751 matches
-
ce să zic: le văd foarte harnice, lucrează foarte frumos, ba mai mult, am auzit că sunt și lăudate ca „artiste”, și bine văzute în acest târg. Dar datorită neterminării nici a celor șapte clase câte se puteau face în Pungești, nu au alt viitor decât să devină bune gospodine. - Mihai,vorbești despre frații și surorile tale; ne bucurăm că te preocupă viitorul lor. Dar nu ne-ai vorbit destul despre tine. Ai douăzecișișapte de ani. E adevărat, acum suntem în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ceva vite. îți va mai da și statul român pentru care ai luptat, că așa i-a dat și lui taică-tu cele patru hectare, și îți întemeiezi o gospodărie frumoasă la noi, putând face și pe brutarul aici în Pungești, că te știu foarte priceput în această meserie. - Nu vreau să vă supăr și nici să vă stric planurile, dar deocamdată suntem în război iar eu fac serviviul în marina militară. De aici trebue să pornim în gândirea noastră atunci când
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mare, uneori scăpau mașinile la vale și acestea se răsturnau, împrăștiind provizii de-ale mâncării și chiar muniție, grenade fără focoase, cartușe, mare pericol pentru copiii tupilați prin tufe ce aveau grijă de vitele ascunse în pădure. Trecerea trupelor prin Pungești n-a durat decât câteva zile, în târg a rămas un comandament, căreia soldații îi spuneau „komendatura”, ei aveau grijă să îndrume convoaiele militare ce străbăteau zona. în curând s-au întors din refugiu slujbașii de la primărie, învățătorii și profesorii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
acasă, s-a întors și Emilia; ea se refugiase, împreună cu familia Păun, de la Galați la Giurgiu. A povestit pe larg toate întâmplările acestui refugiu și despre suferințele unor oameni puși pe drumuri de grozăviile războiului. Alături de surorile și frații din Pungești și împreună cu mamă-sa, Emilia s-a hotărât să ajute la recoltarea de toamnă precum și la pregătirea însămânțărilor. La începutul lunii noiembrie se întoarse acasă și Dumitru de la școala militară de marină la care fusese admis cu un an mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
un an mai înainte. A povestit amănunțit prin ce încercări și examene trecuse și se fălea cu cunoștințele căpătate în acea școală de prestigiu. Zilele de toamnă sunt scurte, serile veneau devreme și cei tineri își petreceau timpul în târgul Pungești, ce era despărțit de satul cu acelaș nume, de râpa ce cobora de pe imaș și se unea cu pârâul Racova, aproape de podul de la Zdrâncu. Târgul avea multe prăvălii și ateliere meșteșugărești, ținute mai ales de evrei. în târg Dumitru se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lui deosebit. Fiind în centrul atenției, se învârtea pe lângă fete de rang mai înalt, chiar cu o pregătire mai temeinică decât a lui. Chiar se împrietenise cu o asistentă medicală drăguță care lucra împreună cu doctorul Babeș, la spitalul provizoriu din Pungești. în una din zilele de început de săptămână, Maria care acum devenise cap de familie în locul lui Costache, țintuit la pat de paralizia ce-l lovise, înșira în minte ce treburi ar mai fi de făcut pentru ca gospodărialor, să intre
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
picioarele. Lumea din sat s-a adunat ca să afle ce s-a întâmplat și de ce s-a auzit acea bubuitură și cei mai cu judecată au căutat mijloace pentru a-i duce la spital pe cei răniți. Spitalul provizoriu de la Pungești nu era prea bine dotat, așa că după ce i-au bandajat mai bine pe cei răniți iau îndrumat să-i ducă la spitalul din Vaslui. Consătenii din Pungești care aveau căruțe cu cai, au refuzat, cu diferite motive, să transporte la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mijloace pentru a-i duce la spital pe cei răniți. Spitalul provizoriu de la Pungești nu era prea bine dotat, așa că după ce i-au bandajat mai bine pe cei răniți iau îndrumat să-i ducă la spitalul din Vaslui. Consătenii din Pungești care aveau căruțe cu cai, au refuzat, cu diferite motive, să transporte la Vaslui pe tinerii răniți, unul dintre ei fiind Ion Ciobanu, văr primar cu victimele. Până la urmă Costică Bivol și-a pregătit carul cu boi să facă această
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
puțini la număr față de numărul mare de pacienți cu răni de pe front, au ridicat din umeri . Emilia s-a străduit să găsească un car ca să-l aducă pe Dumitru, cel vlăguit total de infecția din organism, să moară acasă, la Pungești. Când carul a ajuns pe la Rediu, Emilia a trebuit să aprindă lumânarea la căpătâiul băiatului răpus de armele drăcești ale războiului și, acesta și-a dat sufletul, culmea, cam prin acelaș loc unde taică-su Costache, avusese de înfruntat, cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
examen toți absolvenții ce urmaseră școli în celelalte localități ce aparțineau administrativ de acestă plasă. Ei trebuiau să fie cât mai bine pregătiți ca să poată răspunde la examinarea lor. Din comisie făceau parte reprezentanți ai școlilor din comunele aparținătoare plasei Pungești și era condusă de un reprezentant al secție de învățământ al județului. Uneori din comisie mai făcea parte și pretorul de plasă care avea și el un cuvânt de spus în examinarea candidaților. După intrarea trupelor sovietice, pretorul de plasă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și a plecat împreună cu Elena Toloacă spre Vaslui, cu câteva turte coapte pe plită și câțiva lei dați de Emilia, să fie acolo. Când sătenii din Ivănești își duceau animalele la păscut, cele două femei străbătuseră cei 12 kilometri dintre Pungești și Ivănești și urmau să aștepte o cursă ce mergea spre Vaslui. Maria nu a avut norocul să ajungă până la ea, întrucât trecând pe lângă niște vaci de care ea nu s-a ferit, fiind obișnuită cu animalele, una mai nărăvașă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a necăjit mult de neascultarea lui Săndel și l-a amenințat că nu va mai avea grijă de el dacă n-o ascultă și nu se ține de învățat pentru examenul de admitere. După ce au susținut examenul amândoi elevii de la Pungești au fost admiși, având rezultate apropiate, dar Grigore, colegul lui, fiind fiu de militar a intrat în prima categorie de admiși iar Săndel la a doua categorie. în aceasta fiind mai mulți decât numărul de locuri, Săndel a fost repartizat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cunoscut cu adevărat ce înseamnă să fii tratat ca elev-recrut. și-a dat seama de înțelesul proverbului „sita-i nouă trei zile cât stă în cui”. Viața de elev nu era ușoară și nu cred că Emilia ajunsese acasă la Pungești , când Săndel vărsa lacrimi de părere de rău că a rămas acolo. După primele zile de instrucție au urmat și ore de curs, apoi zile de practică, dar instrucția grea nu lipsea nici o zi. Erau mai multe serii de elevi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
unde recoltele nu au avut de suferit ca în Moldova. Atunci a cunoscut Săndel ce gust au caltaboșii ardelenești. Dar la foamea ce o simțea, era bună și o foaie de varză crudă sau orice legumă bună de mâncare. * La Pungești chiar după plecarea Emiliei împreună cu Săndel, mai întâi la Roman apoi la Sibiu, au continuat să vină propuneri de căsătorie pentru fetele Mariei Gheorghiu, precum se va vedea din povestirea de mai jos. într-o dimineață, la poarta casei se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
-i vorba și ce am eu să-i spun; − Apăi de, ca mamă mă interesează să știu despre ce e vorba, dacă nu-i un secret așa mare; − Iaca, am să-ți spun și matale de ce întreb de Emilia. în Pungești a venit de curând un nou croitor, îl cheamă Gică Gruia. E de loc de prin părțile mele, suntem din sate vecine, el este din Valea Oanei dar a învățat croitoria când era copilandru, la București unde avea el niște
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la București unde avea el niște rude. A lucrat acolo până l-au luat militar. Cunosc foarte bine familia lui, sunt oameni cinstiți și buni gospodari. El a căzut prizonier în timpul războiului și când a fost liberat, a venit la Pungești și și-a deschis un atelier de croitorie în casele unui evreu din târg, casă pe care chiar a cumpărat-o. A auzit despre Emilia că este croitoreasă și, cunoscându-mă pe mine, m-a trimis să-i spun că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ea, să se cunoască, poate leagă prietenie și se pot căsători. Cinstită să fiu, chiar aș dori să am prin preajma mea un om mai acătării, de prin locurile mele, că tare m-am simțit înstrăinată de când m-am mutat în Pungești, mătușă Marie; − Nu știu, Nataliță, ce să zic. Vara asta a avut vreo trei-patru pretendenți dar fiecăruia i-a găsit câte o chichiță, câte o meteahnă, deși, cinstită să fiu, păreau oameni destoinici și la locul lor. Ba erau chiar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să spun, ea este umblată, cunoaște multe, ce s-o învăț eu ce are de făcut cu viața ei. Când o veni, am să-i povestesc ce miai spus tu azi; și își luară rămas bun. Cum se vede, la Pungești viața își urma drumul ei, se mai întâmplau unele evenimente cum au fost alegerile din toamna lui 1946; oamenii o duceau greu din cauza secetei care bântuise doi ani la rând, încetîncet legăturile dintre oameni se normalizau. Astfel Mihai Gheorghiu sa
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ierte, Costache, că ai fost un om bun și iubitor de familie. închină-te și tu, Maricică pentru iertarea păcatelor făcute cu voie și fără voie ”. Așa s-a stins unul dintre cei mai drepți, harnic și înțelept om din Pungești. * Anii ce au urmat după 1944, au fost de tristă amintire pentru trăitorii de pe Valea Racovei, ca și pentru mulți alții din întreaga țară și în special pentru acei cărora soarta le hărăzise traiul de țărani. Războiul continua pentru a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să nu fie pârât rușilor că a servit în marina militară română care uneori s-a confruntat în scurte bătălii pe mare, în timpul campaniei din răsărit. Maică-sa a căutat să-l liniștească spunându-i că se va așeza în Pungești și va munci pământul, așa cum făcuse și taică-su. I-a spus că vor avea suficient pământ, povestindu-i că familia Ciotacu s-ar fi hotărât să le înapoieze atât lotul de la Poarta Lipovei, cât și pământul luat de ei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
un cumnat al său și s-a prăpădit în 1944, odată cu moartea fiului său Dumitru, marcat de ignoranță, care ia adus răni mortale pentru vremea aceea, fiind rănit de o grenadă găsită în grădina școlii, după ce frontul se depărtase de Pungești. Iar Ileana, fiica cea mică s-a îmbolnăvit și și-a pierdut viața în 1946, la vârsta de 56 de ani, tot datorită unor boli. (Se pare că și de conștiință). După cum se vede, nici un urmaș direct al familiei Gheorghiu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
parcă dintr-o piesă de Strindberg, de Schnitzler, dar într-un sens mai scabros, pe linia literaturii provocante a lui Sacher-Masoch!). El purta coșul de nuiele de piață (pe vremea aceea, nu se purtau plase de ață și nu existau pungi de plastic), în care ea scotocea cu senzualitate ca să-mi arate cărțile achiziționate cu nu știu ce ocazie, căci nu erau noi, dintre care răsărea un Kant (poate cel tradus de Traian Brăileanu). Rara, misterioasa ființă, capabilă să mi stârnească peste o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
parcurs cîteva „experiențe cruciale”, inclusiv pe cea a debutului în literatură. Orașul nostru a constituit „nucleul de foc al existenței sale”. Felul său de a pronunța cuvintele m-a făcut să mă gîndesc la un orator cu placă dentară. Își pungește, într-un tic, gura, și clefătește după fiecare frază, de satisfacție sau de indignare. Altminteri, trebuie remarcat, are substanță, coerență și o pasiune demonstrativă care te face să-l urmărești atent. Trecînd să răspundă la întrebarea despre aparenta lipsă de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ar fi vrut. De pildă, În numărul 255/14 decembrie 1968 ar fi trebuit să apară articolul intitulat „Pledoarie pentru un factor dinamizator al vieții de organizație În munca colectivă” În care se vorbea despre „...realizările bune obținute În comuna Pungești chiar În condițiile secetei din acest an (1968, n.n.)”. Toate bune și frumoase dacă autorul n-ar fi alunecat pe niște fraze neplăcute ochilor cenzorului scriind cam așa: „În condiții de secetă se face simțită În orice cooperativă agricolă o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
precum au fost și au rămas prin „amprente” numele și faptele unor personaje devenite mari personalități și ale Vasluilui - Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu, Alexandru Ioan Cuza, boier Sofronie de la Cursești, Nicolae Șuțu, fondator în parte a satului Pungești, alții care au acționat pentru răscumpărarea drepturilor de proprietate asupra târgului Pungești de la familia Marcopolo, rolul lui Gh. Ghibănescu în zonă, viața lui Alexandru Vlahuță, Constantin Tănase, dar și a localnicilor Constantin I Dediu și Mihai, A. Fălcoianu la Pungești
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]