1,471 matches
-
posesiv și constructiv. Se poate desprinde de mai sus faptul că agresivitatea este legată de satisfacerea nevoilor esențiale ale vieții, punct de vedere însușit de psihanaliză. S. Freud vorbește chiar de două instincte fundamentale: instinctul vieții, Eros, având la bază pulsiunile sexuale, și instinctul morții, Thanatos, având la bază pulsiunile agresive. Agresivitatea poate fi constituțională (temperament impulsiv, violent) sau dobândită, de tip accidental (traumatisme cranio-cerebrale, epilepsie, alcoolism, toxicomanii etc.). Agresivitatea este o structură pulsională proprie individului. Ea trebuie considerată din acest
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
faptul că agresivitatea este legată de satisfacerea nevoilor esențiale ale vieții, punct de vedere însușit de psihanaliză. S. Freud vorbește chiar de două instincte fundamentale: instinctul vieții, Eros, având la bază pulsiunile sexuale, și instinctul morții, Thanatos, având la bază pulsiunile agresive. Agresivitatea poate fi constituțională (temperament impulsiv, violent) sau dobândită, de tip accidental (traumatisme cranio-cerebrale, epilepsie, alcoolism, toxicomanii etc.). Agresivitatea este o structură pulsională proprie individului. Ea trebuie considerată din acest motiv o stare psihologică de natură potențială, putându-se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se poate manifesta fie sub forma „afirmării”, fie sub forma „violenței”; afirmarea este latura activă a Eului tare, orientat în raport cu valorile Supra-Eului moral; ea se caracterizează prin dominanță, demonstrativitate și histrionism; violența este latura haotică a Eului tare, orientat în raport cu pulsiunile primare inconștiente; e se caracterizează prin impulsivitate, caracter irațional nereflexiv și heteroagresivitate; 2) Eul de tip slab, cu o dinamică areactivă, situație în care „abaterea” de la normalitate se poate manifesta fie sub forma „refugiului”, fie sub forma „dependenței”; refugiul este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru înțelegerea structurilor și a conduitelor deviante ale persoanei umane. Aspectele mai sus menționate sunt redate sintetic în schema de mai jos. Figură p. 150 Dinamică reactivă Activ orientat în raport cu valorile Supra-Eului moral AFIRMARE dominant, demonstrativ, histrionc Haotic orientat în raport cu pulsiunile primare inconștient VIOLENȚĂ impulsiv, irațional, heteroagresiv Inactiv retragere în fața situațiilor, cu izolare până la autoagresivitate REFUGIU defetist, anxios, autoagresiv Amorf imaturitate afectivă structurală a Eului, imagine de sine vagă DEPENDENȚĂ submisiv, nevoia de protecție, frustrare Tare Stabil EUL Instabil Slab Dinamică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nici accepta. Din punct de vedere moral, acest tip de personalități sunt fie disperate, fie fanatice. Ele nu au o conștiință morală a responsabilității și respectului, pentru că le lipsesc valorile moral-spirituale și cultural-sociale autentice. În locul acestora, ele acționează sub imperiul pulsiunilor primare, într-o manieră subiectivă sau, mai exact, de factură irațională. În plus, aceste personalități deviante refuză de regulă orice fel de suport moral sau de ajutor concret din partea societății. Sunt devianții bolnavi psihic? În sensul strict medico-psihiatric, nu. Din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reuniți în „spectacol”, sunt angajați coparticipativ în „trăirea” competiției, indiferent de forma acesteia. Această „trăire colectivă” reprezintă o formă de „descărcare pulsională” cu efect de catharsis, contribuind, în mod paradoxal, ca factor terapeutic la „eliberarea maselor” de tensiunea intrapsihică a pulsiunilor primare și la realizarea unei stări de satisfacție. Instinctul combativ se poate manifesta la orice vârstă. El este automat, necontrolat și necontrolabil, violent, caricatural și prezintă un mare grad de periculozitate. P. Bovet distinge cinci faze succesive în ceea ce privește modul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
moartea, determinat de motivații și motive fie de ordin endogen, psihogen (suicidul endogen), fie de ordin exogen, legate de conflicte sau alte cauze externe (suicidul reactiv). K.A. Menninger observă în cazul suicidului intrarea în acțiune a trei grupe de pulsiuni agresive: dorința de a muri (to wish to die), dorința de a omorî (to wish to kill) și dorința de a fi omorât (to wish to be killed). E. Durkheim, deși situează cauzele suicidului în afara persoanei, în sfera socială, nu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tipurile de relații interumane au un caracter specific: a) prostituata este persoana dependentă, care exercită presiuni erotice asupra potențialilor săi parteneri; b) partenerul ocazional este persoana care, în virtutea tendințelor sale pulsionale erotice, se „îndreaptă” către prostituată în scopul satisfacerii acestor pulsiuni; c) modelul socio-cultural, prin valorile morale ale societății, constituie „elementul de referință” în cadrul acestui scenariu; el exercită o dublă influență asupra celor doi „parteneri”; în acest sens, modelul socio-cultural efectuează o acțiune de „respingere social-morală” a persoanei prostituatei, care este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
celor doi „parteneri”; în acest sens, modelul socio-cultural efectuează o acțiune de „respingere social-morală” a persoanei prostituatei, care este astfel o persoană de două ori victimizată; pe de o parte, de reprobarea modelului socio-moral, iar pe de altă parte, de pulsiunile erotico-sexuale ale partenerului ocazional; asupra partenerilor ocazionali, modelul socio-cultural exercită o acțiune de toleranță, de „permisivitate ocazională”, mascată de conveniențele sociale, care favorizează acțiunea pulsional-agresivă a acestora față de prostituate. C. Lombroso și E. Dupré s-au ocupat în mod special
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de a pleca adesea fără nici un scop, în spirit aventurier, căreia individul nu-i poate rezista. Ea are un caracter imperios, fiind imposibil de stăpânit. Fuga este solitară. O formă de a fugi este și dromomania. Motivațiile fugilor sunt numeroase: pulsiune imperioasă, stare de anxietate, tulburări de comportament, boli psihice (epilepsie, alcoolism), tulburări de conștiință cu acte ambulatorii. Vagabondajul este o tendință obișnuită, permanentă, a unui individ de a nu se putea fixa în nici un loc stabil, pentru o durată mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
respectiv al perversiunilor”. Perversiunile se definesc prin raportul dintre om și valorile morale în sfera câmpului social. Ceea ce constituie factorul favorizant care strică echilibrul dintre om și valorile morale este criza modelului socio-cultural, exprimată prin: devalorizare, anomie, eliberarea haotică a pulsiunilor instinctuale, fără nici un fel de cenzură socio-morală, intervenția unei „morale diferențiate” de tip permisiv (A. Bayet), care deschide posibilitatea de manifestare în spațiul social a acestui tip de forme sociopatice. Ceea ce are importantă în acest caz este „regimul social al
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
violuri, criminalitate etc.). Crizele sunt expresia scăderii până la anulare a factorilor de control și normare socială, a „factorilor de cenzură”, a micșorării coeziunii sociale, cu anularea statuturilor și a rolurilor sociale. În aceste condiții, se produce o „eliberare haotică” a pulsiunilor colective a maselor sub forma conflictelor sociale. Obictivele acestor „descărcări pulsionale colective” au un caracter simbolic și sunt reprezentate prin instituțiile și organele puterii, care devin „simbolurile crizei”, considerate „cauze ale crizei”. În locul vechilor instituții și organisme social-statale apar „noi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anxietate, plâns, idei de suicid. Suicidul constituie una dintre formele majore ale riscului nu numai pentru sănătatea mintală, ci și pentru viața individului. Este caracterizat prin deprecierea imaginii de sine, dezgust pentru viață și dorința de a muri, manifestate prin pulsiunea imperioasă de a-și suprima propria viață. Afecțiunile psihosomatice sunt un domeniu în care igiena mintală poate acționa cu succes. Ele au un caracter polimorf, o etiologie și mecanisme psihopatologice complexe. Având un rol determinant în alterarea stării de sănătate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sine, trebuie educate autocontrolul individului și independența acestuia. Aceasta corespunde cu principiul latin: „Imperare simi, maximum imperium est”. c) Principiul abținerii. Acesta este un principiu esențial de igienă mintală, care trebuie transmis individului prin educație. El privește regimul instinctelor, al pulsiunilor și tendințelor individuale și cere ca acestea să fie supuse unui control strict de către individ, care trebuie să le domine, nu să se lase dominat de ele. Este un vechi principiu moral al stoicilor, care-l recomandau pentru obținerea stării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
moral și social de actele lor. În statul totalitar, inițiativa, libertatea și voința de afirmare și acțiune individuală sunt anulate. Conduitele se desfășoară în mod obligatoriu conform cu normele impuse de stat. În acest caz, individul nu-și mai poate descărca pulsiunile, care, acumulându-se, duc la grave tulburări de sănătate mintală: nevroze, stări reactive, depresii, sinucideri. În statul anomic, reprezentând forma statală care succede crizei statului totalitar desființat, apar noi forme de manifestare a sănătății mintale în criză. Datorită suprimării modelului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
într-o stare de confuzie. Reprimarea libertăților este înlocuită cu o pseudolibertate haotică, în cadrul căreia fiecare se conduce după bunul său plac. În această situație, lipsind normele reglatoare ale conduitelor și acțiunilor sociale, comportamentul va dobândi un aspect predominant deviant. Pulsiunile acumulate în perioada anterioară se vor descărca, manifestându-se sub forma conduitelor deviante, a violenței heteroagresive. Va scădea rata suicidului și va crește rata violurilor, a crimelor etc. Modelul de educație în sfera igienei mintale trebuie să țină seama de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în același timp, o deteriorare a stării de sănătate mintală, de la criminalii profesionali nepatologici până la criminalii neprofesionali patologici (vezi și schema lui M.B. Clinard). W.C. Kovarcens se referă în special la delincvenții tineri, în cazul cărora distinge două variabile asociate: pulsiunea delictuală și tulburarea emoțională. Aceste aspecte se pot vedea clar în schema de mai jos: N tânăr normal tânăr delictual, fără tulburări emoționale -TE AN tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar nedelictuale cu tulburări emoționale +TE D.C. Gibbons propune o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
următoarele teme: o stare de sănătate perfectă și durabilă, o societate lipsită de boli și suferințe, suprimarea bătrâneții, o tinerețe perpetuă etc. Este absolut clar că ne plasăm cu analiza noastră în sfera unui imaginar medico-psihologic în care sunt sublimate „pulsiunile (aspirațiile) spirituale” colective, din care se vor naște mituri și utopii. Garanții acestor dorințe utopice sunt zeițele Hygieia și Penaceea. Prima este cea care previne bolile și menține sănătatea, cea de-a doua este cea care vindecă în mod miraculos
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
că este posibil să se obțină ceea ce aspiră și visează umanitatea în sfera imaginarului colectiv: prelungirea vieții, suprimarea bătrâneții și învingerea bolilor. Toate aceste încercări experimentale, în marea lor majoritate serios fundamentate științific, au însă aceeași „motivație”, care vine din pulsiunile spirituale ale Supra-Eului colectiv, ele fiind însă susținute și demonstrate de fapte și experimente conduse de savanți în laboratoarele de cercetări științifice. La originea acestor cercetări se află vechiul „motiv al creării artificiale a omului” - homunculus. Acest experiment din laboratoarele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
colective ale umanității și sunt expresia unor arhetipuri universale, colective. Ele vor trebui însă dublate de valorile morale și spiritual-religioase care aduc consolare și stabilitate interioară pentru individ, dar în același timp și ordine și armonie pentru grupurile umane. Îmbinând pulsiunile inconștientului cu aspirațiile Supra-Eului, igiena mintală va dobândi valențe și funcții noi în viața cetății și a comunităților umane, ocupând, în felul acesta, locul pe care-l merită. Pentru înțelegerea acestor aspecte, să insistăm asupra semnificației utopiilor igienei mintale. 7
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
30, 2, 1992. Enăchescu, C., „Sindromul presuicidar”, în Neurologia, 1-2, 1991. Enăchescu, C., „Struttura ed esistenza nella psicologia normale e patologica (Saggio nella questione ontologica nella patologia mentale)”, în Riv. Psicol. Soc., 17, 4, 1970. Enăchescu, C., „Suicidul și balanța pulsiunilor”, în Bul. Inf. IPSMP, 2, 4, 1994. Enăchescu, C., Tratat de psihanaliză și psihoterapie, EDP, București, 1998. Enăchescu, C., Tratat de psihologie morală, Editura Tehnică, București, 2002. Enăchescu, C., Tratat de psihopatologie, ediția a II-a, Editura Tehnică, București, 2001
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de 400/100 000 pentru bărbați și 180/100 000 pentru femei. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei depresive reapar pulsiunile suicidare. În depresie, riscul la suicid este prezent atât În debutul, cât și În finalul tulburării. Evaluări antrerioare efectuate pe pacienții spitalizați au remarcat, că riscul la suicid În depresia delirantă este de 5,3 ori mai mare comparativ cu
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
depresie majoră. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei, reapar pulsiunile suicidare. Riscul la suicid În depresia psihotică cu idei de culpabilitate și inutilitate, este de 5,3 ori mai mare, comparativ cu formele nedelirante. Scopul lucrării. Evaluarea cauzelor și organizarea tratamentului la pacienții depresivi suicidari. Material și metode. Această lucrare
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
a Învinge opoziția lor la spitalizare vor fi folosite intervenții psihoterapeutice și medicamentoase. Internați În spital, pacienții vor fi supravegheați permanent, se vor prescrie antidepresive, neuroleptice, iar externarea lor se va face numai la dispariția durerii morale, ce constituie sursa pulsiunii suicidare. În studiul nostru, subiecții, care au comis o primă tentativă de suicid, În circa 20% de cazuri au repetat tentativa. În observațiile noastre pacienții depresivi au comis tentativele de suicid, când păreau să fi depășit episodul depresiv. Ulterior, această
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
un răspuns la frustrare al carui autor este Berkovwitz. Al treilea model este cel socio-cultural. Se bazează pe noțiunea de Învățare și este determinat de relațiile interpersonale. Concepția psihoanalitică consideră că factorul central În etiologia sinuciderii Îl constituie relația Între pulsiunea autoagresivă și cea heteroagresivă ( se sinucide acea persoană care dorește moartea altcuiva). Freud leagă sinuciderea de starea de melancolie pe care o definește din punct de vedere psihoanalitic ca fiind o depresie profundă și dureroasă În care Încetează orice interes
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]