480 matches
-
scumpe, el și-a cumpărat haine de ginere. În timp ce se deplasa trăsura cu miri, Paraschiv, Nicu-Piele și Sandu-Mână Mică s-au coalizat și au atacat trăsura, l-au omorât pe starostele Bozoncea iar pe Didina mireasa, Paraschiv a dat-o pungașilor s-o facă "poștă", din răzbunare. De-acum Didina devine roaba lui Paraschiv. Acesta i-a luat locul starostelui, el conducea banda de hoți iar Didina "ținea de șase", îi anunța când se apropiau polițiștii. Paraschiv trăia cu Didina care
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
capitolul intitulat Dansul? Ni se povestește acolo în ce chip, la rugămintea regelui Nabusan, înțeleptul i-a ales un vistiernic cinstit. După ce trecuseră unul câte unul prin întunecoasa galerie a tezaurului, candidaților li s-a cerut să danseze. Bineînțeles că pungașii, care își umpluseră buzunarele cu vârf și îndesat, au dansat cât se poate de prost, iar singurul om cinstit care se nimerise printre ei a câștigat concursul cu brio. Spune-mi cum dansezi ca să-ți spun cine ești. În țările
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
atmosfera confuză, veselia exuberantă și, fatalmente, căderea în monotonie. In „Moșii”, Caragiale le redă printr-o „tablă de materii”: „Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri - muzici - artifiții - fotografii la minut - comèdii”.5) Un recensămînt ironic, făcut cu aparentă indiferență, această enumerare se întinde pe un spațiu de vreo cinci ori mai mare decît al citatului de mai sus. Procedeul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
administrația teatrului, pe de altă parte, „d-l Pascalli” făcând „pe directorul de scenă” În condiții foarte avantajoase pentru el, În schimb, „Îndoapă pe bietul public cu tot soiul de producții păcătoase, ieșite din fabricile melodramatice ale Parisului. Schilozii, bețivii, pungașii, desfrânații, spânzurații, nemernicii, prostitualele, tuberculoșii și toate spurcăciunile și lăturile pariziene, Înscenate de industria teatrală franceză, apoi traduse ori localizate În românește de oameni ce nu se pricep...” Nici jocul acestor producții nu este Însă „cumsecade”. „Un rege... ghebos, urât
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
tîlc Ștangă = bîrfă. Similar: cotită, fitil, șperlă Șucăr = ceartă. Similar: bal, cîră, hîră, meci, zeamă lungă Șucăr = scandal, supărare. De origine arabă: șucrî Șulfan = descurcăreț. Similar: cu carnea bălțată, ștampilat, pisică Șuț = hoț de buzunare. Sinonim: manglitor, palmagiu, ciupitor, zulitor, pungaș Tovarăș = complice. Similar: ambasador, deputat, fartițier, mărginean, secretar, tabadură, tirangiu, emisar, șustangiu Tractoare = pantofi. Similar: șalupe, catalige, bărci Țambal = pat Țuț = excelent. Similar: țîță de mîță, brici, parfum Țuțăr = deținut care face sevicii altora. Similar: nepot Zăbală = a închide gura
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o formă de idolatrie. Îl îndemna să-și privească principiile ca fiind atât de evidente și atât de sacre, încât numai reaua-credință și perversitatea puteau să le respingă. Prin urmare, ar fi putut să-și socotească adversarii ca pe niște pungași care trebuie pedepsiți, sau ca pe niște imbecili care trebuiau salvați cu sila, ceea ce este principiul fanatismului. Și nu încape îndoială că s-ar fi purtat ca un fanatic fără dragostea lui pentru libertate, fără moderația caracterului său, fără respectul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de o "concepție maniheistă"275 la Eminescu, potrivit căreia tot ce este românesc este calificat drept frumos și bun, în vreme ce străinismul este în totalitate negativ. Responsabili de starea jalnică a țării sunt îndeosebi două nații, evreii și grecii: "Nu toți pungașii pe cari i-au adus fanarioții, nu toți Cârjaliii și Caragialâii, nu toate stârpiturile Fanarului și ale Orientului, nu toți bandiții lui Pazvan și Ypsilant pot pretinde a fi din societatea română"276. Semnalăm însă că jurnalistul nu ezită să
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să te apuci de scris ?” Da, în definitiv cine eram eu să-i deranjez pe alții în afacerile lor tenebroase ?! Și din nou întrebarea: oare trebuia să vegetez ca o legumă, să nu mă pun rău ,,cu lumea” ? - Cu lumea pungașilor, a hoților, a jefuitorilor , bineînțeles ! Mi-am dat seama că nu pot sta pasiv, și că am datoria să lupt pentru o lume mai corectă. Și am această datorie mai ales pentru copii, pentru acești micuți care încă nu înțeleg
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
preoților de la misiunea lor reală ceea ce ar fi incomodat interesele escrocilor, și apoi, în acest fel ca și cale de consecință, compromiterea preoților și a Bisericii în ochii mulțimii. ,,Credința prinde la mase și poate fi folosită în interesele pungașilor”. Am avut de-a face cu indivizi (vecini de apartament) care aveau casa plină de icoane și în primă fază am fost și eu dus în eroare crezînd că am de-a face cu oameni de bună credință. Dar apoi
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
nici statui, nici temple, nici altare, din contra - ei socotesc smintiți pe cei care fac astfel, și după părerea mea, aceasta vine din aceea că ei nu cred, precum cred grecii, că zeii adică să aibă forme omenești”. Ați văzut pungașilor cîte parale face toată maimuțăreala voastră materialist-hedonist-consumistă!!! Legenda nașterii lui Mitra sub forma luminii ieșind dintr-o piatră sau dintr-o peșteră, este legată de doctrina transmigrației sufletului și a avut mare trecere în lu-mea romană. Și pe tăblița 44
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
neînsemnate locuri, cele mai puțin plăcute, ca și cele mai impresionante edificii și locuri mi se părea că le revăd după o absență îndelungată. Și ce lume ordonată și prevenitoare! Singura neplăcere ce am avut a fost cu un șofer pungaș, ce nu era francez, era o spurcăciune de prin răsăritul Europei. Într-o duminică, am fost și la Versailles și nici acolo nu m-am simțit străin. Această stare de spirit să fi fost efectul numeroaselor lecturi despre cele ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
uman și integritatea. Ca în proza de scandal, intriga cuprinde elemente de roman de dragoste punctat de decepții, cu gangsteri posesori ai unor tehnologii sofisticate, cu personaje ce ilustrează o întreagă gamă de răufăcători, de la criminalii din cadrul marilor companii la pungașii de stradă, prostituatele întreținute de gangsteri și femeile viclene cu o moralitate dubioasă, cu elemente specifice culturii punk și altor subculturi de opoziție, cu prezentarea unor complicate structuri de corporații, cu drame ale unor familii incestuoase și pînă la elemente
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
decât dacă s-ar fi făcut altfel. Ce numim noi, în politici publice, „consecințe nedorite“. Efectele calculate au apărut foarte rar și foarte târziu. V.A. : Ca o concluzie, se poate spune că nu poți lăsa piața liberă pe mâna pungașilor ? A.M.P. : Există ideea greșită că piața liberă e în interesul tuturor. În realitate, piața liberă este în interesul cui este com petitiv. Asta e piața liberă reală. Trebuie să fiu dis‑ pus să muncesc mai mult, ca să îți dau
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
vrednică de cei dintâi apostoli. Ferestrele nu se închideau și nu era în tot palatul episcopal nici un singur scaun. Ne-am simțit totuși foarte bine acolo în comparație cu bordeiele din noaptea trecută. Înainte de masă a venit o ceată (!) întreagă de popi. Pungașii aceștia supără pe străini stropindu-i cu aghiazmă până le dai un bacșiș (!), pe care l-am înmânat cât mai în grabă spre a scăpa de rugăciunile lor” (A se vedea goana după bacșiș a personalului inferior de la Curte, când
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
saltele din patul ei, spunând că poate dormi pe somiere. Când a fost vorba de a ridica și pianul, dânsa a făcut un astfel de scandal, mai ales că nu aveau bon de rechiziție, încât l-au lăsat, arătându-se pungași vulgari. D. Tzigara spusese lui Costache că, ducându-se la Curtea de Argeș cu Mackensen, acesta i-ar fi zis că Bussche s-a mirat mult că nu e arestat Petrescu cel dintâi, ca răspuns insinuărilor lui Tzigara că era primarul orașului
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
numai de pana unui Dostoievski sau a unui Gorki, al Închisorii, Mihalache Dragomirescu, directorul revistei și primul dintre fraieri, bătându-se cu palmele peste fese și clamând: „A apărut scriito rul unei lumi noi pentru lite ratura românească, cea a pungașilor de buzunare etc...“ Eroare profundă, adăugăm noi, „băzăneală“ curată, ar fi spus Gonea mardeiașul, țâșnind printre dinți un scuipat pentru Încercările scriitorului român, care Însă, după penibilele sale Începuturi, dar cu un scandal propice strategiei sale literare, a abordat apoi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aibă tot felul de probleme cu origini dubioase, au apărut și discuții între noi și într-un final ne-am despărțit. Într-o vreme în care societatea era invadată (și este în continuare) cu tot felul de hoți și de pungași, când țara era (și este) jefuită la greu, împreună cu Cătălin (a mai fost și Cătălin Fanaragiu cu care am lucrat în condiții asemănătoare) am reușit să mergem împreună mai departe. Firma acestuia cu numele ,,Indecent”, poate că nu are cea
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
scris aceste materiale. Desigur că sabotajul și dușmanii din umbră lucrau pe ascuns, dar cel puțin pe plan local, câțiva oameni au luat cunoștință de ele pentru că le duceam personal la redacții. Și desigur că i-am deranjat pe mulți pungași cu aceste scrieri. La un moment dat, văzând că nu se prea produce vreo reacție, așa cum mă așteptam, (porunca din tenebre era să fiu ignorat), m-am întrebat dacă folosește la ceva această acțiune? Trebuie să spun că m-am
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
scopuri distincte și pentru asta s-au forțat limitele legalității, riscând o infracțiune care de data asta se poate dovedi. Dar s-a mizat pe starea de confuzie și superficialitatea omului obișnuit care poate fi ușor dus în eroare de către pungași. La acest spital sunt multe situații când sunt aduși de către poliție oameni care sub influența alcoolului, provoacă dezordine sau chiar violențe. Sunt aduși de către oamenii legii, de cele mai multe ori sunt și legați de pat, rămân în spital două trei zile
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
aplică în mod repetat, cel vizat va fi adus ,,la sapă de lemn”, la faliment sub toate aspectele. Este una din metodele prin care această țară a fost jefuită, în sensul că cei care se opuneau activ și deranjau interesele pungașilor, erau îndepărtați prin aceste metode perverse. Bineînțeles că am început să fiu mult mai atent și mai drastic în legătură cu indivizii care apar cu o mină veselă și au tendința să mișune prin preajma mea. Chiar cu ani în urmă observasem că
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Furia își caută obiectul și îl găsește în proximitate. De data aceasta, expresia sa sublimată este invectiva, însă discursul a devenit prin preaplinul său expresie corporală : „Și apoi o cascadă, un torent de invective la adresa autorității, care e compusă din pungași, din zbiri complici cu briganzii ! exemplu : d. inspector, care s-a învoit cu țigancele...”. Inversiunea s-a produs, autoritatea este cea care a devenit tolerantă, per- misivă. Când pronunță sarcastic cuvântul „sublim”, Lefter Popescu nu este departe de o expresie
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
bronz, a lui Henric al IV lea, de pe Pont-Neuf, pe vremea aceea principalul centru popular al Parisului, unde se produceau saltimbancii și mișunau negustorii ambulanți, șarlatanii, femeile publice, codoșii, o lume mai mult decât pestriță, din care nu lipseau nici pungașii și nici cuțitarii. 3. Cu privire la enigmatica „poliță cu maimuță”, Radu Albala propune ipoteza că „maimuța” ar fi girantul cerut de regulă pentru acceptarea unei cambii. Se poate. Căutarea unui girant e perfect licită, dar, deși Pirgu nu comite, firește, numai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
preț! Grupul legionarilor cu ordine speciale era repartizat la Compania 11, în același pluton cu „reabilitării” scoși din închisori, deși noi nu aveam nimic de reabilitat, nefiind condamnați. Ne-am bucurat însă în acest caz de tovărășia celor mai strașnici pungași, criminali, dezertori și alte „vedete”, de care ne socotea demni guvernul și Marele Stat Major. Printre noii noștri camarazi a fost în chip trecător, până ce l-a aflat și l-a ridicat poliția, și unul dintre cei mai vestiți spărgători
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
duri se emoționau. Știa din instinct când era timpul să tacă ori să aștepte și când, dimpotrivă, trebuia să intervină. Avea maximum de respect pentru persoană și pentru cele mai mici secrete ale lor. Dar a fost dur, inflexibil, cu pungașii și corupătorii. Băieții, spunea, trebuie să audă spunându-li-se că sunt iubiți dar, mai cu seamă, trebuie să o vadă în practică. Știm că băieții, de multe ori, au capacitatea de a pune la încercare sinceritatea intențiilor educatorilor lor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și el spirituale monoloage. Capitolul XXIII ROMANCIERII LIVIU REBREANU Nuvelistica lui Liviu Rebreanu (1885-1944), fără a da indicații asupra valorii de mai târziu a romancierului, prevestea totuși un observator al proceselor sufletești obscure, aproape bestiale ("răfuieli" fioroase, iubiri crâncene de pungași, blazări burgheze rezolvate în bătăi). Ion este epopeea, mai degrabă decât romanul, care consacră pe Rebreanu ca poet epic al omului teluric. Ca și în Mara lui Slavici, eroii nu sunt indivizi cu viață unică, ci exponenți ai clasei și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]