboare tot mai des ca să le procure puișorilor hrana zilnică. După un timp puișorii au crescut, și-au luat zborul și se descurcau singuri în procurarea hranei. Odată cu venirea toamnei, proprietarul punea tot mai multe lemne pe foc, iar fumul devenea tot mai gros. De la un timp, sănătatea berzei a început să se șubrezească
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
la primăvară să-și facă cuib în alt loc ferit de fum și anume poate pe un stâlp de telegraf de unde să poată saluta copiii care au îngrijit-o și de unde putea să urmărească sosirea celorlaltor păsări printre care și puișorii ei. Acum ascultă cu plăcere cântecul copiilor care se jucau zglobii prin curte:, „Berzele s-au dus, s-au dus, Nu mai stau pe casă sus Cocoțate-ntr-un picior Croncănind din ciocul lor “ Povestea ciocolatei Într-o zi, Ingrid
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
aștept să ne jucăm, gândăcelule! - și eu doresc să mă joc, dar trebuie să avem grijă să nu ne vadă o pasăre care zboară pe aici prin pădure după hrană. Poate să ne ia în cuibul ei ca hrană pentru puișori. - Vrei să mergem să ne jucăm la malul apei care se vede colo-n vale? Vrei? Spune! Se grăbi gărgărița să adauge! - Nu cred că o să merg, mama mi-a spus că e periculos să mă depărtez de casă. Cum
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
faptului, dar numele acela îmi rămăsese tipărit în minte. Dacă ar fi fost un nume obișnuit l-aș fi uitat poate de atunci.) Ba îmi amintesc că am vrut chiar s-o întreb în glumă: "Cine-i acest Nenișor? Vreun puișor?" Ea îmi luă vorba din gură și după aceea am uitat de Nenișor și cartea de vizită. Am găsit însă ocazia potrivită ca s-o descos despre o chestiune care mă rodea mai de mult, dar nu îndrăzneam de teamă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
lui. Inima lui poate duce multe poveri și multe tristeți. În inima lui se transformă toate în zâmbete și îmbrățișări. Hai, pune tristețea ta în inima mea și vei vedea! - Tată, inima ta e mai mare ca inima mea? - Da, puișor! E mai mare fiindcă și eu sunt mai mare...Dar copiii nu pot avea inima mare, cât pieptul?Ba, da, copile drag! Orice om poate avea inima mult mai mare atunci când îi iubește pe toți semenii, când le face bine
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
În afară, presupun, poate, de părinții și de apropiații arșilor de vii, de acolo, din DISCOTECA BINGO. BLÂNDEȚEA Hai, Blândețea, nani-nani, cu bunica ta cea dragă! Hai, taci, și, nani-nani! Dormi cu florile, și cu zorile, și cu zâmbetele, toate, puișori de nestemate! Hai, Blândețea, dormi, ușor, spre iubirea tuturor! Bunica Cica se opri din legănat. Și din cântat. Blândețea adormise. Adormi, ceva mai încolo, și ea,în patul de alături cu legănușul. Trecu seara. Trecu noaptea. Trecură alte zile, alte
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
oară. Ce palate erau aici, parcă gândea grecu’ că n-a mai muri. Nici vrabia n-o lăsa să zboare pe deasupra. După un timp adaose : - Ai văzut bătaia lui Dumnezeu ? Alt viscol la București. Și la noi i-a trântit puișorul ist de ger de țâpă porcul. Așa spunem noi, în clasa de jos. ...Sprinten nașul ! făcu el admirativ spre bătrânul care, tăcut, o luase înainte. Unde ai zis că stai? Las că știu. Casele lui dom’ comisar Butelcă. Auzi, nașule
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
atinge, e plină de păianjeni! și el, cu spatele la maică-sa, care era o femeie fermecătoare, Încercînd să ajungă la clanța ușii. Caleașca și odăile pentru servitori au exercitat Întotdeauna o stranie fascinație asupra lui Julius, fascinația acelui „nu pune mîna, puișor; pe aici nu e voie, darling“. Tatăl lui murise nu de mult. Murise cînd el avea un an și jumătate. De cîteva luni Julius hoinărea prin palat, dintr-un capăt la celălalt, căutînd să rămînă singur, dacă se putea. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
sufragerie și privirea lui, oriunde s-ar Întoarce, Înseamnă o insultă și aici și acolo și dincolo, găina, găina și acum au intrat și puii: Julius face un pas, cu gîndul să se aplece și să-i mîngîie: găina și puișorii fug speriați, Încă o insultă și el care voia să-i mîngîie și să-i zîmbească lui Guadalupe, a speriat bietele păsări, care au prins să cotcodăcească și el din nou o insultă pe Guadalupe, care nu Înțelege și e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
urmă Eu nu știu ce să-ți mai scriu... Când mama mă alinta, în copilărie, nu mă impre sionau deloc giugiulelile ei, le consideram normale și cuvenite. Nu voi uita însă niciodată cum mi-a spus tata de două sau trei ori „puișor“, căci tata a fost întotdeauna aspru cu mine și uneori de-a drep tul rău. Era la fel cu Cristian Vasile. Era o minune că bruta în smoking putea da atâta duioșie virilă refrenului: Ce vrei să-ți scriu Acuma
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
viitor, jur să fiu mai curajos și să fac ce trebuie făcut. Dar cum a ajuns Verde Împărat aici? Cum de s-a însănătoșit? Și cum o fi scăpat el din ghearele mamei zmeoaice? A, Lăcomia era în peșteră, împreună cu „puișorii” ei fioroși. Dar, totuși, cum a călătorit până aici, în creierul munților, Verde Împărat, care nu se putea ridica din pat? Veți spune că în vis se poate orice. Vis - vis, dar nici chiar așa! Au și visele regulile lor
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Iar pe prispă singurea, Văduvioară tinerea, C-un picior îmi legăna Copilaș înfășățel, Ce îi râde frumușel. 84 {EminescuOpVI 85} Și cum codrul se frământă, Ea își cântă, ea-și descântă, Legănând dintr-un picior Îi zicea încetișor: - Nani, nani, puișor, Nani, nani, copilaș, O poveste spune-ț-aș, O poveste drăgălașă Ca să-mi crești voinic în fașă. Tată-meu era cioban, Câte clipe-s într-un an Tot atâția baci avea Cu mii turme - alăturea, Turme mii de mielușele, Ciobănașii
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
îi cuvînta: Dochie, drăguța mea, Știi tu ce-ai cerut ori ba? Nici o știi, nici o vei ști, Și eu tot voi împlini. 91 {EminescuOpVI 92} Zâna pe copil se pleacă, Ochi-n lacrimi i se-nneacă Și ea zice - încetișor: Nani puișor, Cerul când o să te scoli Ți-o trimite soli, Căci ți-e dat acum de soarte Viață fără moarte Și ți-e dată tinereță Fără bătrâneță. Un cuvânt măcar să nu zici, E sfârșitul unei muzici, Blânde și aeriane Ca sunarea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
îmblet alintată - Ar trebui sărutată. Pe când arde focu-n vatră, Lupii urlă, cânii latră, Iar ea toarce din fuior Legănând cu un picior Albia c-un copilaș, Adormit și drăgălaș, Alb ca felia de caș. Și ea zice - ncetișor: - Nani, nani, puișor, Dormi, drăguță, dormi în pace, Că la vară eu ți-oi face Sub cel tei bătut de vânt Așternutul la pământ. Vântul că va aromi Iară tu vei adormi, Vor pătrunde stelele Toate rămurelele, Iară luna va străbate A noastră
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dobândă. 10 Frunză verde poamă - neagră, Tot satu mă-ntreabă De ce-s tânără și slabă? Io le-am spus de ce-am slăbit, Că-n lume mult am iubit, C-am fost iute la iubit, Și-nțeleaptă la cuvânt. Un puișor ce-l aveam Cu dînsu mă mângâiam; Nu știu zace sau mi-i bine Sau nu gândește la mine; Pe când alta nu iubea El la mine tot venea, De când pe alta iubește El la mine nici gândește. Cucule, fă-te
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
colanul nu te - ajunge. Dă rochița la bădița, Că bădița-i negustoriu Ș-a da-o la croitoriu Și-a lărgi-o subsuori Ș-a da mai multe parale Ș-o lărgi-o pîn-în poale Și-oi mai da un puișor Și i-a trage - un cercușor. 12 Frunză verde măr domnesc, Mă cutremur și gândesc Cu puica să mă - ntîlnesc, Două vorbe să-i vorbesc, Inima să-mi răcoresc. Când m-am dus m-am întristat Și cu groaz - am
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
am dat gurița mea, Și tu-n loc de mulțămire Măi, bădiță, trandafire... Mă, bădiță, păr sucit Șezi la noi Dac - ai venit, Decât vini și iar te duci Mai bine te-aș vede-n furci. 145 {EminescuOpVI 146} 30 Puișor de la pădure, Du-te la mândra de-i spune Să nu se gate - așa bine, Că, zău, capul mi l-o pune - Ce să mi-l pue, că-i pus, Numai cât mai stă în sus! 31 - Tu te duci
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]