1,425 matches
-
dacă mai avem astăzi o spiritualitate serioasă, o avem datorită acestor bătrâni cuminți și minunați, din care categorie face parte și Părintele Arhimandrit Roman Braga!... Și pentru a ne folosi, din punct de vedere duhovnicesc, de învățătura Părintelui Roman, am purces, cu a sa învoială, dragoste și binecuvântare la realizarea unui interviu de suflet, pentru care îi mulțumesc în mod deosebit. Așadar, parcurgând viața, opera, activitatea și biografia acestui părinte îmbunătățit constat, cu uimire și admirație, tăria lor de caracter și
DESPRE ADEVARATA RUGACIUNE, CARE NU TREBUIE SA SE SFARSEASCA NICIODATA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350477_a_351806]
-
pentru prima oară a dat prin Asaf și frații lui următorul psalm de laudă Domnului: "Laudați pe Domnul și chemați numele Lui..." (I Cronici 16, 1.4.6.7). Informația are în vedere deci, tocmai momentul în care David a purces la reorganizarea cultului, aducând chivotul Legii în Ierusalim, noua capitală a regatului său. Cu acest prilej a compus el primul psalm, pe care l-a încredințat apoi leviților să-1 execute, acompaniat de harfă. Cântarea Psalmilor la templu a fost socotită
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
Sfintei Scripturi "sub cea mai ilustrativă și mai strălucitoare formă". încercarea de a reda în sinteză principiile doctrinare, ce se degajă din ansamblul ei, este un lucru cât se poate de anevoios. Iconomia acestui studiu nu ne permite decât să purcedem la expunerea în linii generale a doctrinei psalmilor. Cum este de presupus, prima temă asupra căreia se cuvine să ne îndreptăm preocupările este învățătură despre Dumnezeu sau teologia psalmilor, în sens restrâns. în legătură cu această stau toate celelalte teme de doctrina
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
cu sufletul semeț ca o stâncă, iradia de bucuria vieții. Întâlnirea cu el ne-a făcut să ne rușinăm că noi, generațiile de după război, scutiți de obolul nostru jertfelnic adus Patriei, trăim pe seama demnității celor din stirpea sa. Căci ei purceseră în 1941 să reîntregească Țara, în speranța aducerii înapoi a Basarabiei și Bucovinei. Visul lor nu s-a împlinit, dar asta nu nu le scade meritele. În război, eroi sunt și de partea învingătorilor, și de partea învinșilor. Iar noi
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
Sufletu-n hora Treimii se prinde, S-a născut Domnul, pacea pogoară Florile dalbe mireasma-și presară... În noi răsari... (De Nașterea Domnului) Dragostea noastră-i slabă, întreruptă-ades De grija libertății oarbe, fără chip, Căci nu cunoaște-odihna din care a purces Ci își afundă noima în mișcător nisip. Dar Tu, acum, Te naști și giulgiurile morții De pe cuvinte cad, sub raza din înalturi Ce fără veste sfarmă încuietoarea sorții Și-mpărtășește harul lăuntricelor salturi. În noi răsari și Te pogori cu
FLORIN CARAGIU ,COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351398_a_352727]
-
bune ori rele) de depășire a tuturor poticnirilor și incoerențelor diurne. Cu ajutorul acestui liber-arbitru „autoangajat” în serviciu dinamic permanent de către conștiința fiecăruia, observăm că, pe toate palierele existențiale, interrelaționările componentelor se petrec de la simplu la complex, iar macro-fizica Universului însuși purcede dintr-un punct submicronic omniprezent, către fără-de-limitele infinitului! Altfel spus, dinspre nevăzutul și incuantificabilul „Nimic al Începutului”, Universul expandează înspre Neasfârșitul intangent ce va să vină! Iar după cele relatate până aici putem concluziona că, în subtil, Divinitatea este singurul
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
aceea îi pronunțau numele dintr-o răsuflare: DumneZăucuDumneZâna, sintagmă generică a contopirii tuturor începuturilor! De aici și conceptualizarea formulei Deoumaniste pentru Divinitate, pe care o intuim a fi Gândul ( Ideea) care s-a creat pe sine Zeu și de acolo purced toate! În felul acesta conștientizându-și rădăcinile sfinte, Deoumanismul îl arată pe D.U.C. a fi forța organizată în stare să întrerupă “tradiția dezbinării” în neamul urmașilor Dacilor-Traci (cei mai vechi europeni) și să instituie o alta nouă, (alternativă
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
Astfel, din ceea ce ne spuneți, dle. C.G. deducem că domnia ta, ca român amărăștean, vei fi avut motive temeinice să-l invidiezi și adulezi pe H.R.P., poate și pentru faptul că mentorul d-tale e unul care a avut norocul să purceadă în viață din zdruncinatele gonade ale unui tată personal venit la noi în țară pe șenilele tancurilor sovietice de ocupație, ale lui Iosif Visarionovici Stalin... (De remarcat că părinții lui HoRoPa fac parte din același val de emanați, cu cei
ELITELE CU PAPION VERSUS „POPOR PATIBULAR” de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351388_a_352717]
-
1994, ziua prăznuirii Sfântului Cuvios Ioan-Iacob Ho �ze �vitul de la Neamț, a fost numit Delegat al Patriarhiei Române la Sfintele Locuri și Superior al Așezămintelor Românești de la Ie �rusalim și Iordan. În noua cali �tate, continu �ând activitatea înaintașilor, a purces la reorganizarea activi �tă �ților de asistență religioasă și pelerinaj. A fost distins în această perioadă cu Crucea Pa �triarhală a Pa �tri �arhiei Ecume �nice, de către Patriarhul Bar �tho �lo �meu I al Constantino-polului, cu Crucea Ieru �sa �li
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
cf. Matei 5, 22), iar formula solemnă Anatema! declanșează o energie care „taie” pur și simplu un „mădular” bolnav din trupul viu al Bisericii (cf. Corinteni 16, 22; Galateni 1, 19). În altă ordine de idei, noi suntem chemați să purcedem la o purificare a minții și a inimii, adică la o „acțiune de ecologizare” a gândirii și a cuvântării noastre, în tot ceasul și în tot locul!... Așa procedând, vom ajunge la concluzia că puterea extraordinară a Cuvântului dumnezeiesc se
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
în exprimare și pe deplin responsabilă de calitatea actului artistic, Dorina Șișu ne supune atenției o amplă lucrare eseistică, structurată sub forma unei frumoase plachete, intitulată: „Incursiune în romanul greco-latin” (Editura Transilvania, Tecuci - 2010). Într-o excelentă prezentare grafică, cartea purcede în deslușirea sensurilor și valențelor inițiale și inițiatice ale romanului antic, autoarea utilizând în acest scop toate resursele: etice, morale, filosofice, estetice și conceptuale necesare unui filolog de rang universitar. Doctă și totuși simplă în exprimare (calități intrinseci ale omului
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
Editura Marineasa). Atunci, ca răspuns la darul noii mele stihuiri, mi-a venit de la Cluj-Napoca Psaltirea. Versiunea Bartolomeu Valeriu Anania, însoțită de o succintă dedicație: “Poetului Eugen Dorcescu, cu mulțumiri pentru Pildele în versuri. Bartolomeu al Clujului. Iunie 1998”. Am purces numaidecât la studiul Psalmilor și al comentariilor infrapaginale. Și, cum se întâmplă, când e vorba de o ediție de probă, am descoperit mai multe erori tipografice. Le-am notat și, după câteva zile de ezitare, le-am pus într-un
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
Acasa > Cultural > Accente > GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - POLIGLOȚIA ROMÂNESCĂ Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 704 din 04 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Pentru noi pare logic, odată veniți într-o țară străină, să purcedem la a-i învăța limba. Românii, la doar trei săptămâni după strămutare, complet lipsiți de inhibiții, ciripesc orice grai lăsat omului. Iată încă o calitate incontestabilă pe care, de bună seamă, poporul nostru o are: nu suntem un popor taciturn
POLIGLOŢIA ROMÂNESCĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351670_a_352999]
-
ale vieții, ale unei vieți închise doar în orizontul pământesc. Își poate umple viața cu un conținut infinit” - susține același părinte în aceeași lucrare... - Înalpreasfințite Părinte Arhiepiscop și Mitropolit, mulțumindu-vă în mod deosebit, pentru prilejul și interviul acordat, vom purcede la drum, remarcând faptul că în contextul în care omul contemporan își petrece cel mai mult timp muncind și dormind, puținul timp rămas fiind dedicat unor activități relaxante, ne întrebăm cât de mult timp ar trebui să acordăm rugăciunii, cum
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
Da o șansă-n plus vieții lor: Se aduseseră tigăi. O, Doamne, tigăi... Cine s-ar fi putut gândi la tigaie? Și totuși cine va apuca să aibe o tigaie? Întrebări care le generau friguri în tot corpul. Așa că au purces să vadă și să simtă Cu organele lor de simț din dotare Această incredibilă veste. Și s-au dus mări sau dus ei, valuri după valuri, Mânați de conștiinciozitatea că Dacă vor apuca să cumpere o tigaie, Se definește și
ENTUZIASM LA ZI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351078_a_352407]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > NEGRĂITELE CUVINTE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 365 din 31 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Motto: „Sfințește, Doamne, trupul acesta cu negrăitele cuvinte!” Negrăitele cuvinte, Ce-au purces din simțăminte, Stau la rând, pios, în minte Spre a fi luare-aminte. Negrăitele cuvinte, Tălmăcite-n a mea minte, Sunt acum doar simțăminte Într-un suflet prea cuminte. Dacă ai cunoaște taina Ce-a de suflet, și-a lui plânget
NEGRĂITELE CUVINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351102_a_352431]
-
scurte - vai!- și încercăm să creăm acea armonie mult dorită, pentru care uneori suntem dispuși a face compromisuri - înțelegeri, cedări. Trăim, se pare, o perioadă a compromisurilor, întrucât cu toată libertatea avută, se aud deseori zornăituri de lanțuri. Persoanele care purced la compromisuri au diferite caractere - însușiri psihice-morale - care „se manifestă în modul lor de comportare, în ideile și în acțiunile lor”. Comportamentul pe parcursul vieții poate fi îmbunătățit, corijat, omul ajungând a avea opinii, păreri, chiar idei clare. „A gândi nu
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]
-
clipească. Dacă până atunci viețile noastre s-au intersectat dintr-o pură întâmplare, ei bine după acel eveniment, am început prin a ne căuta deliberat. Și astfel am pus bazele unei prietenii de suflet, ne-am înrudit spiritual și am purces la o afecțiune reciprocă, profundă și solidă. Este prima ființă care m-a învățat cuvântul „prețuire”, este suava, dulcea și delicata mea prietenă care îmi repetă neîncetat „te prețuiesc”, probabil în ideea de a nu uita vreodată de acest sentiment
DĂNUŢA, PRIETENA MEA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352027_a_353356]
-
pe moșie. Și să nu-l scape îndrăcit De vreo ispită goală, De la cornaciul îndrăgit De piaza de sub poală, Rugă pe Maica Celui Sfânt Și milostiv și falnic Să-l schimbe-n plantă de pământ Cu numele Năvalnic. Și-așa purcese și făcu Fecioara preacurată Zicând : - Băiete, de acu Vei sta cu bunul tată Și vei renaște și-nflori Devreme primăvara, Vei răsări și vei spori Dând spor în toată țara. Ci toți și toate au un rost Și o menire-anume
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
-i șteargă-n lume urma Și s-o preschimbe-n cremene Cu dânsul să rămână Și-n veci de veci să-i semene, Să fie împreună. Iar eu pe-aceștia-i cred și cred În tâlcuri înțelepte, Cu voia-n taine să purced, A Domnului, ce drept e! Referință Bibliografică: Năvalnicul - poem după ”Legenda lui Dragobete” / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 789, Anul III, 27 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
că sunt ,,făcuți,, unul pentru celălalt. Sunt acele jumătăți de sfera celesta care așteaptă să se unească într-un întreg. Se căsătoresc. Nuntă de vis, în iunie 2005, în Phoenix, Arizona. Constată că împreună sunt mai puternici, sunt gata să purceadă la lucruri la care fiecare, singur fiind, nu ar fi îndrăznit. Se mută în Arizona, într-o zonă cu posibilități de investiție pe piața muncii, dintre cele mai promițătoare la vremea aceea, din SUA. Inițiază un proiect. Încep un business
CÂND IUBIREA NU ESTE DOAR UN CUVÂNT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355905_a_357234]
-
în vremurile acelea poporul lui Kete își trata urât femeile, Minona nu era de găsit. Așa că a trimis în căutarea ei oameni încărcați cu daruri. O parte s-au dus înspre sud și au intrat în pădurile Ghineei, alții au purces spre apus, acolo unde se varsă-n mare ținuturile Senegambiei, iar cei din urmă au apucat-o spre răsărit, acolo unde se-ntinde Bangana, cu ale ei nisipuri umblătoare. Vreme de șapte săptămâni a așteptat Kete întoarcerea lor. Iar în
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
între zei așa este obiceiul. După cum Ebore și-a făcut casa din nori, tot așa și oamenii trebuie să-și facă orașele ori satele din ce se află împrejur și să nu caute mai departe. Iar poporul lui Kete a purces să făurească un oraș din pământ și nisip pe malul de nord al râului Isa Ber, după cum i-a învățat Minona. Au culcat copaci mulți, apoi i-au despărțit pe de-a lungul și au așezat între cele două părți
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
personalităților române din perioada 1950-2000 a început în urmă cu aproximativ 8 ani.Autorul considerând că Tot ce suntem este rezultatul celor ce am gândit și făcut (ap.Guy Anth.15), motto cu care se deschide volumul de față,a purces să ducă o muncă de cercetare asiduuă,împreună cu un mic colectiv, pentru a descoperii personalități care prin dăruire, inteligență, profesionalism,s acrificii și talent,cum specifică în Cuvânt de început regretatul acad.Cristofor Simionescu, fost Președinte de onoare al Academiei
CLUJENI ÎN DICŢIONARUL PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356787_a_358116]
-
una din frumoasele și blândele zile ale începutului de Brumar, 2011, mai precis în ziua de 8 octombrie, împreună cu trei doamne de o noblețe sufletească așa cum rar întâlnești în ziua de azi, când totul se rezumă la ograda proprie, am purces să traversăm Dunărea cu nava de pasageri care face zilnic acest gen de curse, până în localitatea C.I.Brătianu, fostă „23 August”, fostă „Zaclău”, prima comună de pe malul celălalt al bătrânului fluviu, aparținând de Județul Tulcea. Doamnele se numesc: Marcela Mărgărit
PORŢI SPRE ETERNITATE. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUŢ-CĂTĂLIN FLOREA ÎN LOCALITATEA NATALĂ I.C.BRĂTIANU (ARTICOL DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 201 [Corola-blog/BlogPost/356908_a_358237]