953 matches
-
luptei noastre ne va ajuta și harul lui Dumnezeu, căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar nici nu ne folosim din revărsarea harului de sus, dacă nu adăugăm și râvna noastră. Cuviosul Isaia Pustnicul face un pogorământ și ne îndeamnă să ne sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că „ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face (Dumnezeu) și cu noi mila pe care a
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că „ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face (Dumnezeu) și cu noi mila pe care a făcut-o cu sfinții Săi<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, Despre păzirea minții, cap. 17, în Filocalia, vol. I, p. 400 footnote>”. Părinții obișnuiau să se mai roage unii pentru alții, atunci când aveau ispite, întărindu-se nu numai prin cuvinte, ci și prin rugăciune. Atât seara cât și dimineața își
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
printre oameni. În vederea crești- nării acestora, el hotărăște să ridice o biserică și, în acest scop, a început să care lemne din pădure ; dar diavolul împrăștia noaptea grămada de lemne adunate în timpul zilei. Atunci, Dumnezeu se duce la un călugăr pustnic (omologul lui Noe) și îi cere să ridice biserica. Ajutat de Dumnezeu, călugărul „îl descântă” pe diavol și-l pune să care lemnele înapoi din pădure, pentru ridicarea bisericii. Diavolul, printr-un șiretlic, reuși să-l facă pe călugăr să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
precum le face un Rafael, un Correggio, un Murillo ar goni lesne și caricaturile orientale și cele moscovite. Din nenorocire însă chipurile de sfinți în biserica orientală sunt făcute după un tipar anumit, încît toți mucenicii cu chipuri uscate de pustnic au fiziognomii tradiționale. Sfântul Nicolae are aceeași barbă și aceeași chelie pe toate icoanele Orientului. Aceste chipuri artistul nu are voie să le schimbe și pe când tablourile din Roma și Florența, chiar cele adânc religioase, sunt reproducerea omului în cele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
celor O Mie de Voluntari a pierit în Mediterană, pulverizat de o explozie atomică, tocmai când încerca să transforme locurile sfinte ale celor trei religii fundamentale într-un crater fumegând, ca expresie ultimă a ateismului la care aderau membrii săi. Pustnicul nostru nu vede însă o contradicție între felul lui de a fi și moștenirea celor pe care îi respectă atât de mult. În exclusivitate pentru cititorii ziarului nostru, prezentăm mai jos transcrierea exactă și neprelucrată a unei convorbiri pe care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
acum cu toții în rand și ați încerca să mă ucideți, probabil că nu ați reuși. De ce să nu vă omor pe toți? Mi-ar ajunge un singur arbore negru și asta m-ar pune la adăpost de vizitele... - Poți deveni pustnic oricând dorești, strigă din nou Arrus. Xtyn izbucni într-un râs molipsitor și arătă spre cele două femei care stăteau dezbrăcate în mijlocul arenei. - Și ce înseamnă, Făurarule, atunci când un om tânăr și întreg ca mine, având de ales între fata
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
motive pe care Făurarul, Arrus, nu le putuse descoperi. Îi spuseseră că asta se întîmplase în urmă cu șaisprezece ani și că el nu fusese mai mare de câteva luni. Misterul nașterii sale îi înflăcărase de multe ori imaginația. Printre Pustnici se aflau și oameni care refuzau să trăiască după legile satelor și care cultivau un copac negru pipernicit, care să le dea destule fructe doar pentru ei, nici prea multe pentru a atrage animalele, dar nici prea puține, astfel încît
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
prin ei înșiși. Iar când se află în comuniune cu semenii, diavolul îi ispitește prin ei, aceștia adeseori făcându-se unelte ale lui. Diavolul mai e ajutat și de afectele și simțurile noaste, dacă ele nu sunt înduhovnicite. Cuviosul Isaia Pustnicul, nu ezită nici el să vorbească despre ispitele din partea dracilor, arătând că ei pregătesc arcuri și săgeți, rănind inima omului. Un demon săgetează ochiul ațâțându-l spre pofte, altul săgetează auzul spre a asculta cu plăcere cele ce nu trebuie
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
păcat; altul ațâță trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului; altul îl sfătuiește spre mese bogate și griji lumești<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, 29cuvinte, F. 124a-1<footnote Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală, cap. 60, în Filocalia, vol. I, p. 27,28 footnote>a, în Filocalia, vol. XII, Edit. Harisma, 1991, p. 275. footnote>. După cum observăm, dracii ne atacă atât în
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p. 53. footnote>. Sfinții Varsanufie și Ioan, ne sfătuiesc ca, atunci când ne vine ispita diavolului noaptea, să facem 49 de îngenungheri, zicând la fiecare: „Doamne, iartă-mă pentru numele Tău cel sfânt”. Iar de suntem
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
luptei noastre ne va ajuta și harul lui Dumnezeu, căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar nici nu ne folosim din revărsarea harului de sus, dacă nu adăugăm și râvna noastră. Cuviosul Isaia Pustnicul face un pogorământ și ne îndeamnă să ne sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că „ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face (Dumnezeu) și cu noi mila pe care a
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că „ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face (Dumnezeu) și cu noi mila pe care a făcut-o cu sfinții Săi<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, Despre păzirea minții, cap. 17, în Filocalia, vol. I, p. 400 footnote>”. Părinții obișnuiau să se mai roage unii pentru alții, atunci când aveau ispite, întărindu-se nu numai prin cuvinte, ci și prin rugăciune. Atât seara cât și dimineața își
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
prin ei înșiși. Iar când se află în comuniune cu semenii, diavolul îi ispitește prin ei, aceștia adeseori făcându-se unelte ale lui. Diavolul mai e ajutat și de afectele și simțurile noaste, dacă ele nu sunt înduhovnicite. Cuviosul Isaia Pustnicul, nu ezită nici el să vorbească despre ispitele din partea dracilor, arătând că ei pregătesc arcuri și săgeți, rănind inima omului. Un demon săgetează ochiul ațâțându-l spre pofte, altul săgetează auzul spre a asculta cu plăcere cele ce nu trebuie
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
păcat; altul ațâță trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului; altul îl sfătuiește spre mese bogate și griji lumești<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, 29cuvinte, F. 124a-1<footnote Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală, cap. 60, în Filocalia, vol. I, p. 27,28 footnote>a, în Filocalia, vol. XII, Edit. Harisma, 1991, p. 275. footnote>. După cum observăm, dracii ne atacă atât în
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p. 53. footnote>. Sfinții Varsanufie și Ioan, ne sfătuiesc ca, atunci când ne vine ispita diavolului noaptea, să facem 49 de îngenungheri, zicând la fiecare: „Doamne, iartă-mă pentru numele Tău cel sfânt”. Iar de suntem
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
luptei noastre ne va ajuta și harul lui Dumnezeu, căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar nici nu ne folosim din revărsarea harului de sus, dacă nu adăugăm și râvna noastră. Cuviosul Isaia Pustnicul face un pogorământ și ne îndeamnă să ne sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că „ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face (Dumnezeu) și cu noi mila pe care a
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că „ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face (Dumnezeu) și cu noi mila pe care a făcut-o cu sfinții Săi<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, Despre păzirea minții, cap. 17, în Filocalia, vol. I, p. 400 footnote>”. Părinții obișnuiau să se mai roage unii pentru alții, atunci când aveau ispite, întărindu-se nu numai prin cuvinte, ci și prin rugăciune. Atât seara cât și dimineața își
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Totuși, povestirile de aici sunt mai elaborate, urmărind o oarecare tehnică a efectului și conținând unele realizări tipologice. Versurile umoristice din Cartea soacrelor sunt o înșiruire uniformă de conflicte casnice, rezolvate prin procedee stereotipe. Lui i se mai atribuie romanul Pustnicul Carpaților (1882) și comedia Taman la pont (1909), jucată cu succes de multe teatre din țară. Alături de Ioan Moșoi, semnează libretul operetei Panglicarii (1903). Talentat, dar scriind în grabă, pentru o categorie de cititori cu gusturi rudimentare, M.-M., „poetul
MARINESCU-MARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
e Papucii lui Mahmud, o povestire vrednică, de fapt, de Viețile sfinților. Participant, ca soldat, la Războiul pentru Independență, pantofarul Savu ucide, fără motiv, un turc. Chinuit după aceea de remușcări, nu-și găsește liniștea până nu se spovedește unui pustnic. Acesta îi dă drept canon să încalțe gratuit o mie de desculți. Ca urmare, Savu cutreieră tot sudul țării și întreaga Peninsulă Balcanică, cu sentimentul de a fi un nou Cain, care își ispășește crima săvârșind fapte bune, ca fratele
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
ale împlinirii de sine în afara dragostei. Înșelată de bărbat, rob al plăcerii imediate, înțelege că nu-i rămâne decât să se sinucidă. Între personajele nuvelelor, sufletelor „însetate” și „arse” de iubire li se alătură cei ce se retrag din fața ei - pustnici, bătrâni închiși într-o tihnă prevestitoare a sfârșitului (La schitul din munte, Conu Costică). Remarcabile sunt, în Fără reazem, linia ferm trasată a caracterelor, justețea analizei psihologice, înțelegerea potențialului dramatic conținut de banal (mijloacele rămân însă inadecvate: clasicismul rostirii distruge
FLORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287036_a_288365]
-
amplificată mai ales prin lungi discursuri, a Faptelor Sfântului Pavel și ale Sfintei Tecla care datează din secolul al II-lea (cf. vol. I al prezentei istorii, pp. ???-???); se încheie cu sosirea Sfintei Tecla la Seleucia, cu începerea vieții de pustnic în apropierea orașului, cu plecarea ei din această lume și cu construirea unui sanctuar în locul unde a trăit. A doua carte conție 31 de miracole legate de sanctuarul însuși sau, oricum, de viața sfintei, și este interesantă pentru istoria orașului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
printre care și Marea Lavră, la sud-est de Ierusalim, lăcaș care există și astăzi și poartă numele Sfântului Sava discipolul favorit al lui Eftimie. Sava, născut în 439 în Capadocia, venise în Palestina la șaptesprezece ani ca să ducă viață de pustnic; fondator a numeroase mănăstiri, se stabilise la Marea Lavră unde s-a stins din viață la 5 decembrie 532. Amândoi au luptat pentru impunerea calcedonismului, iar Sava a combătut și origenismul (cf. aici, p. ???) pasajul referitor la disocierea sa de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
călugări din întreaga creștinătate, Teodoret, după cum spune el însuși în prefață, se mulțumește să relateze miracolele comise de cei mai vestiți luptători pentru cauza lui Cristos care s-au remarcat în Orient. Într-adevăr, între ei figurează și sfinți sau pustnici care făcuseră obiectul laudelor lui Efrem Sirul; tot mediul descris este sirian, sau chiar cel al diocezei Cyr-ului. Ca apendice la această carte, în manuscrise și în anumite ediții, apare Tratatul despre divina și sfânta caritate care e bazat pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
istoric, rezultatele sunt deplorabile. În afară de anacronisme și de absența unei atmosfere de epocă, limbajul e mereu inadecvat, înecat în discursivism. Și în Moartea lui Mihai Viteazu la Torda (1854), și în Don Sanji II, regele Portugaliii (1857), ca și în Pustnicul sălbatecului munte (1853), unde abundă efectele de melodramă, se perorează despre patriotism, despre virtute și fidelitate. Aceeași retorică umflată în „pastorala” închinată domnitorului Al. I. Cuza, Serbare națională sau Visul fericirei (1859), în care se exaltă actul Unirii, folosindu-se
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
exaltă actul Unirii, folosindu-se mijloace naive de impresionare, din care nu lipsește focul bengal. SCRIERI: Cumplitul amăgit sau Izvorul demoralizațiii, București, 1847; Fragment de operetă a lui Ștefan Vodă, Iași, 1850; Săracul cinstit, București, 1851; Ucenicul șarlatanului, București, 1851; Pustnicul sălbatecului munte, București, 1853; Moartea lui Mihai Viteazu la Torda, București, 1854; Don Sanji II, regele Portugaliii, București, 1857; Serbare națională sau Visul fericirei, București, 1859; Serdarul Iliușu. Tombatera câne roșu, București, 1871. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 292-293; Ion
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]