69,682 matches
-
lui Dumnezeu și Tatăl Său și mărturisind în ceruri pe cel care L-a mărturisit pe El pe pământ”. (Origen, Exortație la martiriu, cap. XXXIV, în PSB, vol. 8, p. 380) „S-au smerit (martirii - n.n.) atunci sub mâna cea puternică prin care sunt înălțaȚi acum (I Pt. 5, 6), atunci pe toți îi apărau, pe nimeni nu osândeau; pe toți îi dezlegau și pe nimeni nu legau (Mt. 16, 19; 18, 18). Se rugau și pentru cei care-i chinuiau
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nu numai din case, din băi și din piețe, ci s-a interzis chiar ca vreunul din noi să mai poată fi văzut undeva. În locul nostru a luptat însă harul lui Dumnezeu, întărind pe cei slabi și ridicând pe cei puternici, ca prin răbdare să poată atrage asupra lor toată pornirea celui rău (Evr. 10, 33), așa că au mers la martiriu, îndurând tot felul de chinuri și pedepse. Disprețuind toate aceste suferințe, ei se grăbeau spre Hristos arătând cu adevărat că
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
X, 2-3, în PSB, vol. 13, p. 324) „Mântuitorul nostru a insuflat în apărătorii Lui un curaj atât de mare, încât chiar dacă nu i-ar fi îndemnat sau încurajat cineva, ei totuși nu se temeau de amenințările dușmanilor, oricât de puternici ar fi ei”. (Eusebiu de Cezareea, Martirii din Palestina, IX, 3, în PSB, vol. 13, p. 410) „Dar Domnul, Ținând seama de slăbiciunea firii, vestește de mai înainte celor slabi care este sfârșitul luptei, ca prin nădejdea Împărăției să biruiască
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fi înduplecați să se arunce în foc de-ar fi îndemnați cu mii și mii de vorbe; dar când unul dintre mucenici își bagă în foc nu numai piciorul, nici numai mâna, ci tot trupul, atunci fapta lui e mai puternică decât orice îndemn și sfat și izgonește din sufletul celor din jur neliniștea și teama”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 450-451) Măreția
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 451) „ Când ajungem la raclele mucenicilor, după ce am trecut pe lângă celelalte sicrie, gândul nostru ajunge mai înalt, sufletul nostru mai puternic, râvna noastră mai mare, credința mai fierbinte. Când ne gândim apoi la chinurile, la luptele, la răsplățile și la cununile sfinților acestora, găsim iarăși alt temei de și mai mare smerenie. De-ai fi făcut fapte mari de tot, vei
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
moaștele sfinților mucenici”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Urările de bun venit ale aceluiași și lauda celor care au venit din împrejurimile Antiohiei, în vol. Cateheze baptismale, p. 119) Moaștele sfinte - comoară de mii de bunătăți „AȚi văzut cât de puternic e glasul mucenicilor chiar când mucenicii tac? De asta a lăsat Dumnezeu între noi trupurile lor. De asta cei care au biruit cândva nu s-au desfăcut în pământ nici acum; au îndurat muncile cu atâta vreme înainte, dar trupurile
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
i-au fost împunse. Și cu toate acestea, a pătimit cu mult mai grele patimi decât mulți dintre mucenici, căci și glasurile acelor vestitori, ce veneau unul după altul, îl izbeau și-l împungeau din toate părțile cu mult mai puternic decât gurile acelor viermi care-l rodeau din toate părțile. Așadar, cum nar fi vrednic a fi numit mucenic acest sfânt bărbat? De o mie de ori, firește. Căci prin toate acestea el se și lupta, se și încununa, prin
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu privirea până s-a făcut nevăzut pe culoarul din fund, era atât de frumos, avea un corp atât de perfect, de armonios, că n-aveam cum să nu-i admir trapezul impecabil al spatelui, proporția picioarelor în același timp puternice și zvelte, brațele delicate și expresive. De când îl cunoscusem, îl comparam în secret cu toate modelele masculine care îmi pozaseră la facultate, iar concluzia era că mi-ar fi plăcut să-l desenez, să-l pictez cu două aripi mari
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
modelele masculine care îmi pozaseră la facultate, iar concluzia era că mi-ar fi plăcut să-l desenez, să-l pictez cu două aripi mari și albe, un scut și o spadă strălucitoare, ca pe un arhanghel furios și inocent, puternic, dar ignorându-și forța. - Îți cam place, nu? Glasul lui Jaime m-a făcut să tresar. Am întors capul și l-am văzut foarte aproape de mine, cu bărbia sprijinită într-o mână și o privire răutăcioasă. Mi-am calculat răspunsul
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
Niciodată în viață nu m-am dezmeticit atât de rapid. Nu pot spune că Marcos mă decepționa, căci era la fel de frumos pe cât speram, poate și mai mult. Avea pielea netedă, strălucitoare, fină, fără alunițe, cicatrici sau asperități, picioarele lungi și puternice, mușchii exact cum trebuie, nici ascunși nici prea evidenți, brațele armonioase, mâinile lungi, elegante, fine ca mănușile cele mai fine - și-atât. Atât și nimic mai mult. Iubitul meu era frumos ca un arhanghel. Și tot atât de inofensiv. Cu sexul nu
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
jucat finala. Golul primit de portughezul Ricardo, cel considerat greșeală de portar, din finala mică, a fost un gol de minge. Francezul Barthez a fost și el pe punctul de a încasa un gol tot din cauza mingei, care la șuturile puternice de la distanță își schimbă aleatoriu traiectoria cînd ajunge în preajma portarului. Și Barthez, și mai ales Ricardo ar trebui să dea în judecată firma Adidas și să ceară despăgubiri pentru că le-a stricat imaginea cu această minge care își schimbă imprevizibil
Onoarea lui Zidane și a găștii de la FIFA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10463_a_11788]
-
aleatoriu traiectoria cînd ajunge în preajma portarului. Și Barthez, și mai ales Ricardo ar trebui să dea în judecată firma Adidas și să ceară despăgubiri pentru că le-a stricat imaginea cu această minge care își schimbă imprevizibil direcția la șuturile foarte puternice de la distanță. Francezul a fost acuzat de clovnerie, după ce a luat în piept o minge care ar fi trebuit s-o prindă și-n somn. Ricardo a luat însă un gol nemeritat. A pus palma unde trebuia, dar mingea și-
Onoarea lui Zidane și a găștii de la FIFA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10463_a_11788]
-
fac asemenea figuri n-au ce căuta pe un teren de fotbal. Un fundaș infect, italianul Materazzi, a izbutit să-l scoată din minți pe Zidane, în finală făcîndu-i sora curvă. Onoarea băiatului de cartier din Zidane a fost mai puternică decît ștaiful lui de mare fotbalist. Orice i-ar fi zis acest huligan subtil, nu-l scuză pe Zidane pentru huliganismul lui afișat. Iar FIFA a făcut o greșeală istorică declarîndu-l pe Zizou cel mai bun fotbalist al mondialelor. Penalizăm
Onoarea lui Zidane și a găștii de la FIFA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10463_a_11788]
-
De fiecare dată mai observi ceva, sesizezi altfel o idee, un gând, și pleci din sală într-un râsu' plânsu' și-n gând îți repeți ca o rugăciune Elisaveta Bam, bam, bam, bam, de parcă ar fi ritmul tobelor din Calanda: puternice, sfâșietoare, un sunet care te macină, un fior inexplicabil care pur și simplu e acolo. Viu precum viața însăși. De aceea mi-a plăcut Elisaveta Bam și încerc s-o explic pe înțelesul tuturor celor care n-au avut într-
De ce mi-a plăcut Elisaveta Bam? by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10460_a_11785]
-
îl chema pe autorul lui Robinson Crusoe, - și era Biblia mea. Bătrânul conducea noaptea un personal. Mergea cu viteză normală. Când, departe, în urmă, la o curbă, în beznă, apar ochii roșii ai unei locomotive și se aude un șuierat puternic. Era acceleratul. Mecanicul cunoștea orarul. Fusese o întârziere. 312, acceleratul din urmă, recâștigase teren. Pe impiegatul de la stația dindărăt, știa cum îl cheamă, - îl chema Ilie, Iliuță, care greșise, și nu-l oprise pe 312, unde, fochist, era fiu-său
Fochistul (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10473_a_11798]
-
feminine - oscilațiile între formele în -e și cele în -i (coperte / coperți) și la unele neutre - în -e sau -uri (tunele / tuneluri). Oricum, se pare că sensibilitatea vorbitorilor (determinată poate de modul de abordare a greșelilor în școală) e mai puternică în cazul substantivelor (formele considerate neliterare atrag atenția și nasc polemici, ca în recentele discuții despre pluralele cireși și căpșuni), în vreme ce variațiile verbale trec neobservate sau cel puțin sînt tolerate mai ușor. În asemenea cazuri norma e în orice caz
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
prefață. De pildă, din discuția cu Coșbuc, vizitat acasă, se desprinde un "învățați, învățați, învățați", ca să nu mai vorbim de "rodul de aur al inspirației marelui poet". Și asemenea "figuri", și referirea, bunăoară, la odele închinate de acel Coșbuc antebelic "puternicilor zilei", dau iz de înscriere în fals unor amintiri care-ar fi putut fi genuine, dar prin care Peltz încearcă, mai degrabă, o tîrzie spălare de "păcate". Depoziția unui om trecut, la începutul anilor '50, prin grele încercări, cînd Camil
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
nou și leu greu și mă întrebam care din ele va reuși să domine uzul curent, atîta vreme cît va mai fi nevoie să se diferențieze două sisteme diferite de plată. Datele statistice ale momentului păreau să indice o preferință puternică pentru formula leu greu - și nici nu mă gîndeam atunci că uzul va evolua în cu totul altă direcție, alegînd o soluție pe care nici nu o întrevedeam. Între timp, între oficialul lei noi și jurnalisticul lei grei, vorbitorii par
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
un mare centru militar", are Nicolae Iorga imaginea cea mai cutremurătoare a stăpânirii rusești: "Toată zarea e prinsă de mulțimea mișcătoare, străbătută de fiorul baionetelor. și această oaste, acești Muscali, cum li se zice, și de Ruși, prin înaintarea lor puternică și greoaie apasă sufletul în același fel ca și clădirile de piatră pecetluite cu vulturul rășchirat și, ca și la dânsele, se amestecă o întipărire de sălbăticie ciudată, venită din locuri foarte depărtate. Barbari năvălitori, mulți, foarte mulți, având încă
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
De cînd aveți probleme cu inima, doamnă?" Telespectatoarea noastră, căreia pînă atunci nimeni nu-i spusese că ar fi suferindă cu inima, începe brusc să se simtă rău. Forța de sugestionare a verdictului medical pus de clarvăzător este atît de puternică că doamna începe să îngaime cîteva cuvinte bîlbîite, pentru ca pînă la urmă să confirme nu numai că suferă de mult cu inima, dar că pe deasupra extrasistolele și tahicardia au apucat-o chiar acum, în timpul emisiunii. "Dar cu coloana de cînd
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
Constantin Țoiu Vineri, 5 mai 2006, în România literară, criticul Tudorel Urian semna articolul, foarte interesant, despre poeziile recent apărute ale fostului ministru liberal Valeriu Stoica, din anii trecuți, astăzi mare avocat activ, specializat în drept civil. A fost o puternică surpriză pentru mine. Mai cu seamă având o râcă personală față de politicienii cu veleități literare, abuzivi, caraghioși. Ca Radu Vasile, de exemplu, domnul cu ghiul și cu mustață ŕ la Pristanda. Ca și celălalt domn,... domnul falș în toate, prim
Un ministru poet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10516_a_11841]
-
reverența față de gestul marii universități clujene. Mi s-a părut că trebuie să fiu acolo, în primul rînd pentru depozitul amintirilor mele. Am plecat din București spre o altfel de întînire cu amintirile mele și cu Andrei Șerban. O întîlnire puternică. La Cluj, titlurile se acordă după o selecție dură, extrem de riguroasă, în care valoarea și figurile mari, proeminente ale spiritualității, ale culturii adînci, serioase, europene și nu numai, alcătuiesc o galerie cu rezonanțe ce emoționează. Heinrich Zimmer și Cardinalul Ratzinger
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
fatală de comentariu asupra unui univers controlat. Tronul, Cubul, Poarta, Pasărea, Stîlpul, Zidul, Radarul,Containerul, Banca, Arcul de triumf, Sarcofagul, Aripile, Îngerul, ca teme recurente, dar și întregul său registru de forme, trimit nemijlocit spre o lume cu morfologii așezate, puternice și recognoscibile, dînd, de multe ori, senzația ciudată că artistul nu inventează, că imaginația sa refuză consemnele mobilizării și că totul se rezumă la o anumită ordine prestabilită. Artist al memoriei, al reactivării unor imense depozite de forme confirmate, Maitec
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
hamletian" ori "bovarism", s-a transformat într-un substantiv comun, demarcând o arie tipologică și o atitudine fundamentală a omului. De ce credeți că este atât de magnetică personalitatea lui Don Quijote? De ce publicul cititor, atât de atras, de obicei, de eroii puternici, viguroși, învingători, îl urmărește cu răsuflarea tăiată pe cavalerul morilor de vânt? Este posibilă identificarea noastră cu personajul lui Cervantes? Îl percepem, dimpotrivă, ca pe un străin, un exponent al excentricității ficționale tip Kafka, sau îl reamplasăm în spectrul experiențelor
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
devenit, însă, din ce în ce mai limpede diferența dintre Don Quijote și "donquijotism". Așa că, azi, pot să spun liniștit că în postura de emul al lui Don Quijote (cum m-am socotit) n-am cum să fiu decât un impostor. N-am iluzii atât de puternice, atât de sincere, încât să le pot opune realității. Nu văd grădini în locul gunoaielor din București sau castele pe Bulevardul Alexandru Ioan Cuza. Mă regăsesc, în schimb, ușor în ipostaza de individ care "donquijotizează". După părerea mea, "donquijotismul" a existat
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]