15,281 matches
-
amuzat teribil cu George Roca atunci când ne-a recitat două fabule scrise de domnia sa, ambele foarte expresive, cu tâlc, și cu...evident, morală! Mulțumim, Mariana Cristescu, mulțumim tuturor celor care au pus umărul la construirea ediției a III-a a „Punților de lumină”! Sursă: CUVÂNTUL LIBER Ion Drăgan
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
aceea, zic: România, alături de Bulgaria mai mică, va duce în Vest și acest element al dimensiunii ortodoxe, al conceptului mental, intelectual și spiritual bizantin. Episcopul nostru, doctorul Cristoph Klein, a scris multe cărți în care a încercat să definească această punte între creștinismul occidental și cel răsăritean, găsind că rugăciunea este cea care transcende granițele dintre Est și Vest. „Sunt îngrozit că de la Bruxelles ni se prescrie deja cât de lungi să fie tijele florilor din piață” - În marșul forțat al
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
sacralitatea pătrunde zilnic în profan în satele din România va fi, cred, perceput și de frații noștri din Vest. Este tragic că sașii au părăsit această țară și au ajuns acolo unde au ajuns. Ei ar fi putut fi o punte între cele două lumi adiacente. Cred că noi, sașii, puteam trăi pe aceste plaiuri încă 900 de ani: cu români, unguri, sârbi, evrei și ceilalți. Nimeni nu ne-a alungat din țară! - Vă rog să-mi permiteți o ultimă întrebare
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
După „Nebănuitele fețe ale secundei” - prozele sale scurte de debut editorial (volum apărut, în luna octombrie 2015, sub auspiciile proiectului cultural „Punți de lumină”), Mihaela Rașcu „recidivează”, impetuos, cu aceeași... detentă, în „Oglinzile pământului” - secvențe din cotidianul asumat conform sintagmei „Câtă viață, atâta literatură”. Cu toate că, atunci „când te uiți la un om, ceea ce vezi nu este acel om, ci ești tu” - susține
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93230_a_94522]
-
Bogdan Ștefănescu, Doru Roman și Sorin Petrescu, A Symphony of Horror de Violeta Dinescu, reprezentând muzica la filmul mut Nosferatu (1922) al regizorului Friedrich Wilhelm Murnau. Prin acest premiu, i s-a recunoscut compozitoarei meritul de a fi creat o punte între muzica românească și cea germană.
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
îmblânzirea imaginii răului, ba chiar în acomodarea cu acesta? Din ce în ce mai frecvent avem de a face cu o tendință de bagatelizare a răului, de simpatie poznașă față de înfrățirea cu acesta. „Fă-te frate cu dracul până treci puntea”! e o vorbă închipuit înțeleaptă ce a făcut o carieră prodigioasă chiar și în lumea muzicii ca expresie concisă a unei mentalități vicioase ce scoate la lumină întreaga filozofie a compromisului, toată naivitatea rânduielilor intens formalizante ce alcătuiesc o bună
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
naivitatea rânduielilor intens formalizante ce alcătuiesc o bună parte din motivația acelui „n-a fost să fie” despre care s-a spus că urmărește creația muzicală a ultimilor decenii. Dar cine se face frate cu dracul nu va trece niciodată puntea, dracul fiind vrăjmașul nedezmințit al oricărei împliniri sau izbânzi pozitive. Mai ales că în muzica de azi există o tendință generală a compozitorilor care se vaită bovaric de ceea ce nu sunt, omițând să valorifice christic ceea ce sunt.
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
tinerețe, a devenit un neoconservator în linia lui Leo Strauss? A doua trăsătură, complementara celei dintîi, stă în acuza de dezertare. Cu alte cuvinte, din cealalată parte a peșterii, de acolo de unde se află foștii mateloți cu care a împărțit puntea corabiei comunismului mesianic, se va auzi reproșul elegiac al incriminării tovărășești: Tismăneanu ne-a părăsit, Tismăneanu ne-a trădat, Tismăneanu este un renegat. Sub unghiul încrîncenării punitive, vechii lui camarazi (unii trăind chiar în Vest) vor fi tot atît de
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
de propria masculinitate. Maurul-lup de mare clătinat și destabilizat de tenebrele geloziei. Statura lui impozantă nu mai privește departe, întinderea mării, ci aproape. Prea aproape. Acolo este deșertăciunea. Pierzania. Derizoriul nimicniciei. Moartea. Personajele se agită de colo dincolo. Ca pe puntea unui vas ancorat într-un port ciudat. Privit de departe, vasul pare să aibă pînzele strînse pentru popas. De aproape, pînzele sînt hamace în care protagoniștii dispar pentru somn, veghe sau complot. Albiile de lemn în care se spală rufele
Shakespeare mai presus de orice (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8453_a_9778]
-
imediat ritmizată asimetric, depărtată de jazz, momentul nr. 5 este o toană, un scherzo redus la esență, o „pînză” traversată de linii energice, aparent haotice, care se feresc să acopere punctul mișcător de lumină - subiectul melodic. O glumă ca o punte ce îndrumă ascultătorul de la retorica romantismului, spre sonoritățile aglutinate, la fel de pletoase, din ultimul act al spectacolului avangardei muzicale (reamintesc, Körössy cânta la Universitatea din Atlanta într-o seară a anului 1972). Motivul inspirator a fost preacunoscuta melodie de spectacol revuistic
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Adi Cusin debuta în presa literară din România odată cu Mihai Ursachi, Dan Laurențiu, Ioanid Romanescu, Cezar Ivănescu, impunându-se în conștiința cititorului de poezie mai ales după apariția cărții de debut, "A fi" (Ed. Tineretului, 1968) și a volumului "Umbra punților" (Ed. Cartea Românească, 1970) ca un poet original prin viziunea lirica, prin ipostazele ludicului și ironiei textuale, precum și prin ademenitoare accente urmuziene. Deși plecat în București prin anii '80, Adi Cusin a rămas sufletește în Iași, orașul nașterii, copilăriei și
Adi Cusin (26 ianuarie 1941- 21 aprilie 2008) by Daniel Corbu () [Corola-journal/Journalistic/8515_a_9840]
-
de alfabet, sau de sistematizare a dicționarului - autorul lui amestecă, fără prea multă grijă, cuvinte, sufixe și sintagme - care să-l propună pentru primul loc, drama efeminatului onor arată, fără îndoială, rădăcinile unei probleme care rodea secolul XIX, trăgînd o punte de la româneasca "eretică" a lui Negruzzi la vederile Junimii. Onorul, acela al lui Budai-Deleanu (în a cărui țiganiadă onoru-i lipsește celui "născut la robie"), al lui Negruzzi (la care stă alături de glorie și de dreptate), al lui Alecsandri însuși (la
Numele și fapta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8565_a_9890]
-
colaborare economică mai largă cu vecinul de la răsărit devine, pe fondul creșterii solidarității NATO și UE, perfect previzibilă. România va trebui, în această perspectivă, să grăbească modernizarea economiei sale, în special a infrastructurii. Aspirând abia de acum la rolul de "punte" între NATO și Rusia, ea va trebui să-și adapteze rapid întreaga infrastructură, facilitând astfel posibilitatea de desfășurare, în caz de conflict internațional, a forțelor alianței și, pe timp de pace, de creștere a schimburilor comerciale. Atenția administrației de la București
Un summit pentru România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8567_a_9892]
-
un cuvânt, din motive “reparatorii”. Ai plecat din țară urmând poate un vis, acela de a te împlini, de a putea crea într-o ambianță culturală mai deschisă, dar ajunsă pe celălalt “mal” ai construit cu tenacitate și dăruire această punte între țara adoptivă și cea pe care ai luat-o în suflet, odată cu muzica ei, după cum spuneai la început. Toate acțiunile tale arată că în realitate nu te-ai rătăcit prin labirint, că ai găsit mereu drumul înapoi, chiar mai
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
colț. Și nu știu dacă întreaga simetrie e curbată de virtuțile sfințeniei, dacă sirena are mândria sfiiciunii cu farmecele mângâiate între timp. și nu știu dacă sângele va-ngheța la tropice și eu voi fi purtat, de valul nebuniei, pe puntea aceea de comandă - unde se-ascunde ideea.
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8411_a_9736]
-
Sonata reflectă evoluția Ideii care experimentează universul substanțial al sunetului. Episodul central al Allegro-ului de concert înlocuiește dezvoltarea (tranzitorie prin definiție) cu o secțiune expozitivă (e drept, precedată și urmată de tranziții), creând alt palier în cadrul formei. Ca și când imensa punte care leaga Expoziția de Repriză, un adevărat câmp de înfruntare între teme, ar cunoaște o insolită oază de repaos. Să urmărim, însă, evoluția concertului de vioară în gândirea componistică a lui Cuclin. Cuclin compune primul concert pentru vioară la 18
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
spre armonia originară pierdută, care, odată recâștigată, va spori în frumusețe prin experiența reînălțării după cădere. Repriza aduce și ea surprize tonale: tema principală în La minor este urmată de tema episodică, expusă în tonalitatea sextei napolitane, Si bemol major, puntea conducând către Mi bemol major, tonalitatea primei teme a grupului secundar. A doua temă a aceluiași grup este prezentată în La major; așadar, un salt ascendent de 6 cvinte, care precedă o mică dezvoltare finală, ce readuce tonalitatea inițială, la
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
bizantina și cultură mediteraneană, AUD BAND (Rodica Gondiu - esraj, baș, voce, Adrian Fundescu - pian & synth, Laurențiu Gondiu - compoziții, chitară, voce) creează o sonoritate proprie în care locul principal îl ocupă esrajul indian (unic pe scenă românească). Muzica lor reprezintă o punte, o legătură mistica între trecut și prezent. După ce timp de câțiva ani s-a dedicat scenei Teatrului de Opereta din București, JORGE revine în muzică dance și lansează single-ul “Geamantan”, alături de Pavel Stratan. Compus de Marius Moga împreună cu Jorge
Flash by Mihai ANTON () [Corola-journal/Journalistic/84248_a_85573]
-
depășind statutul de instrument acompaniator, preluând deseori funcția solistică. Apropierea de colindele românești relevă dragostea și interesul celor doi pentru tradiție, abordând acest gen într-o manieră proprie ce îmbină armonios sonorități modale cu un limbaj muzical actual, realizând o punte între arhaic și contemporan. Concertul a fost de bun augur și consider că este unul din evenimentele plăcute oferite de Școala de muzică și arte plastice nr. 3, care la sfârșitul lui septembrie și-a deschis porțile primind elevii și
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]
-
un spațiu înnoit, cu săli nou mobilate și cu piane noi înnobilate. Poate nu întâmplător, ideea de bază a concertului - paralela dintre vechi și nou - se oglindește și în evoluția acestei școli de tradiție care la rândul său realizează o punte între trecut și viitor.
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]
-
de Finalisuri, ce pune în evidență o estetică a CODEI, a eshatonului (a sfârșitului istoriei), așa cum la Mozart se putea observa o estetică a expozitivului, la Beethoven a dezvoltării, la Webern a concluziei, la muzicile conținutiste, procesuale o estetică a punții. Cele două „coperte” ale lui Octavian Nemescu durează împreună cca. 30 de minute. Așezate în programul unui concert simfonic integral, după dorința compozitorului, au putut fi auzite la a treia interpretare publică, în versiunea Orchestrei Naționale Radio, dirijată de Cristian
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Instituția Prefectului Capitalei anunță deschiderea, din 15 iulie, a trei noi punte de lucru pentru eliberarea pașapoartelor. Începând cu data de 15 iulie 2013, Serviciul public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple din cadrul Instituției Prefectului Municipiului București deschide punctele de lucru de la nivelul sectoarelor 2, 3 și 4 ale Capitalei, la
Puncte noi pentru eliberarea paşapoartelor în București by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77841_a_79166]
-
reciproc părerile politice, simpatiile. Deși atunci, chestiunea aceasta nu era cel mai la îndemînă lucru din lume. Clipele de confesiune nu au însemnat nici judecată, nici verdicte. Nimic din toate acestea. Poate așa a fost cu putință să crească o punte între generații. Între noi doi. Între clipe de viață. Între putințele și neputințele din fiecare. Între forme ale cedării și forme ale rezistenței. Între cărțile citite de domnia sa și cele citite de mine. Între prăpăstiile ce mai aveau să se
Radu Beligan - 90 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7792_a_9117]
-
credeți că trăiesc/ uite vine un anotimp neprielnic, sâmburii vorbelor/ nu mai dau rod pe insulele noastre plutitoare/ lepra tăcerii ca o secetă usucă/ până și orizontul lacrimii/ șerpi își scot limbi forfecate în locul privirilor/ plecate în exil pe o punte de abur/ spre țara nicăieri și primejdia/ ademenitoare, insistente, vicleană/ codoașă bătrână somându-te să ieși/ din starea somnambulă a coincidențelor". "Ștefan Tulcea-Mihail, poet de provincie condamnat la disprețul public general, s-a înhăitat/ cu vagabonzii, drojdia lumii/ ce n-
Actualitatea by Teodor Roșu () [Corola-journal/Journalistic/7984_a_9309]
-
păcate, manuscrisul romanului nu se păstrează, fiind confiscat de Securitate în momentul arestării lui Dinu Pillat în 1959, și nu avem despre el decât știri indirecte. Monica Pillat ne încredințează că în așteptarea ceasului de apoi "era conceput ca o punte între Tinerețe ciudată și Moartea cotidiană și că "orienta către simptomatologia gestului, înfățișând mișcarea unor vieți care, însetate de autentic, eșuează, fără să-și dea seama, în terorism și au de contemplat după aceea, până în ultima secundă, erorile declanșate de
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]